Linkuri accesibilitate

Scutul antirachetă și dialogul Rusia-NATO


Elcioptere românești la Deveselu înainte de ceremonia de începere a scutului anti-rachetă, 28 octombrie 2013.

Elcioptere românești la Deveselu înainte de ceremonia de începere a scutului anti-rachetă, 28 octombrie 2013.

Sistemul antirachetă construit de americani în sudul României, la Deveselu „este proiectat doar pentru a contracara amenințările din afara Europei” a declarat Hans Klemm, ambasadorul Statelor Unite la București, adăugând apăsat că „nu este îndreptat împotriva Rusiei” și că aliații României s-au oferit să colaboreze cu Moscova pentru a-i atenua”îngrijorarea și pentru a-i proteja „pe toți cetățenii noștri de rachete balistice din afara spațiului euroatlantic”. Scutul antirachetă din România este gata din punct de vedere tehnic și urmează să intre în probe, preluat și gestionat de NATO.

Înainte de anexarea Crimeei, într-adevăr Alianța Nord-Atlantică și Rusia au discutat despre operarea în comun a scuturilor antirachetă din Estul Europei, dar cele două părți nu s-au înțeles fiindcă Moscova ar fi vrut să aibă acces direct la „butonul roșu”, ceea ce aliaților li s-a părut o pretenție prea mare.

Pe de altă parte, actul fondator NATO-Rusia, semnat în 1997, este încă în vigoare, chiar dacă după criza din Ucraina nu a mai avut loc nicio întâlnire în cadrul Consiliului Permanent Rusia-NATO.

Acest act pe care se bazează relațiile dintre Alianță și Moscova este un angajament reciproc de colaborare și întrajutorare pentru menținerea unei Europe stabile, pașnice și nedivizate pe baza parteneriatului și intereselor comune. Din acest punct de vedere declarația făcută vineri de ambasadorul american sugerează intenția de a redeschide acest dosar al scuturilor antirachetă din Estul Europei.

Inițial, scutul din România a fost destinat apărării Europei de un eventual atac al Iranului, numai că acest pericol devine tot mai îndepărtat odată cu înțelegerile dinte Washington și Teheran.

În schimb, în România și Polonia, spre exemplu, principala amenințare vine dinspre Rusia. Iar Moscova a și spus la începutul acestei săptămâni prin vocea comandantului forțelor de rachete strategice, generalul Serghei Karakaiev, că sistemul american de apărare antirachetă „nu este în măsură să reziste la o salvă masivă lansată de o unitate a forțelor de rachete strategice rusești”.

Finalizarea lucrărilor la scutul antirachetă din România a fost un motiv pentru Hans Klemm să noteze că NATO, pe care a numit-o „cea mai măreață alianță din istorie” poate „realiza orice”, atunci când statele colaborează. Pentru București, a precizat, ministrul de externe Lazăr Comănescu, „participarea la sistemul antirachetă este un angajament strategic, susținut de întreaga clasă politică și de opinia publică”.

400 de milioane de dolari este suma cheltuită de americani pentru construirea bazei militare de la Deveselu, care va găzdui scutul, urmând ca întreținerea acestei sofisticate arme defensive să coste 20 de milioane de dolari anual: este vorba despre trei baterii cu 24 de rachete interceptoare SM-3.

XS
SM
MD
LG