Linkuri accesibilitate

În dialog cu criticul literar Maria Pilchin.

Iulian Ciocan: Dragă Maria Pilchin, încercăm acum să facem un bilanţ al Anului Literar 2015. Ce cărţi ai remarcat? Ce volume ţi se par demne de luat în seamă?

Maria Pilchin: Nu ştiu dacă vom reuşi să conturăm cumva un An Literar, dar eu cred că încercarea noastră e binevenită. Desigur, sîntem subiectivi. Ne-au plăcut anumite cărţi şi vrem să spunem asta lumii. Cred că vom merge genurial. În primul rînd aş vorbi despre proză. Anul acesta a apărut Cartea Prozei la Editura ARC care a şi făcut cumva vîlvă în sensul bun, în sensul că a apărut o carte.

Iulian Ciocan: Sînt antologaţi 20 de autori…

Maria Pilchin: Da, sînt 20 de autori. De altfel, tu eşti unul dintre antologatori. O carte bună. Eu sînt prezentă acolo, de aceea cred că sînt foarte subiectivă. S-a şi scris despre ea în Contrafort. E o poveste interesantă. O altă carte, despre care am vorbit recent pentru o emisiune, e romanul Trandafirul pustiului de Claudia Partole, o carte care îşi ocupă nişa. Şi, desigur, este cartea lui Iulian Ciocan Iar dimineaţa vor veni ruşii, apărută la Polirom, şi vorbim despre ea nu fiindcă ai scris-o tu, ci pentru că am scris eu pe coperta a patra. E povestea mea subiectivă, aşa că nu te superi.

Liliana Corobca

Liliana Corobca

Iulian Ciocan: Cred că ar trebui să menţionăm şi un nou roman al Lilianei Corobca, Imperiul fetelor bătrîne, apărut la Cartea Românească. Liliana Corobca e poate cea mai tradusă prozatoare din RM. Şi ar mai fi două romane ale lui Mihai Vakulovski, publicate de Casa de Pariuri Literare, un autor extrem de tenace şi prolific.

Maria Pilchin: La poezie, la fel, voi începe cu o antologie. E vorba de Portret de grup reeditat la… la cîţi ani?

Iulian Ciocan: După 20 de ani…

Maria Pilchin: Exact. Antologator e Eugen Lungu. Şi e foarte binevenită această reeditare a Editurii Cartier, o repunere pe rafturile din capetele noastre. Cred că putem remarca şi cartea Lilianei Armaşu, Mîine va fi altfel, apărută la ARC, şi mie mi-a rămas pe retina minţii cartea Mariei Şleahtiţchi, Iubirea noastră e o doamnă frumoasă. Eu gust din poezia acestei autoare, de aceea o şi numesc. E şi o antologie de autor, cartea lui Grigore Chiper, Absintos. Nori de cerneală, o revizuire a poemelor lui Grigore.

Iulian Ciocan: Eu aş adăuga aici şi cartea ta de poezie, apărută la Editura Paralela 45, Poeme pentru Ivan Gogh.

Maria Pilchin: Îţi asumi această menţiune. Nu voi comenta nicicum. La critică, e chiar de remarcat o carte foarte bine pusă la punct în sens teoretic, stilistic şi conceptual. E vorba de Lucia Ţurcanu, un critic, cred eu, important de la noi. E o carte despre manierismul românesc. De fapt, e teza ei de doctorat şi cartea e chiar necesară şi de recomandat universităţilor.

La fel, eu aş menţiona o culegere de articole şi studii despre Eugen Cioclea, antologatori Vitalie Răileanu şi Dumitru Crudu. E o carte binevenită pentru că pregăteşte poate şi o altă receptare a lui Eugen Cioclea, care nu s-a bucurat la viaţa lui de un traseu critic prolific. La memorialistică, e cartea domnului Vladimir Beşleagă Tata Vasile în 73 de episoade şi XIV scrisori pe care eu doar am răsfoit-o. Dar, aşa cum am toată încrederea în ceea ce face domnul Beşleagă chiar o să merg să cumpăr această carte apărută la Editura Cartier.

Iulian Ciocan: Şi eu aş remarca cartea lui Vladimir Beşleagă, un volum despre un destin dramatic proiectat pe un fundal social la fel de dramatic. Vreau însă să te întreb ce părere ai despre publicarea pe bandă rulantă a poeţilor din R. Moldova la Editura Vinea? Acolo apar mereu poeţi din RM…

Maria Pilchin: Eu chiar mă abţin să am o părere despre această editură. Dar privind în general la nivelul unei infrastructuri culturale, a marketing-ului cultural, o să spun bine că apar. Pentru că în spaţiul nostru e o criză editorială. Şi chiar am avut o discuţie cu un bun prieten de la Bucureşti, un critic literar, şi l-am întrebat ce crede despre această Editură. Şi el a zis: dacă apar, să apară, pentru că s-ar putea ca printre 20 de cărţi apărute la Vinea cinci să fie foarte bune. Bine că apar. Deja e treaba criticii şi cititorilor să discearnă, să pună-n valoare.

Iulian Ciocan: Am trecut în revistă nişte titluri. E mult? E puţin? Cum poate fi raportată această recoltă la ceea ce s-a scris în România şi pe alte meridiane? Avem cu ce ieşi în lume?

Maria Pilchin: E foarte mult şi totodată e foarte puţin. Foarte mult ca statistică, ca titluri, ca autori, ca dorinţă de a face carieră literară. Şi foarte puţin, cred eu, ca impact în timp în sens axiologic, calitate, chiar şi poveste estetică.

Multe cărţi, pe care noi nu le-am numit, că noi am numit nişte vîrfuri, sînt nişte bule de săpun, dar nu consider că e o tragedie. Ele trebuie să se producă. E o poveste de biocenoză literară, dacă vrei. Toate microorganismele trebuie să existe. Putem să ieşim noi cu ele în lume? Cu unele din ele pe care le-am numit chiar ieşim. Despre unele chiar se scrie la Bucureşti, Cluj, Iaşi, Chişinău. Despre unele se va mai vorbi, altele vor fi uitate. Acesta este destinul cărţilor. Uneori un autor cum este Cioclea, că nu în zadar l-am adus în discuţie, nu este observat în timpul vieţii, iar apoi toţi leşinăm: ce bine a scris! Alţi autori se bucură de un traseu critic în timpul vieţii, apoi dispar. Sau invers: se bucură şi în timpul vieţii şi sînt apreciaţi şi după. Nu există şabloane aplicabile pentru toţi şi toate.

Uneori chiar sînt mîndră de unele cărţi care se scriu la noi. Cred că foarte mulţi autori de aici ar trebui să înveţe, de la tine şi dacă vrei de la mine, să caute nişte edituri serioase, cu editori serioşi, aşa încît cărţile să nu se piardă, pentru că deseori o carte bună moare într-o editură mediocră. Ai fost şi tu, am fost şi eu la Gaudeamus, la Bookfest, şi vedem care editură unde stă. Crede-mă că tot aşa stau cărţile şi în librării, tot aşa se promovează şi tot aşa ajung la cititor. Or trăim totuşi într-o lume a promovării şi a marketing-ului, vrem sau nu vrem.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG