Linkuri accesibilitate

Iulia Iabanji: „Prin PARE au apărut genuri de activități în premieră pentru R. Moldova”


Interviul dimineții cu directoarea-generală în cadrul Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.

Programul „PARE 1+ 1”, lansat în 2010 şi menit să încurajeze moldovenii din străinătate să-şi investească economiile într-o afacere acasă a fost prelungit pentru următorii trei ani.

Iulia Iabanji

Iulia Iabanji

Pe această temă discutăm cu Iulia Iabanji, director general în cadrul Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.

Europa Liberă: Înainte de a vorbi despre planurile de viitor, propunem să facem un bilanț al rezultatelor obținute de Programul „PARE 1+1” din 2010 încoace. Ce a însemnat de fapt programul pentru viața economică din Moldova?

Iulia Iabanji: „Eu cred că Programul „PARE” sau programul de atragere a remitențelor în economie, lansat la final de 2010, dar de facto, activ în 2011 a lăsat o amprentă chiar pozitivă și cu impact pozitiv în economia țării noastre. Și nu numai în economie, dar și pentru cetățenii care au fost plecați în străinătate, au muncit, au strâns niște bani și s-au întors în țară pentru a lansa o afacere și chiar și pentru rudele sau copii pentru că prin rude de multe ori se subînțeleg copiii acestor persoane, care deja erau tentați sau nevoiți uneori să plece din țară. Iar cu lansarea Programului „PARE 1+1” și-au găsit o existență și aici, acasă.”

Europa Liberă: 11.000 de consultații, 61 de cursuri de instruire e un rezultat bun, mulțumitor?

Iulia Iabanji: „Rezultatele putem să le totalizăm în raport cu sursele financiare avute pentru acest program. Și 581 de contracte de finanțare nerambursabilă încheiate înseamnă 581 de familii care și-au lansat sau au extins o activitate antreprenorială, au creat câteva locuri de muncă, și-au schimbat viața, s-au integrat în societate, au revenit acasă, sunt lângă copii. Și dacă vorbim de suma grantului, 98 de milioane de lei au fost acordate în formă de grant, care, la rândul lor, au adus în economie investiții totale de 220 de milioane de lei. Cred că pentru economia noastră este o sumă considerabilă.”

Europa Liberă: Da, nu este o sumă mică. Dar ce domenii ale economiei au profitat cel mai mult de investițiile făcute de „PARE”? Și de ce anume ele?

Iulia Iabanji: „Am constatat cu mândrie că sunt diferite domenii și uneori ideile de afaceri chiar și pe noi ne-au inspirat și ne-au bucurat foarte mult. Sunt foarte diverse. 60 la sută sunt axate în domeniul agricol pentru că suntem o țară agrară și migranții noștri, cetățenii care au lucrat peste hotare, sunt preponderent din localitățile rurale. Ei se întorc acasă, acolo vor să investească, se leagă de posibilitățile de investiție în localitățile rurale.

Totodată, aș vrea să accentuez că doar prin „PARE” au apărut genuri de activitate unicale sau în premieră pentru Republica Moldova, cum ar fi prima fabrică de melci, cum ar fi primele două fabrici de vipere din care se extrage venin, cum ar fi 12 sau poate acum și mai multe, crescătorii de animăluțe de șinșilă care are o blană foarte scumpă, crescătorii de prepelițe. Au apărut pensiuni turistice în localitățile rurale. A apărut o fabrică mică de caramelă și marmeladă. Sunt investiții în servicii, în construcţie, în foarte multe domenii ale economiei naţionale.”

Europa Liberă: Aţi numit acum un şir de întreprinderi oarecum curioase şi exotice pentru spaţiul nostru.

Iulia Iabanji: „Da.”

Europa Liberă: Eu, de exemplul, aş fi curios să ştiu dacă o fabrică de melci, bunăoară, este o afacere profitabilă?

Iulia Iabanji: „Da, este o afacere profitabilă. Această companie a fost deschisă în primii ani, am fost invitaţi la o gustare de melci. Acum această întreprindere activează al patrulea an, pare-mi-se, este profitabilă, are contracte şi în străinătate şi chiar are fani în Republica Moldova. Am constatat şi eu, am spus că nu voi gusta în viaţă, dar când am gustat melcii, este o mâncare foarte delicioasă. Și acum deja consumatorii întreabă şi cer un restaurant specializat cu aceste produse.”

Europa Liberă: Doamnă Iabanji, dar după aproape cinci ani de program, cred că acum este cel mai indicat moment să ne spuneţi, cum credeţi, ce plusvaloare aduc economiei şi nu numai cunoştinţele acumulate de moldovenii care muncesc peste hotare? Acesta ar fi şi un răspuns pentru cei care cred că poate programul, atunci când a fost lansat, i-a discriminat cumva pe localnici.

Iulia Iabanji: „Întrebarea aceasta cu discriminarea a fost pusă şi înainte, chiar la lansarea programului, adică câţiva ani în urmă, dar noi am vorbit de multe ori. Dacă luăm legea pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, ce este un program de susţinere? Un program are o perioadă, are o sumă alocată acestui program, are grupul ţintă şi nu poate cuprinde toate grupurile într-un singur program. Şi pentru localnici nu a fost o discriminare, pentru că pentru ei în timpul acela am arătat alte programe de susţinere, la care pot apela şi în agricultură, şi în alte domenii.

Acesta a fost şi este un program dedicat oamenilor plecaţi peste hotare, a fost o invitaţie de a reveni în ţară, de a le ajuta să se regăsească. Pentru că statisticile din anii aceia şi acum, nu prea s-a schimbat cifra, ne arăta că din transferurile venite din remitenţe, din peste un miliard de dolari doar şapte șapte la sută merg în economie, restul se duc în consum. Şi pentru a redirecţiona remitenţele în economie şi a aduce plusvaloare s-a lansat şi acest program cu mai multe scopuri – de a integra familia, de a aduce înapoi mamele şi rudele, de a înviora economiile în localităţile rurale şi, de ce nu?, să beneficieze toată societatea.”

Europa Liberă: Foarte mulţi oameni de afaceri, în speţă reprezentanţi ai businessului mic, se plâng de-a lungul anilor de birocraţia din structurile statale care le pune beţe în roate, de tot felul de presiuni care vin din diferite zone ale societăţii. Poate un program ca „PARE” să stăvilească influenţa nocivă a birocraţiei sau a corupţiei?

Iulia Iabanji: „Este foarte greu de spus. Pentru că Programul „PARE” în totalul economiei şi totalul activităţii economice are o pondere foarte mică. Dar vă spun cu mândrie că ne-am străduit să arătăm că este un program transparent, un program care vine în ajutorul celui care vrea să lanseze businessul şi un program care are o rapiditate. Şi foarte mult ne-am gândit la paşii care să nu fie făcuţi în plus de beneficiar, să nu vină o dată în plus la Chişinău, să nu îl scoatem o dată în plus pentru o raportare din activitatea economică, să venim după finanţarea propriu-zisă, doi ani de zile, faza de monitoring, să fim alături de el pentru a-l consulta, a-l invita la nişte activităţi, a-l îndrepta poate la altă posibilitate de a accesa nişte finanţări, a-i spune o informaţie utilă pentru el şi nu în ultimul rând, a-l asocia. Pentru că noi am făcut foarte multe activităţi şi seminare pentru asociere. De unul singur un antreprenor într-un domeniu nu face nimic dacă nu se asociază cu restul din acest interes, să fie comunicabil, să construiască o reţea, un network din gama lui de activităţi.”

Europa Liberă: Şi, spre final, doamnă Iabanji, foarte scurt, aţi anunţat o prelungire a programului pentru trei ani. Nu departe decât ieri aţi premiat organizaţia pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, aţi premiat cele mai bune ÎMM din ţară. Mă întreb, mai sunt entuziaşti care să-şi investească economiile în vremurile tulbure prin care trece Republica Moldova?

Iulia Iabanji: „Da. Vreau să spun cu mândrie că a fost ieri o zi foarte frumoasă, interesantă, cu emoţii pozitive şi că peste hotare mai sunt persoane care vor să revină, vor să investească, ne telefonează, ne întreabă când se va lansa finanţarea propriu-zisă. Pentru că programul era activ până la sfârşitul anului şi prin hotărâre de guvern, la iniţiativa Ministerului Economiei, a fost prelungit acest program până în 2018, pentru că sunt planificate resurse financiare pentru acest program pentru încă trei ani înainte, pentru că Uniunea Europeană este gata să ne ajute în acest program, prin matricea de politici de alocare a grantului pentru componenta de grant pentru Programul „PARE”. Şi toate aceste activităţi sau evenimente de ultima zi ne inspiră încredere şi mie personal, şi oamenilor pe care și ieri i-am văzut în faţă, antreprenori din sate, din localităţile rurale, care se bucură de succesul lor şi care s-au bucurat că i-au luat în consideraţie. Şi nu mari premii şi poate nu atâta susţinere cât ar fi necesară este acordată, dar prin ceea ce se face se subînţelege că se depune mult efort şi devotament în această direcţie de organizaţiile de suport, de noi, de Ministerul Economiei şi, cred, de toată societatea.”

XS
SM
MD
LG