Linkuri accesibilitate

... este concluzia sociologilor despre situația tinerilor, publicată în cel de-al treilea barometru demografic din 2015.

Raportul a examinat riscurile ce compromit oportunitățile de dezvoltare a tinerilor, care reprezintă un sfert din populația țării. Studiul a fost elaborat de Centrul pentru Cercetări Demografice cu suportul Fondului ONU pentru Populație.

Sărăcia, lipsa oportunităților economice, problemele de sănătate și deprinderile nocive – acesta este mediu în care tinerii nu pot să-și valorifice potențialul, conform rezultatelor barometrului demografic.

Trei din zece tineri nu sunt încadrați în câmpul muncii și nici nu urmează vreo formă de învățământ. La acest capitol, Republica Moldova are cei mai nefavorabili indicatori printre țările din regiune. Dintre tinerii angajați 31 de procente au locuri de muncă informale, iar 10 procente lucrează fără contracte individuale.

Autoarea studiului demografic, sociologul Mariana Buciuceanu-Vrabie spune că potențialul uman nu este valorificat pe deplin și nu are capacitatea competitivă de a se putea promova.

Mariana Buciuceanu-Vrabie

Mariana Buciuceanu-Vrabie

„În pofida acelor legi și strategii care sunt implementate în ultimul an, tânărul din Republica Moldova rămâne la acel hotar al vulnerabilității, iar în criza socioeconomică și politică la care se află este în genere lăsat la o parte. E foarte importantă investiția în generația tânără cu implicare în sănătate, în educație și în ocupație.”

Lipsa oportunităților economice în țară, dorința de a obține o educație mai calitativă și reunificarea cu familia sunt motivele principale din care tinerii decid să părăsească Republica Moldova, mai ales cei din zona rurală. Migrația brațelor apte de muncă la vârsta în care sunt gata să-și întemeieze familii induce treptat la o presiune tot mai puternică asupra fondurilor sociale.

Numărul tinerilor care emigrează crește an de an, arată statisticile oficiale. Potrivit datelor acumulate la punctele de trecere a frontierei de stat, numărul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15-34 de ani aflate peste hotare a ajuns la aproape 380 de mii în 2014, ceea ce ar constitui practic jumătate din populația municipiului Chișinău.

Șefa Centrului de Cercetări Demografice de la Academia de Științe Olga Gagauz spune că riscul îmbătrânirii populației crește cu fiecare zi în care nu se iau măsuri pentru a schimba situația.

„S-a vorbit că în grupul de vârstă 24-34 de ani peste 30 de procente din tineri sunt plecați peste hotare și probabilitatea că ei vor reveni în Republica Moldova până când este foarte mică din cauza că nu au la ce să vină. Situația nu se schimbă, locuri de muncă nu avem, infrastructura socială nu este dezvoltată, în special în mediul rural, din cauza că mai mulți tineri totuși pleacă din mediul rural. Până când suntem într-un cerc vicios. Măsurile sunt formulate, dar în realitate avem foarte puține succese în acest domeniu, fapt care este determinat de starea economică și politică actuală a Republicii Moldova.”

Cum ar putea fi ameliorată situația tinerilor? Autorii studiului vin cu o serie de propuneri, printre care implicarea mai activă a acestora în procesele decizionale și în viața comunității, includerea problemelor tineretului în politicile sectoriale chiar în momentul în care acestea sunt formulate și dezvoltarea unui suport special de integrare pe piața muncii.

XS
SM
MD
LG