La trei ani de la adoptarea Strategiei naţionale de descentralizare, care prevede o mai mare putere pentru administraţiile publice locale, primarii de sate şi oraşe constată că reforma bate pasul pe loc. Despre reorganizarea teritorial-administrativă se vorbeşte cu jumătate de gură, iar voinţa de a da mai multe pârghii de influenţă primarilor lipseşte. În aceste condiţii, susţin edilii cu care a stat de vorbă Europa Liberă, reforma descentralizării poate fi compromisă:
Reuniţi în cadrul unei conferinţe, primarii din mai multe localităţi ale R.Moldova au vorbit mai degrabă despre restanţele Strategiei de descentralizare decât despre realizările acesteia. Singura reuşită, în opinia lor, o reprezintă aplicarea legii privind finanţele publice de la începutul acestui an.
Decizia, constată primarul comunei Chişcăreni din raionul Sângerei, Silvia Ţurcanu, a oferit administraţiei publice locale mai multă libertate în gestionarea bugetelor şi o oarecare independenţă faţă de puterea de la centru:
„Va să zică, puterea de sus permite greu celor de jos să ia decizii de unii singuri. Fiindcă un primar care nu merge la cei de mai sus, este independent în acţiunile sale. Eu sunt primar independent în această legislatură, chiar independent. Ştiţi cum se împărţeau investiţiile în trecut? După culoarea de partid. Şi dacă, de exemplu, partidul din care ai venit ca primar este în opoziţie, atunci această primărie trebuie să sufere? Nu cred că este corect.”
Astăzi, primarii nu mai primesc bani prin intermediul consiliilor raionale, ci direct de la Ministerul Finanţelor. Doar că bucuria de a-şi gestiona de sine stătător bugetele nu a durat prea mult. La nivel local aceştia şi-au aprobat cheltuielile pentru 2016, dar din lipsă de bani riscă să intre în noul an cu bugete creionate doar pe hârtie.
Vicepreşedintele Comisiei parlamentare pentru administraţie publică, Iurie Ţap, în trecut primar la Floreşti, recunoaşte că guvernanţii mizau pe împrumutul de 150 de milioane de euro din partea României, pentru a acoperi necesităţile bugetelor locale. În lipsa acestui credit, soarta acestor bugete rămâne incertă:
„Situaţia vine de la faptul că astăzi bugetul de stat nu are această acoperire, or, acele surse care urmau să vină din tranşa de 150 de milioane de euro, prevăzute de către guvernul României, care trebuia să acopere mai multe cheltuieli bugetare ale Republicii Moldova, la moment constituie acea mare problemă despre care vorbesc autorităţile publice locale şi care nu le permit să acopere aceste cheltuieli. Ce trebuie să se întâmple? Este vorba despre formarea guvernului şi acest guvern să-şi asume reformele respective, pentru ca să poată beneficia de acest suport.”
O altă restanţă a reformei de descentralizare o reprezintă reorganizarea unităţilor teritorial – administrative. Aproape 30 la sută din localităţile din ţară au mai puţin de o mie de locuitori, iar pierderile pentru întreţinerea satelor mici se ridică la un miliard de lei anual, bani care ar putea fi investiţi în dezvoltarea infrastructurii din mediul rural, crede primarul de Cărpineni, Ion Cărpineanu. El pune la îndoială că o primărie mică, dar cu mulţi funcţionari, poate oferi astăzi servicii de calitate sătenilor:
„Deci, dacă tu nu poţi să-ţi formezi bugetul pentru întreţinere, cum poţi să dezvolţi localitatea? Asta este dilema cea mai mare, fiindcă nu s-a mers până la capăt în această reformă. Noi susţinem primării care nu ar trebui să existe, care ar trebui amalgate cu alte localităţi, astfel încât să fie doar o primărie mare, performantă, cu oameni de calitate, ca să poată atrage şi bani din afară, fiindcă noi nu vom putea să ne dezvoltăm cu banii noştri.”
Primarii insistă şi asupra unor schimbări care nu au nespărstă nevoie de surse financiare ci, mai degrabă, de voinţă politică. De exemplu, cer să fie revăzute competenţele administraţiei publice locale în ceea ce priveşte schimbarea destinaţiei terenurilor şi posibilitatea ca anumite taxe şi impozite să fie colectate de primării. Asemenea decizii, spun ei, le-ar permite să atragă investiţii în zona rurală şi să ofere mai bune servicii localnicilor.
