Linkuri accesibilitate

Trendul integrării economice a Republicii Moldova, inclusiv a regiunii transnistrene, devine evident: cel occidental (Iulian Chifu/Evenimentul zilei)


Romania, Romanian newspapers

Romania, Romanian newspapers

Presa tradițională – media și print deopotrivă – nu e de fapt în pericol (Brândușa Armanca/22)

Un articol din „Evenimentul zilei”, semnat de Iulian Chifu, estimează prin date statistice ce se va întâmpla cu economia regiunii separatiste transnistrene de la 1 ianuarie 2016 și cum arată nivelul actual de integrare europeană al Republcii Moldova. Începând de anul viitor, Transnistria va trebui să respecte regulile spațiului European în comerțul cu state europene, pentru că intră în vigoare prevederile Acordului de liber schimb al Republicii Moldova cu Uniunea. Concret, explică Iulian Chifu, asta „înseamnă fie accesul organelor de control legale ale Republicii Moldova la sediul firmelor din regiunea separatistă și controlul complet al plăților impozitelor și taxelor la bugetul național, fie relocarea acestor industrii pe malul drept al Nistrului, sub controlul autorităților legale de la Chișinău”. „În primele zece luni ale anului 2015, volumul mărfurilor exportate din regiunea separatistă nistreană către România a fost (…) dublu față de volumul mărfurilor exportate către următoarele două destinații, Ucraina (…) și Federația Rusă (…), luate împreună. Pe de altă parte, la data de 30 septembrie 2015, Republica Moldova ocupa locul 4 la export și locul 8 la import în comerțul României cu țările necomunitare. Concluzia articolului: „trendul integrării economice a Republicii Moldova, inclusiv a regiunii transnistrene, devine evident: cel occidental”.

Brândușa Armanca se ocupă în revista 22 de subiectul pierderii de teren a presei tradiționale, în România și în lume, în favoarea presei on-line. Specializată în acest domeniu, inclusiv ca professor universitar, jurnalista citează experți străini în favoarea ideii că presa tradițională – media și print deopotrivă – nu e de fapt în pericol. Dimpotrivă, potrivit experților occidentali, ea e silită să facă față provocărilor de modernizare pe care le-au adus noile tehnologii informatice. Referindu-se strict la locul media în încrederea consumatorilor din România, Brândușa Armanca explică prăbușirea cu două locuri – de pe locul 3 pe locul 5 – printr-un cumul de factori. Între ei, carențele tot mai evidente în educația de utilizare a produsului jurnalistic. Consumatorul român d epresă acceptă prea ușor că ”mediile comerciale au voie orice, că ele trebuie să se adapteze comenzilor patronului, ca acesta să obțină profit”. E deci de așteptat ca ”diferențele dintre jurnalismul amator și/sau jurnalismul cetățenesc pe de o parte și jurnalismul profesionist pe de alta” să se estompeze și să erodeze încrederea publicului. Un alt factor este apariția unei puzderii de site-uri auto-intitulate ”de știri”. Ele vehiculează informații imposibil de verificat și de corectat după ce deja cu pornit cu viteză să circule pe ramificațiile rețelelor de socializare.

În numărul din această săptămnână, revista 22 publică și un interviu cu Anneli Ute Gabanyi, analist asociat la Departamentul pentru Extinderea Uniunii Europene din cadrul Institutului German pentru Probleme Internaționale și de Securitate. Dialogul este consemnat de Alexandru Lăzescu și se oprește în mod special la tensiunile din spațiul politic german generate de criza refugiaților. Țara dorită de mai toți refugiații ultimului val nu face de fapt față situației, arată Anneli Ute Gabanyi, iar acesta ar fi indiciul că politica imigraționistă a Europei trebuia ajustată încă de pe vremea valului de imigranți turci care s-au stabilit în Germania și a căror asimilare nu a fost deloc o reușită convingătoare.

XS
SM
MD
LG