Linkuri accesibilitate

Valeriu Chiveri: „Atâta timp cât Rusia va sprijini deschis regimul transnistrean, nu ne vom putea mişca înainte”


La postul de pacificatori de la podul de peste Nistru, Vadul lui Vodă

La postul de pacificatori de la podul de peste Nistru, Vadul lui Vodă

În dialog cu fostul ministru adjunct de externe, despre neutralitatea Republicii Moldova, în contextul noilor provocări regionale.

Recent președintele Nicolae Timofti la Conferința internațională „Politica de neutralitate: cooperare internațională pentru pace, securitate și dezvoltare” din Turkmenistan a menționat și despre faptul că Federația Rusă „nu respectă statutul de neutralitate al Moldovei”. Despre neutralitatea Republicii Moldova, în contextul noilor provocări regionale, Valentina Ursu a discutat cu Valeriu Chiveri, fost ministru adjunct de Externe, secretar internaţional al PPEM.

Valeriu Chiveri

Valeriu Chiveri

Valeriu Chiveri: „Federaţia Rusă nu-şi respectă obligaţiunile din ’99 de la Istanbul, deşi formal, dacă ne uităm, statutul de neutralitate al Republicii Moldova şi angajamentele Federaţiei Ruse nu au o tangenţă directă. Dar faptul că Republica Moldova s-a declarat stat neutru ne oferă posibilitatea să cerem de la Federaţia Rusă să respecte acest statut.”

Europa Liberă: Dar nimeni nu a recunoscut această neutralitate a Republicii Moldova.

Valeriu Chiveri: „Fiindcă nu s-au făcut eforturi pe plan extern, aşa cum a făcut Turkmenistanul. În Turkmenistan, am avut onoarea să activez mai mult de un an în centrul OSCE de la Aşhabad, ziua neutralităţii este o sărbătoare naţională, este cu roşu în calendar, este marcată pe larg.”

Europa Liberă: Neutralitatea Turkmenistanului a fost recunoscută de către Organizaţia Naţiunilor Unite.

Valeriu Chiveri: „Exact.”

Europa Liberă: Republica Moldova trebuia să insiste şi ea ca să-i fie recunoscută această neutralitate?

Valeriu Chiveri: „La acel moment pericolul de bază era prezenţa forţelor militare ruse pe teritoriul Republicii Moldova şi posibilitatea de a fi antrenaţi într-un bloc militar în Est. Cred că a fost o decizie corectă atunci, deşi sunt mai multe şcoli de gândire, cineva ar fi spus că e o mare greşeală. Eu personal prefer să analizez situaţia, ţinând cont de realităţile de astăzi. Constituţia prevede că Republica Moldova este o ţară neutră.”

Europa Liberă: Chiar Federaţia Rusă este ţara care insistă pe aceste garanţii ale neutralităţii Republicii Moldova. De ce face acest lucru, ştiind prea bine că are ea staţionate trupele sale pe teritoriul din stânga Nistrului?

Valeriu Chiveri: „Ipocrizia, care este caracteristică Federaţiei Ruse în raport cu Republica Moldova şi, bănuiesc, nu numai cu Republica Moldova. Îmi este greu să înţeleg logica Federaţiei Ruse şi a sateliţilor lor aici, pe interior, care promovează şi ideea unei legi a neutralităţii. A propos, este şi un grup de lucru în Parlament care ultima dată a fost convocat la sfârşitul lunii noiembrie. Deocamdată nu s-a ajuns la prea multe, dar un proiect de lege elaborat de Partidul Comuniştilor se află în discuţie, urma să fie discutat cel puţin la nivelul grupului de lucru şi ulterior al comisiilor respective.”

Europa Liberă: Şi o sesizare este din partea Partidului Liberal la Curtea Constituţională...

Valeriu Chiveri: „Da, de altă natură.”

Europa Liberă: …căreia i se cere să tălmăcească totuşi dacă Republica Moldova este un stat neutru cu trupe ruse staţionate pe teritoriul acestui stat.

Valeriu Chiveri: „Să aşteptăm tălmăcirea Curţii Constituţionale.”

Europa Liberă: Federaţia Rusă a condiţionat retragerea trupelor şi muniţiilor cu oferirea unui statut special regiunii transnistrene şi se ţine de această condiţionalitate Moscova. Unde se va ajunge?

Valeriu Chiveri: „Nu se ajunge, cred eu, prea departe. Fiindcă noi tot timpul am promovat ideea că retragerea forţelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova şi procesul de reglementare sunt două procese paralele, care nu se intersectează. Deşi, noi recunoaştem, au o influenţă reciprocă, să spunem aşa, prezenţa militară rusă în regiune este o susţinere directă a regimului de la Tiraspol.”

Europa Liberă: Ţinând cont de realităţile din regiune, de această securitate firavă, chiar credeţi că e posibil Rusia în anumite condiţii să-şi retragă armata de pe teritoriul Moldovei? Există şi constrângeri din partea Kievului în ultimul timp.

Valeriu Chiveri: „Aceasta voiam să spun, s-a schimbat foarte mult situaţia geostrategică, Ucraina nu mai este Ucraina de până la 2013, atunci când tacit sprijinea într-un fel regimul de la Tiraspol, închidea ochii la mai multe lucruri pe care le făceau şi transnistrenii, vorbesc de contrabanda mare care era în regiune, şi prezenţa militară a Federaţiei Ruse, iar toată logistica era asigurată prin tranzitul ucrainean, lucru ce nu se mai întâmplă de la un timp încoace.”

Europa Liberă: Chiar recent l-am auzit pe preşedintele ucrainean, domnul Poroşenko, care spunea că este preocupat de subiectul retragerii trupelor ruseşti din Transnistria. Ucraina, Kievul ar putea să facă presiuni?

Valeriu Chiveri: „Nu ştiu dacă Ucraina ar putea să facă mai multe decât face acum. A închis accesul militarilor ruşi care tranzitau Ucraina spre regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: A interzis pacificatorilor ruşi din Transnistria să traverseze hotarul ucrainean.

Valeriu Chiveri: „Tuturor militarilor, că avem două componente, una militară-militară, să-i spunem aşa, şi a doua – aşa-numita forţă de menţinere a păcii, care, de altfel, sunt un întreg, rotaţia oricum are loc în interiorul acestor contingente de bază. Şi unica posibilitate de a ajunge la Tiraspol sau în regiunea transnistreană acum este aeroportul de la Chişinău. S-au întreprins mai multe eforturi pentru a controla într-un fel acest tranzit de militari. Cu succes sau cu mai mic succes, un număr important au fost chiar stopaţi şi întorşi în Federaţia Rusă. Dar inclusiv din motive politice, în ultimul an, când Republica Moldova nu a fost în stare să aibă o conducere politică stabilă, în principiu, partenerii noştri nici de la Tiraspol şi nici de la Moscova nu au avut prea mult cu cine dialoga, din păcate.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, autorităţile de la Chişinău pledează şi pentru transformarea operaţiunii de pacificare din zona de securitate în una civilă cu mandat internaţional. Se zice că atunci când aud de această pledoarie, ruşii au o reacţie nu tocmai potrivită. Ar fi imposibil şi acest lucru?

Valeriu Chiveri: „Este un deziderat complicat şi avem nevoie, în primul rând, de înţelegerea partenerilor externi, nu atât poate din Federaţia Rusă, dar de presiunea care ar putea să vină din partea altor parteneri importanţi. Dar, ţinând cont de situaţia geostrategică foarte complicată în regiune, iar acum extinsă şi în alte părţi ale lumii, Orientul Mijlociu, cred că subiectul acesta mai degrabă nu va fi pe agenda discuţiilor în perioada imediat următoare. Dar mesajele pe care le transmitem noi şi au fost transmise trebuie să fie promovate şi în continuare.”

Europa Liberă: Recent aţi revenit de la Berlin. Germania urmează să preia Preşedinţia OSCE de la 1 ianuarie 2016. Germania s-a arătat în nenumărate cazuri interesată în identificarea unei soluţii durabile pentru criza transnistreană. Ar putea să facă mai mult decât a făcut până acum?

Valeriu Chiveri: „Ar putea să încerce să facă mai mult. Şi nu va depinde doar de Germania cât de activ va promova această ţară procesul de reglementare, revenirea la formatul „5+2”, care este unul ineficient, dar deocamdată unicul pe care îl avem, dar depinde foarte mult de relaţiile între marile puteri. Iar OSCE este o organizaţie care ia decizii prin consens. Este suficient ca Federaţia Rusă să fie împotrivă şi nicio decizie nu va fi adoptată.”

Europa Liberă: Dar Federaţia Rusă foloseşte acest drept de veto, când nu îi este convenabil la o situaţie.

Valeriu Chiveri: „Oricine ar putea să-l folosească, inclusiv Republica Moldova, dacă în anumite situaţii ar simţi că deciziile, care urmează să fie adoptate, nu sunt în interesul nostru. Deşi trebuie să recunosc că lucrul acesta s-a întâmplat de foarte puţine ori.”

Europa Liberă: Ne amintim de o înţelegere germano-rusă de la Meseberg soldată cu eşec diplomatic.

Valeriu Chiveri: „Este o iniţiativă bună, care putea să aducă mai multe rezultate în contextul reglementării transnistrene. Între timp, au avut loc foarte mari schimbări în context geostrategic internaţional şi regional în domeniul de securitate şi iniţiativa propriu-zisă a rămas undeva pe planul doi, dacă nu mai departe, fiindcă a apărut Ucraina între timp cu foarte multe probleme de securitate, nu numai pentru Ucraina propriu-zisă, dar şi pentru întreaga regiune, au apărut conflicte fierbinţi în Orientul Mijlociu cu implicarea tuturor actorilor. Atenţia acestora de la conflictul transnistrean s-a cam refocusat asupra altor regiuni, un lucru care nu este foarte bun pentru noi, fiindcă aşa simt eu că dorinţa lor va fi cel puţin să menţină un status-quo în regiune, fără un conflict deschis, aşa cum este el acum şi ţinând cont că nu vor avea capacităţile necesare pentru a promova un proces de reglementare activ.”

Europa Liberă: Aţi amintit că acest format de negocieri „5+2” a ajuns să fie unul ineficient. Şi chiar participanţii la acest proces de negociere îşi dau seama despre acest lucru, dar spun că, atât timp cât nu există unul mai eficient, oricum trebuie de activat în cadrul acestui format. Ce rezultate pot să se obţină dacă unul gândeşte într-un fel, altul gândeşte altfel şi consens aproape că nu există pe o problemă importantă? Dar cea mai importantă problemă rămâne a fi elaborarea unui statut pentru această regiune transnistreană.

Valeriu Chiveri: „Corect. Atâta timp cât Federaţia Rusă va sprijini deschis regimul transnistrean, inclusiv în cadrul formatului „5+2”, evident nu ne vom putea mişca înainte. Acum reuniunile formatului nu au loc de mai bine de un an de zile, transnistrenii condiţionând reangajarea în acest proces oficial cu diferite motive, fără a ţine cont de faptul că atunci când s-au elaborat principiile de negociere în formatul „5+2” unul dintre aceste principii era: fără condiţii. Deci, ne întâlnim, discutăm, dar nu putem condiţii înainte de a începe aceste negocieri. Exact acest lucru îl fac ei acum.”

Europa Liberă: Domnule Chiveri, dumneavoastră, ca fost ambasador al Republicii Moldova la Viena şi ca fost reprezentant al Moldovei pe lângă OSCE, puteţi să ne spuneţi mai multe. Dacă nu se găseşte consens, compromis, care e sensul să se mai cheltuie bani pe negocieri, pe discuţii care nu duc la rezultate vizibile?

Valeriu Chiveri: „Logica e simplă: mai bine o pace proastă decât un război. Plus, tot timpul ar putea să existe o posibilitate de a găsi consens în anumite probleme nu care ar acoperi întreg spectrul de negocieri, dar pe anumite probleme focusate, dar importante pentru cetăţenii ambelor maluri.”

Europa Liberă: Tiraspolul a anunţat cu mult fast faptul că diplomaţia locală a înregistrat chipurile o mare victorie: comerţul preferenţial cu UE va continua şi în 2016. Decizia de a prelungi regimul facilitat de export în UE pentru agenţii economici din stânga Nistrului totuşi presupune şi nişte obligaţiuni pe care şi le-a asumat chiar administraţia tiraspoleană. Sunt ei de crezut?

Valeriu Chiveri: „Eu aş vrea să verificăm această informaţie cât este ea de veridică şi care au fost condiţiile care au stat la baza unei asemenea decizii. Deocamdată am văzut numai comentarii din partea stângă a Nistrului şi nu am văzut prea multe la Chişinău, nici de la delegaţia Comisiei Europene. Deci, să aşteptăm puţin, să vedem exact care sunt. Personal, chiar m-ar interesa foarte mult să văd care e esenţa.”

Europa Liberă: Dar cine ar fi negociat această prelungire pentru anul viitor?

Valeriu Chiveri: „Din partea Comisiei cred că ar fi reprezentanţii sau de la Bruxelles, sau au mandatat delegaţia de la Chişinău.”

Europa Liberă: Dar putea să se facă aceasta în lipsa autorităţilor de la Chişinău?

Valeriu Chiveri: „Dacă autorităţile de la Chişinău au acceptat acest lucru, atunci putea să aibă loc. Dacă nu, mă depăşeşte, nu cunosc subiectul.”

XS
SM
MD
LG