Linkuri accesibilitate

Islamul, radicalizarea tinerilor și destinația numită ISIS. Explicațiile unui ayatolah iranian


Tineri musulmani, denunțând gruparea Statul Islamic, la Londra

Tineri musulmani, denunțând gruparea Statul Islamic, la Londra

Interviu cu Ahmad Iravani, filozof și cleric iranian care predă studii islamice la Universitatea Catolică din Washington D.C.

În ultimii 30 de ani lumea a devenit scena a numeroase atentate teroriste comise în numele Islamului. La începutul anilor 80, extremiștii șiiți (o ramură a Islamului care este, in principal, practicată în Iran) reuniți în jurul Hezbollah erau cei care practicau un astfel de terorism religios. Evenimentele din Afganistan au adus la lumină jihadistii sunniți (ramura majoritară a Islamului, 85% din cei 1,6 milioane de musulmani de pe planetă fiind suniți) pentru ca la sfârșitul anilor 80 Osama bin Laden să pună bazele Al Qaeda, o rețea teroristă anti-occidentală responsabilă, între altele, pentru atentatele din 11 septembrie 2001 asupra turnurilor Germene din New York. Tot sunniții sunt și adepții ISIS (sau DAESH), autorii atentatelor din Paris, din 13 noiembrie, soldate cu 127 de morți. Câtă importanță are în tabloul general la terorismului apartenență la o ramură religioasă sau alta, l-am întrebat pe Ayatolahul Ahmad Iravani, filozof si cleric iranian care predă studii islamice la Universitatea Catolică din Washington D.C, fiind și fondatorul și președintele Centrului pentru Studii Islamice și pentru Orientul Mijlociu (CSIME). Potrivit expertului iranian, revirimentul terorismului sunnit din ultima vreme practicat de ISIS nu are neapărat fundamentare religioasă, cauzele ei fiind mai degrabă de căutat în dezechilibrele sociale și economice care decurg din fenomenul mai larg al globalizării.

Europa Liberă: Dle Iravani, ca cleric iranian, credeți că Iranul ar fi trebuit să joace un rol mai important în combaterea Statului Islamic?

Ahmad Iravani

Ahmad Iravani

Ahmad Iravani: „Cred că Vestul ar fi trebuit să coopereze în regiune pe această temă cu Iranul. În ce mă privește, am transmis în ultimii ani nu o dată responsabililor occidentali acest mesaj: folosiți Iranul ca factor de energie pozitivă și pace în regiune. Iranul poate fi aliatul potrivit pentru a conlucra, pentru a lupta împotriva acestui extremism care se întinde în întreaga regiune. La primele întâlniri ale comunității internaționale pe tema războiului din Siria si combaterea ISIS, Iranul nu a fost invitat. Iată că acum a fost inclus în inițiative de pace, iar asta mă face foarte fericit. Sper că se va continua așa și în viitorul apropiat. Deși nu o fac dintr-o poziție oficială, încurajez autoritățile și prietenii mei din Iran să coopereze cu Vestul, și cu oricine din lume care dorește să lupte împotriva terorismului în regiune.”

Europa Liberă: Mulți experți spun că adepții ISIS, care sunt suniți, urăsc iranienii, pentru că sunt șiiti. Sunteți de acord cu această aserțiune?

Ahmad Iravani :„Adepții ISIS urăsc șiiții mai mult decât oricine. Dar nu pentru că sunt sunniți. Vă pot spune că nu există mari dezacorduri între șiiți și sunniți. În lume există cam 200-250 de milioane de șiiți, ceea ce reprezintă cam 10-15% din populația musulmană de pe planeta. Sunniții și celelalte ramuri ale Islamului reprezintă restul până la 100%. Dar cele două comunități se înțeleg foarte bine. Extremiștii sunt o foarte mică minoritate care practică școala veche wahhabbistă (sunniții ultraconservatori) și îi consideră pe șiiți cei mai mari dușmani ai lor, mergând până într-acolo încât nici nu îi consideră musulmani. Dar insist: majoritatea sunniților și șiiților sunt ca frații și surorile, conviețuiesc fără probleme împreună. Și apropo: ISIS ucide și sunniți și șiiți. Nu au milă pentru nimeni. Nu contează dacă ești sunnit, șiit, iezuit, creștin etc. Nu le pasă.”

Europa Liberă: Există vreo filozofie religioasa în spatele actului barbar comis de un luptător kamikaze, de un atentator sinucigaș?

Ahmad Iravani: „Avem de-a face cu o radicalizare dusă la extrem. Dar trebuie să precizez că nu e vorba de o chestiune de dată recentă și, pe de altă parte, nu trebuie neapărat să o atașăm unei religii anume. De-a lungul istoriei oamenii au recurs la astfel de gesturi sinucigașe din diferite motive, chiar atei fiind. ISIS imită practic abordări similare din istorie, când oamenii luptau de pildă împotriva invadatorilor sau colonizatorilor și comiteau atentate sinucigașe fie dintr-o poziție defensivă, fie dintr-una ofensivă (ca luptătorii ISIS de astăzi). Nici aceste acte tip kamikaze nu au neapărat legătură cu religia, chiar dacă, de pildă, adepții ISIS își motivează acțiunile prin convingerile religioase pe care le au. Sigur, in procesul de transformare, de radicalizare a unei persoane se pot folosi (iar ISIS o face) și texte religioase.”

Europa Libera: Și ce se poate face pentru ca tineri de toate națiile, femei sau bărbați, să nu își mai aleagă drept destin să lupte și să moară alături de ISIS?

Ahmad Iravani: „Știți, extremismul care îi determină pe acești oameni să se alăture ISIS este cauzat de o serie de factori care acționează atât pe termen scurt cât și pe termen lung. Sentimentul de injustiție, de exemplu, care se inflamează și apoi explodează. Injustiția din partea guvernele locale, fie ca e în țările lor de baștină, fie cele unde au migrat. Susținerea pasivă și activă, mai mult sau mai puțin pe față a guvernelor vestice. Schimbările culturale determinate de globalizare, care au pus presiune pe tinerii dezrădăcinați atât social cât și geografic. Și-au pierdut identitatea, au probleme financiare și astfel s-au radicalizat. Mobilitatea creează și marginalizare, iar oamenii devin mai vulnerabili. Oamenii aceștia și-au pierdut speranța. Cred că liderii lumii ar trebui să redirecționeze banii care se duc acum pe arme, către educație. Să susțină dezvoltarea economică și progresul în țările unde se produc aceste conflicte. Sa creeze cât mai multe locuri de munca care să conducă la prosperitate. Cred că, la rândul ei, presa ar trebui să prezinte aspectele pozitive ale transformărilor dintr-o societate, să privească religia ca pe o sursă de pace și reintegrare, iar pe imigranți ca parte integrantă din țările care ii găzduiesc.”

XS
SM
MD
LG