Linkuri accesibilitate

Armand Goșu: „În acest moment, o soluţie de bun simţ ar fi să se recurgă la un premier tehnocrat”


Cum se vede din capitala României lunga nehotărâre a Chişinăului în a forma o coaliţie și un guvern.

Un interviu cu analistul politic de la București Armand Goşu.

Europa Liberă: A surprins o declarație făcută de către ambasadorul american la București care a spus că președintele Iohannis a dat dovadă de curaj prin numirea unui premier neafiliat politic, după protestele din luna noiembrie. Credeți că ar putea fi un lucru bun și pentru Republica Moldova, dacă șeful statului ar ajunge la aceeași concluzie?

Armand Goșu: „Dacă nominalizarea unui premier apolitic poate să însemne ieșirea din această prelungită criză, cu siguranță că va fi un pas înainte. Problema e că scena politică de la Chișinău în acest moment, cel puțin, este cu mult mai complicată decât cea de la București. Calitatea politicienilor de la Chișinău este alta. Interesele lor sunt altele. Și până la urmă și contextul în care evoluează România e unul, și cel în care evoluează Republica Moldova e altul. Una e să fii membru al Uniunii Europene și al NATO, să ai o clasă politică pe care ți-o mai curăță de corupție DNA, și alta e să muți oamenii de afaceri în Parlament, în politică, cum se întâmplă la Chișinău, și să fii într-o zonă gri undeva la periferia a două mari centre geopolitice.”

Europa Liberă: De câteva zile se tot vehiculează că președintele statului moldav, domnul Timofti, ar fi fost pregătit să numească un șef de executiv, în condițiile în care partidele nu se pot pune de acord asupra creării unei majorități parlamentare, capabilă să învestească și un nou guvern.

Armand Goșu

Armand Goșu

Armand Goșu: „A și fost vehiculat insistent un nume în ultimele două zile. Cred că nu e niciun secret, putem să îl spunem, era cel al fostului premier Ion Sturza. Numai că astăzi nu s-a confirmat nimic din toate scenariile care s-au vehiculat în acest week-end.”

Europa Liberă: Liderii liberali și democrați l-au și avertizat pe președintele Timofti să nu numească un premier peste vrerea și decizia lor.

Armand Goșu: „Cum ne-au obișnuit deja o parte dintre liderii așa-numiți pro-europeni, deciziile pe care le iau ei, ieșirile publice ale lor, cum a fost și cazul atunci cu nominalizarea Maiei Sandu, nu fac decât să ne amintească de o lume a periferiei, în care politica, afacerile, lumea criminală, mafiotizată își împletesc interesele. E un semnal foarte prost și e semnalul evident că unii dintre liderii de astăzi din Republica Moldova doresc cu orice preț prelungirea crizei politice.”

Europa Liberă: Ce ar însemna o perpetuare a acestei crize politice pentru Republica Moldova?

Armand Goșu: „O perpetuare a acestei crize politice poate să însemne crearea unui focar de instabilitate la marginea Uniunii Europene și la marginea NATO, într-un moment extrem de tensionat. Poate să însemne colapsul economic, financiar al unei țări, e drept, al unei țări mici, dar într-un context climateric de iarnă, s-a răcit vremea afară, cu o Transnistrie destul de complicată și ușor nervoasă în ultima perioadă, cu o Rusie ca un fel de elefant într-un magazin de porțelan, aceasta e „grația” cu care se mișcă. Vă dați seama că nimeni dintre cancelariile europene nu ar risca un astfel de scenariu. Însă, dacă sunt politicieni la Chișinău care insistă pentru un astfel de scenariu, care vor să șantajeze lumea occidentală, impunându-și propria lor agendă de business, de politică - nicio problemă, lacrimosa e cu plăcere, știți cum zice românul. Dar aceasta nu înseamnă că cineva vreodată va mai oferi Republicii Moldova nu doar atenție, ci și niște fonduri pentru dezvoltare. Deci, riscăm să aruncăm în haos o țară mică. E drept că România va fi cea care va trebui să gestioneze în acel moment haosul creat în Republica Moldova. Nu ştiu dacă e pregătită, dar va trebui să o facă.”

Europa Liberă: Dar, domnule Goşu, vorbind de situaţia din regiune, cine promovează astăzi securitatea, ţinând cont de această politică agresivă a Federaţiei Ruse, numită astfel de către mai mulţi analişti şi nu numai analişti?

Armand Goșu: „Această securitate în regiune o promovează, după puteri, Occidentul, lumea occidentală, o promovează NATO, cât o promovează. Și o promovează şi unii actori politici din această zonă de la Chişinău, Kiev, care sunt responsabili.”

Europa Liberă: Aflându-se în Turkmenistan, preşedintele moldovean Nicolae Timofti a declarat că statutul de neutralitate nu a fost şi nu este respectat de Federaţia Rusă. Credeţi că prin această declaraţie relaţiile dintre Chişinău şi Moscova ar putea să se răcească şi mai mult?

Armand Goșu: „Nu, nu au de ce pentru că Moscova l-a citit cu siguranţă demult pe preşedintele Timofti. Preşedintele Timofti sigur ar fi fost mai util ţării sale, dacă ar fi stat la Chişinău şi ar fi contribuit la dezgheţarea atmosferei politice de la Chişinău și la rezolvarea crizei politice de acolo. Vă asigur că vizitele sunt şi ele importante, contactele internaţionale, dar în momente din acestea de criză, ne aşteptam astăzi de la preşedintele Timofti, de pildă, să nominalizeze un premier, nu să facă declaraţii pe seama Rusiei, undeva departe în Asia Centrală. Tipul acesta de atitudine – hai să mai dăm două declaraţii din acestea, că supărăm noi Kremlinul, ca să acoperim mizeria pe care o facem acasă – cred că nu le mai cumpără nimeni prin Occident. Trebuie să se concentreze pe agenda de priorităţi.”

Europa Liberă: Dumneavoastră chiar credeţi că mai poate fi constituită o majoritate parlamentară la Chişinău sau se va ajunge totuşi la anticipate?

Armand Goșu: „Eu sper să poată fi, pentru câteva luni măcar, să funcţioneze o majoritate parlamentară. Pentru că lucrurile altfel riscă să devină dramatice. Pe analiza mea, este posibil pentru câteva luni, în condiţiile în care Partidul Democrat şi liderul său de facto Plahotniuc vor face concesii şi vor accepta să renunţe la controlul asupra justiţiei, asupra Procuraturii Generale, asupra Procuraturii Anticorupţie, vor asigura un început de independenţă reală a justiţiei. Cred că se va putea în acel moment, începută o reformă a justiţiei. Măcar, primii paşi în această direcţie era să se dea satisfacţie şi Partidului Liberal Democrat pentru a putea participa şi el în această coaliţie de guvernare. Pentru că, vă daţi seama, pentru europeanul care se uită la ce se întâmplă în Moldova, să negociezi cu un lider politic care e în puşcărie, care până acum câteva ore a fost în greva foamei, nici măcar în Africa nu se întâmplă lucruri de genul acesta, cu atât mai puţin în Europa.”

Europa Liberă: Se vorbeşte mult şi despre o posibilă candidatură a domnului Plahotniuc pentru funcţia de premier. Ar potoli spiritele? S-ar atenua această criză politică?

Armand Goșu: „Domnul Plahotniuc poate să încerce. Dar dacă ne uităm pe sondajele de opinie şi vedem că e cea mai detestată persoană din Republica Moldova, probabil că electoratul va reacţiona pozitiv, dacă domnul Plahotniuc va merge premier undeva prin Africa, mai puţin premier la Chişinău. În acest moment, repet, cea mai bună soluţie, o soluţie de bun simţ ar fi fost totuşi să se recurgă la un premier tehnocrat. Sunt câteva personalităţi publice cu imagine foarte bună, s-a vorbit de domnul Sturza, s-a mai vorbit de Maia Sandu, în ultimul sondaj de opinie stă foarte bine la încredere. S-a vorbit şi despre domnul Leancă. Deci, sunt câteva soluţii, dar aceasta înseamnă ca politicienii în condiţiile în care clasa politică, Parlamentul se află la un record negativ de încredere în populaţie să facă un pas în spate, că realitatea e tragică, e de-a dreptul dramatică, şi să sprijine un guvern tehnocrat, cum s-a întâmplat, de altfel, şi la Bucureşti. Nici la Bucureşti politicienii n-au fremătat de fericire în momentul în care preşedintele Iohannis a numit un premier tehnocrat. Dar pentru sănătatea democraţiei româneşti, pentru sănătatea acestor partide politice care au câştigat un răgaz de un an pentru a se reforma, cum e cazul la Bucureşti, soluţia găsită de preşedintele Iohannis mi s-a părut foarte bună de departe. Or, de multe ori Republica Moldova a urmat nişte pattern-uri, nişte modele de dezvoltare din România şi ar fi cazul şi de data aceasta să se inspire din ce s-a întâmplat la Bucureşti.”

Europa Liberă: În concluzie să vă întreb o opinie a dumneavoastră despre cum ar trebui să fie un om politic în aceste condiţii, ţinând cont de aceste realităţi?

Armand Goșu: „Un om politic, în primul rând, ar trebui să fie om politic, adică să nu mai fie om de afaceri, să iasă din zona afacerilor şi să se dedice binelui public. Şi doar atunci ar putea să câştige încrederea cetăţenilor. Pentru că, din păcate, în această zonă gri a Europei multă vreme politica nu a fost decât o prelungire a afacerilor. România a trecut prin această etapă, o depăşeşte în acest moment, graţie DNA. E timpul, dacă vrea să rămână ancorată în Occident, spre Vest, şi Moldova să urmeze aceeaşi direcţie.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG