Linkuri accesibilitate

Occidentul ar fi trebuit să tragă învățăminte mai ferme de pe urma Războiului Rece (Edward Lucas / Contributors)

Pe site-ul contributors este tradus un articol apărut în publicația Daily Beast, sub semnătura analistului de britanic Edward Lucas. Subiectul este atitudinea Occidentului față de retorica președintelui rus Vladimir Putin, care a ajuns fluture chiar amenințarea cu arsenalul nuclear al țării sale. Lucas consideră că Occidentul ar fi trebuit să tragă învățăminte mai ferme de pe urma Războiului Rece, pe care l-a câștigat cu Rusia. Să fi înțeles, de pildă, că metodele de prevenire a unei confruntări militare cu Rusia au rămas o varianta bună, aplicabilă, chiar mai aplicabilă decât în vremea Războiului Rece. Rusia nu are capacitatea de a face ce spune că va face, în primul rând pentru că „dominația Statelor Unite asupra întregului spectru militar este totală, fie că e vorba de spațiul cosmic, cyberspace, arme convenționale sau nucleare. La fel cum și Alianta Vestului, cu un PIB cumulat de peste 40 de trilioane de dolari și o populaţie de 800 de milioane, depășește cu mult puterea Rusiei”. În al doilea rând, pentru că banii Rusiei – bani negri în mare măsură, se află în Vest, iar aceste investiții pot fi oricând confiscate. „Avem posibilitatea, scrie Lucas, să înghețăm sau chiar sa confiscăm activele Kremlinului din Vest”. Articolul tradus pentru uzul cititorilor de limbă română explică de asemenea că Rusia e mai mult o bătaie de cap decât un pericol, și nu poate deveni cu adevărat un pericol decât dacă Occidentul îi permite acest lucru.

Presa din România semnalează cel puțin trei puncte de vulnerabilitate care coincid cu primele săptămâni de activitate ale noului guvern de tehnocrați, condus de Dacian Cioloș. Primul, arată Sebastian Lăzăroiu în Evenimentul zilei, ar fi vizibil în domeniul sensibil al justiției: săptămâna trecută au fost cazuri în serie în care Direcția Națională Anticorupție a cerut Parlamentului aviz pentru arestarea preventivă a celor cercetați, a primit avizul, dar judecătorii de drepturi și libertăți au respins arestarea și au propus măsuri mai blânde: cercetarea în libertate sau arestul la domiciliu. Al doilea punct sensibil sunt sesizările de pagiat în cazul lucrărilor științifice (în general, de doctorat) ale unor demnitari, chiar membri ai guvernului. Lămuririle se tergiversează, noul ministru al educației dă semne că vrea să trimită acest gen de verdicte de plagiat către universități, adică acolo unde plagiatul pare o banalitate și nimeni nu va fi interesat să-l taxeze – arată de asemenea Sebastian Lăzăroiu.

Ioana Ene Dogioiu scrie pe site-ul ziare.com despre degradarea presei din România, nu doar calității jurnalismului care se face, dar și a percepției despre sine a breslei jurnalistice. „Mogulizarea” a dat roade monstruoase, nici publicul, nici jurnaliștii nu mai par să considere posibilă o presă independentă, onestă, neinfestată de interese politice. „Pe vremea lui Adrian Năstase, scrie Ioana Ene, oamenii politici nu descoperiseră cum pot folosi presa ca instrument. Singura grijă era cum să-i închidă gura, să o sufoce, să o falimenteze. (...)Dar distrugerea presei nu (...) era posibilă fără complicitatea pe alocuri lacomă, pe alocuri lașă, pe alocuri resemnată a victimei. Într-un fel, dacă Năstase nu a reușit să ucidă presa liberă, ea a făcut mari eforturi să se sinucidă”.

XS
SM
MD
LG