Linkuri accesibilitate

Mario Oetheimer: „Pe fondul atentatelor teroriste, este foarte dificil să găsești echilibrul între protejarea informației private și asigurarea securității cetățenilor”


În dialog cu Mario Oetheimer, expert în programe privind protecția datelor în cadrul Agenției Uniunii Europene pentru Drepturile Omului.

După ce fostul agent NSA (National Security Agency, SUA) Edward Snowden (refugiat în Rusia după ce a făcut publice informații clasificate privind programele de supraveghere în masă ale guvernului american) a avertizat că serviciile secrete pot obține controlul complet asupra smartphone-urilor, fără ca utilizatorii să poată face ceva, organizații de apărare a drepturilor omului, între care și Consiliul Europei, au reacționat cerând guvernelor europene să își întărească legislația privind respectarea vieții private, concomitent cu fortificarea controlului asupra agentiilor de spionaj. „Guvernul și parlamentul sunt primele instituții în a căror responsabilitate cade verificarea activităților de supraveghere desfășurate de agențiile de informații”, arată Dr. Mario Oetheimer responsabil cu protecția datelor în cadrul Agenției Uniunii Europene pentru Drepturile Omului.„Presupunând că guvernele și parlamentele (altfel spus, politicienii ) sunt motivate să se îngrijească de securitatea cetățenilor fără să le invadeze viața privată, există expertiza și dotarea necesară pentru un control eficient al agențiilor de securitate?” , a fost una dintre întrebările adresate de Iolanda Bădiliță expertului Agenției UE pentru Drepturi Fundamentale, în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate Europei Libere.

Europa Liberă: Domnule Oetheimer, de la scandalurile Snowden și Wiki-Leaks încoace, orice locuitor de pe planeta Pamânt vorbește mai cu băgare de seamă la telefon sau e mai atent ce comunică pe email, conștient fiind că ceea ce vorbește poate fi ascultat de serviciile secrete. Sunt serviciile secrete atotputernice? Pot fi acestea cu adevărat controlate și cine ar trebui să exercite acest control?

Mario Oetheimer

Mario Oetheimer

Mario Oetheimer: „Sigur că sunt controlate. În general, controlul este exercitat de guvernul fiecărei țări în parte, inclusiv în UE, unde nu există un supraorganism de control unic, la nivel comunitar. Politica de securitate este un domeniu asupra căruia guvernele nationale isi pastreaza controlul. În afară de asta, controlul parlamentar este, totodată, extrem de important. Nu în ultimul rând, există instituții, corpuri de experți care sunt invitate de un guvern sau altul să colaboreze în activitățile de control a serviciilor secrete. Aceste organisme independente analizează cum își desfășoară activitatea serviciile de informații și oferă, la solicitarea guvernului și parlamentului, sfaturi cu privire la un mai bun control al acestora.”

Europa Liberă: Și cum pot fi verificate, cum se poate vedea dacă au abuzat sau nu de puterea pe care o au, dacă nu au ascultat și conversații private ale unor cetățeni de rând, și nu doar conversații ale unor persoane urmărite pentru fapte ilegale?

Mario Oetheimer: „Agenția noastră, de exemplu este un corp de experți al UE care colectează și analizează date privind drepturile fundamentale în statele UE. Practic, ce facem noi este să analizăm legislația din statele membre și acolo unde legislația privind viața privată, de exemplu, este confuză, nu există, sau nu se aliniază normelor internaționale existente (ale Consiliului Europei, in principal) solicităm statului respectiv să opereze schimbările necesare. Statele membre trebuie să se asigure că activitatea serviciilor de informații respectă atât prevederile legislative privind securitatea cat si cele privind respectul vieții private. Pentru aceasta este nevoie de un cadrul legislativ clar si rigid. Iar la elaborarea unui cadru legislativ adecvat sunt foarte de ajutor expertii independenti. ”

Europa Libera: Dacă vorbim despre cetățenii de rând și despre abuzurile agențiilor de informații...Ce putem face dacă am fost supravegheați sau dacă telefoanele ne-au fost ascultate? Cum ne putem îndrepta împotriva instituțiilor care ne-au încălcat dreptul la viață privată?

Mario Oetheimer: „Cetățenii europeni se pot adresa justiției. Dar, desigur, trebuie să dovedească faptul că au fost supravegheați, ceea ce este foarte dificil. În acest caz se poate opta pentru sprijinul unor experți. Aceștia pot fi insărcinați să ancheteze dacă un individ a făcut sau nu obiectul unui program de supraveghere ilegal.”

Europa Liberă: Multi ne punem întrebarea până unde s-a ajuns cu aceste programe de supraveghere. Chiar putem fi ascultați oricunde am fi? Și dacă este așa, de ce serviciile secrete au eșuat să colecteze cele mai importante informatii, cele referitoare la activitătile teroriste, lucru care ar fi salvat atatea sute de vieți?

Mario Oettheimer: „Din păcate noi nu analizăm eficiența serviciilor de informații, ci doar incercam să vedem în ce măsură legislația care le reglementează activitatea se se conformeaza normelor internaționale. Există in UE cinci state membre care au legislatie detaliată privind limitele intre care poate actiona o agentie de informatii și in ce măsura poate dezvolta astfel de programe de supraveghere. Ca atare, Agentia noastră verifică dacă activitățile serviciilor de informații nu incalcă drepturile fundamentale ale cetățenilor.”

Europa Liberă: În care din cele 28 de state membre ale UE serviciile de informații sunt ținute cel mai bine în frâu, dacă putem spune așa? Unde sunt cel mai bine controlate?

Mario Oetheimer: „In cele 28 de state membre UE există sisteme juridice mai mult sau mai puțin eficiente in controlul serviciilor de informatii. Noi indicam mereu faptul că este nevoie de un cadru clar și detaliat cu prevederi fara echivoc, precum și de institutii independente care sa supravegheze serviciile de informatii. Iar publicul trebuie să aiba la dispozitie o justitie eficienta. Nu putem spune că in toate statele membre UE justitia actioneaza eficient in cazuri de supraveghere sau de incalcare a dreptului la viata privata. Trebuie sa ne adaptăm din mers la situatii dramatice ca atacurile teroriste din ultima vreme, care ii fac pe oameni sa aiba tentatia sa spuna ca securitatea este mai importanta decat protectia datelor si vietii private. Suedia și Germania au cele mai bune practici cu privire la protectia caracterului privat al datelor, insa si acolo se reformeaza legislatia, adaptându-se la amenintarile teroriste. Si, in aceste conditii, este foarte dificil să gasesti echilibrul intre protejarea drepturilor omului și asigurarea securitatii cetățenilor.”

XS
SM
MD
LG