Detașarea ofițerilor SIS în instituții va avea un efect dezastruos, spune la RFI.ro directorul Asociației pentru Politică Externă de la Chișinău, Victor Chirilă, despre efectele pe care le-ar avea detașarea unor ofițeri SIS la ministere și instituții de stat. Din perspectiva lui Chirilă, angajații instituțiilor vor fi intimidați. „Dacă SIS dorește să facă față unor eventuale presiuni externe, unor eventuali spioni, atunci sunt alte metode de a combate astfel de fenomene. Un Serviciu de Informații și Securitate este eficient atunci când el este practic invizibil în activitatea sa. Ori în acest caz nu știu ce-și propune SIS, să combată eventuale atacuri asupra securității Republicii Moldova sau să intimideze funcționarii din instituții”, a spuis Chirilă. În opinia lui, SIS-ul are probleme mai serioase de care trebuie să se ocupe - amenințările de ordin intern și extern. De ce mai avem Centrul Național Anticorupție, de ce avem Procuratura, instituții chemate să combată corupția, să combată delapidările, se întreabă analistul citat de rfi.ro şi preluat de agora.md.
Portalul anticoruptie.md publică integral un amplu interviu acordat portalului Epoch Times de analistul şi activistul civic Igor Boţan. "Dacă mai rămân proeuropenii trei ani, Dodon şi Usatîi iau majoritate constituţională", se declară convins acesta. Igor Boţan explică şi de ce, în opinia sa, este nevoie de alegeri anticipate: „Există un risc ca Dodon (Igor Dodon, preşedinte PSRM) şi Usatâi (Renato Usatâi, preşedinte, Partidul Nostru) să obţină o majoritate simplă şi să formeze un nou guvern. Temerea mea este însă că dacă rămân aşa-zişii pro-europeni încă trei ani de zile la putere, apoi Dodon şi Usatâi ar putea să ia o majoritate constituţională, să umble la Constituţie şi să federalizeze R. Moldova”.
Tot anticoruptie.md îşi informează cititorii că Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a reluat urmărirea penală în cazul lui Pantelei Sandulachi, despăgubit în 2012 de magistrații Curții de Apel Chișinău cu 400.000 de euro. Fostul liberal-democrat și deputat în primul Parlament a fost pus din nou sub învinuire pentru samavolnicie. Decizia de a relua cauza a fost luată după ce în martie 2014 procurorii au clasat dosarul fostului politician pornit tot pentru samavolnicie. Oamenii legii au invocat atunci că lipsesc elementele infracțiunii. Singurul care a fost tras la răspundere până acum în dosarul despăgubirilor-record este Veaceslav Negruţa, fost ministru al Finanţelor, pe timpul căruia a fost făcut transferul. Pantelei Sandulachi a cerut să-i fie achitate pagube morale şi materiale pentru că fosta guvernare comunistă i-ar fi fabricat două dosare, fiind purtat prin instanţe timp de nouă ani, perioadă în care şi-ar fi pierdut afacerile. După ce în ianuarie 2012 magistraţii Curții de Apel Chișinău au fost mai generoşi decât Înalta Curte de la Strasbourg, juriștii de la Finanţe nu s-au grăbit să conteste decizia la Curtea Supremă de Justiţie. Au făcut-o în schimb procurorii, iar mai târziu reprezentanţii ministerului au depus o cerere de alăturare la recursul acestora. Astfel, la 19 iulie 2012, judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie au decis că lui Pantelei Sandulachi i se cuvin doar 1.000 de euro, iar restul, 399.000 de euro, trebuie întorşi statului. Doar că, între timp, banii au ajuns în contul lui Pantelei Sandulachi şi, potrivit acestuia, i-a cheltuit.
O investigatie publicata de Rise Moldova arată că, într-o perioadă de cinci ani, Moldova a pierdut păduri cu o suprafață echivalentă a 20 de terenuri de fotbal. Asta după ce mai mulți afaceriști au ajuns proprietari în Codrii Orheiului, oferind statului la schimb terenuri degradate. Un exemplu invocat în investigaţie este cel al familiei primarului de Orhei, Ilan Shor. Aceasta e proprietară a peste 2 hectare de pădure încă din 2005, când Ghermivali SRL, companie în care tatăl lui Ilan Shor deținea o cotă de 96%, a cumpărat pădurea de la Nizov-Com SRL, firmă care, în prezent, este administrată de un apropiat al familiei milionarului Gabriel Stati. Ulterior, pădurea a devenit obiectul mai multor tranzacții de milioane. Transferul pădurii din proprietate publică în proprietate privată a fost legalizat prin hotărâri de Guvern, semnate de fostul premier Vasile Tarlev. Potrivit unui raport al Curții de Conturi, hotărârile respective contravin Codului Silvic, care interzice reducerea și fragmentarea suprafețelor fondului forestier, și reprezintă o amenințare a interesului public. Reacţia ex-premierului Vasile Tarlev e că „la baza hotărârilor de Guvern au stat demersurile oficiale și notele informative care argumentează fiecare caz în parte.”
Bugetul Republicii Moldova pe 2016 este blocat din lipsa unui guvern. Adevărul Moldova explică într-un articol ce se va întâmpla dacă acest blocaj va continua. Demisia Guvernului a stopat procesul de stabilire al parametrilor Bugetului de Stat pentru anul viitor, iar reprezentanţii Ministerului Finanţelor susţin că se va reveni asupra proiectului după ce va fi format un nou cabinet de miniştri, se arată în articol. „Aşteptăm să fie format noul guvern şi să sosească la Chişinău misiunea FMI, cu care vor fi consultaţi parametrii bugetului. Vom vedea de ce finanţări externe, inclusiv sub formă de suport bugetar, vom putea beneficia în anul viitor, după care va fi definitivat lucrul asupra proiectului bugetului pe 2016”, a precizat o sursă din minister. Dacă legile bugetare anuale nu sunt adoptate şi publicate până la 31 decembrie, se aplică prevederile Legii bugetului din anul precedent (2015), mai explică publicaţia. În acest caz, instituţiile bugetare implementează bugetul provizoriu, care se autorizează printr-un act emis de administratorii de buget, adică de Ministerul Finanţelor. Pe parcursul aplicării bugetului provizoriu nu se permite efectuarea cheltuielilor pentru acţiuni sau măsuri noi comparativ cu anul precedent. Valabilitatea bugetului provizoriu încetează odată cu punerea în aplicare a legii bugetare anuale. Iar toate operaţiunile efectuate din bugetul provizoriu se transferă în contul bugetului adoptat, la data când acesta începe să se aplice.
