Linkuri accesibilitate

Dilema românilor în fața refugiaților


Migranţi, la graniţa dintre Grecia şi Macedonia, 9 decembrie 2015.

Migranţi, la graniţa dintre Grecia şi Macedonia, 9 decembrie 2015.

Conform unui ultim sondaj, trei sferturi dintre cei întrebați susțin că după atacurile din Paris, Europa nu ar mai trebui să primească migranți din Orientul Mijlociu.

Mai mult de 80 la sută dintre români nu vor ca refugiații din zonele de conflict să se stabilească în România. Conform unui sondaj INSCOP dat publicității astăzi trei sferturi dintre cei întrebați susțin că după atacurile din Paris, Europa nu ar mai trebui să primească migranți veniți din Orientul Mijlociu. Doar 16 procente dintre români susțin primirea refugiaților, în vreme ce 8 la sută nu au încă o părere formată în legătură cu acest subiect.

Liderii politici din România au fost la rândul lor sceptici încă de la începutul valului migraționist dinspre Est și chiar președintele Iohannis a spus la început că România nu poate primi mai mult de 1785 de oameni. Nu a fost clar cum au calculat specialiștii români atât de exact posibilitatea țării de a-i primi pe cei care fug din calea războiului, dar răspunsul inițial a fost pe măsura lipsei de empatie din societate, după cum o dovedesc cercetările sociologice.

De altfel, potrivit sondajelor, numărul celor care se declară împotriva primirii migranților aproape s-a triplat după atentatele din Paris, cu toate că majoritatea populației nu crede că România este expusă în fața unei invazii migratorii dinspre Orientul Mijlociu.

La ultima întâlnire a liderilor europeni, România a acceptat în final să primească peste 4500 de refugiați, dar după cum sugerează ultimul sondaj de opinie o majoritate covârșitoare a populației se opune acestei decizii agreată astă-toamnă la Bruxelles. Din pricina discursurilor politice anti-migraționiste care tind să se transforme în poziții radicale, o treime dintre români susțin că principalul scop al refugiaților care vin în Europa ar fi să destabilizeze vechiul continent.

Premierul Dacian Cioloș a declarat că România își va menține rezervele față de instituirea unui mecanism permanent de relocare a refugiaților din spațiul UE. La întâlnirea liderilor europeni de săptămâna viitoare, „România va continua să insiste pe nevoia de a trata cauzele migrației”, „înțelege mai bine” și de a ține „sub control cauzele migrației” după cum s-a exprimat șeful executivului de la București.

Deloc întâmplător poziția României este aliniată cu pozițiile celorlalte state Est-Europene, care la rândul lor sunt împotriva cotelor obligatorii de migranți. Aceste țări intrate recent în familia europeană nu au avut timp să deprindă generozitatea, s-au confruntat cu o tranziție dificilă după căderea comunismului, au încă democrații fragile și dependențe (Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria) sau temeri (România și Polonia) față de Rusia. Au minorități care le agasează, mecanismele echilibrului social nu sunt încă suficient de eficiente, criza economică a lăsat sechele, iar esticii nu vor să-și împartă sărăcia cu migranții. În plus, orice provocare poate duce la destabilizări greu de rezolvat. Un studiu recent făcut de Universitatea Babeș-Boyai din Cluj atrage astfel atenția că lipsa de încredere a românilor în instituții ridică următoarea întrebare: „dacă statul român nu este capabil să prevină sau să răspundă în mod adecvat unor pericole convenționale (precum incendiul de la Colectiv, unde au murit 60 de oameni –n.red.) este el capabil să protejeze populația în cazul unor amenințări teroriste?”. Această dilemă poate fi în același timp o explicație pentru lipsa empatiei față de refugiați.

XS
SM
MD
LG