Linkuri accesibilitate

Programele EUJUST sunt programe de școlire, de aducere la nivel european a justiției, procuraturii și organelor de anchetă ale unei țări anume.


Uniunea Europeană nu face asta foarte des, iar mai ales nu o face dacă nu e solicitată.

E vorba, în realitate, despre programe foarte rare. Ele s-au făcut doar pentru țări precum Georgia, Kosovo, sau, mai recent, Irakul.

E vorba de programe generate și administrate de către serviciile externe ale Uniunii Europene, de ceea ce ar trebui, în condiții ideale, să devină un soi de minister de externe al Europei.

EUJUST pentru Georgia a fost lansat în 2004. A fost prima asemenea misiune lansată vreodată de Uniunea Europeană. In Georgia, UE a adus o nouă strategie penală și a sugerat o definiție a “statului de drept” cum Georgia nu mai cunoscuse niciodată în istorie.

O nouă “Biblie a justiției”, în realitate. Experți europeni au venit la Tbilisi, împingând spre reforme juridice și administrative, precum, de pildă, descentralizarea justiției.

A urmat o misiune similară în Kosovo și, în sfârșit, cea mai recentă, în Irak.

In Irak, formatorii europeni s-au găsit confruntați cu cea mai mare provocare vreodată, pentru că peisajul cultural, politic și juridic era dincolo de tot ce Europa poate oferi.

Acest gen de misiuni sunt utile, însă ele au fost supuse, în același timp, multor critici. Chiar dacă pot forma procurori și polițiști la nivelul standardelor europene și occidentale, respectivele misiuni nu pot asigura o continuitate, un follow-up a reformelor pe care le aduc și le implementează, cu acordul autorităților locale.

Totul depinde de bunăvoința politică, aleatorie și care se poate modifica de la o legislatură la alta.

In cazul unor țări disfuncționale, precum Kosovo sau Irakul, se poate ajunge la un autentic conflict de cultură juridică sau de mentalități. Legislații sunt impuse și adoptate, dar nu pot fi aplicate pentru că mentalitățile tribale nu funcționează pe același model. Nu e prevăzută o perioadă de tranziție. Sau, pur și simplu, forțele politice ostile locale sunt suficient de puternice ca să ducă la împotmolirea situației. Așa încât, pentru moment, inițiative precum EUJUST rămân un gest politic a cărui semnificație depinde de implicarea politică a țării căreia îi este destinat.

***

Proteste antiguvernamentale la Chişinău, 29 noiembrie 2015

Proteste antiguvernamentale la Chişinău, 29 noiembrie 2015

O misiune ce întrunește 15 experți europeni va evalua, în perioada decembrie-martie, structura şi activitatea instituțiilor de drept din Republica Moldova. La final, autorităților moldovene le va fi prezentata o lista de recomandări privind reforma justiției, cu accente pe sisteme anti-corupție și anti-spălare de bani.

Misiunea de evaluare a UE a fost solicitată de Parlamentul şi Guvernul Republicii Moldova. Este o alternativă la o propunere formulată anul trecut de premierul de atunci, Iurie Leancă. El solicita UE o misiune de judecători şi procurori europeni care, pe o perioadă de 2-3 ani, să asiste, în calitate de mentori, pe magistrații moldoveni în înfăptuirea justiţiei. Misiunea a fost denumită convențional EUJUST după un model similar din Kosovo. Propunerea a fost tratata cu reticenta vizibila din partea Ministerului Justiţiei pe motiv ca ar însemna o ingerință în activitatea judecătorilor și procurorilor moldoveni.

Şeful Delegaţiei UE în Moldova Pirkka Tapiola a afirmat, recent, că ideea unei misiunii EUJUST pentru Moldova nu a fost susţinută la Bruxelles. Au fost identificate alte instrumente, a continuat diplomatul, între care şi această misiunea de evaluare a instituţiilor de drept, care ar urma să-şi prezinte recomandările în luna martie sau aprilie.

Mai mulţi experţi susţin că misiunea de evaluare este utilă, însă nu la fel de eficientă comparativ cu o misiune EUJUST. Iată o explicaţie a expertului Iulian Groza, fost ministru de externe tocmai în perioada când guvernul de la Chişinău negocia cu Comisia Europeană potenţiala misiune EUJUST:

„Ideea misiunii EUJUST, să o numim aşa, misiune de judecători şi procurori europeni era de a avea în Republica Moldova un grup de 30-50 de judecători, procurori, care să stea permanent în Republica Moldova să lucreze cu judecătorii şi procurorii noştri pentru a-i ajuta în procesul de activitate, să-i consilieze, să le transmită nişte practici, să îi ajute, fără a judeca cauze în locul autorităţilor noastre. Presupunea o activitate permanentă - judecătorii occidentali să stea un an, doi, trei şi pe lângă ajutor să mai şi monitorizeze şi să vină cu soluţii pe anumite sectoare. Misiunea UE care are loc acum are un mandat doar de a evalua, de a constata care este situaţia din sistemul de drept şi de a veni cu anumite recomandări.”

Toţi experții locali constată la unison că nu de recomandări duc lipsă politicienii de la Chișinău, ci de proverbiala voință politică de a se pune de acord în subiecte vitale.

XS
SM
MD
LG