Linkuri accesibilitate

SRI și islamismul radical (România liberă)

Publicația Business 24 avertizează că atenția acordată atentatelor de la Paris a pus în umbră conflictul din Ucraina, în care, potrivit unui raport al Organizației Națiunilor Unite, au pierit 8000 de oameni. Acalmia din toamna acestui an dispare deja, pentru că rușii alimentează cu oameni și cu armament greu pe separatiștii de Est.

Rezultatele unei cercetări sociologice realizate de IRES referitor la percepția românilor asupra Rusiei și a relațiilor România-Rusia sunt prezentate în revista Sinteza. Rusia este considerată principalul dușman al României, sunt de părere participanții la acest sondaj, dar percepția nu este nouă, ci, precizează autorii articolului, se vede în toate sondajele din ultimii 25 de ani. Bărbații, persoanele cu vârsta între 51 și 65 de ani, respondenții cu studii superioare și cei din Transilvania și Banat sunt mai radicali în răspunsurile care vizează această chestiune. Mai îngăduitori față de Rusia sunt tinerii între 18 și 35 de ani și locuitorii din zona Moldovei. În cazul unui conflict în zona României, peste jumătate dintre cei chestionați cred că țara ar trebui să rămână neutră, 39% o văd luptând de partea Statelor Unite și doar 5% de partea Rusiei.

În aceeași publicație, Sinteza, Dan Dungaciu scrie despre posibilele consecințe ale aplicării înțelegerii ruso-germane, așa-numitul acord Meseberg, convenit nu demult între cancelarul german Angela Merkel și premierul rus Dmitri Medvedev. Unul din punctele acordului vizează rezolvarea conflictului transnistrean. Dungaciu arată că o soluție în acest dosar n-ar putea fi decât federalizarea Republicii Moldova, ceea ce ar face din Moldova federală un cu totul alt stat decât cel actual, fie și numai pentru că vor intra în joc 10% voturi pro-est venite din regiunea acum separatistă. O asmenea schimbare a raportului de forțe ar muta pentru o generație Republica Moldova pe direcția Moscova. Potrivit lui Dungaciu, Ucraina este testul cheie: dacă acordul Meseberg se va aplica pentru regiunile separatiste de acolo, există o probabilitate mare ca, prin contagiune, să urmeze și o federalizare a Republicii Moldova. Cele două noi state federale ar ajunge, în cel mai bun caz, în zona gri dintre Occident și Rusia, mai arată analistul de la Sinteza.

Rezultatul alegerilor regionale din Franța câștigate la primul tur de formațiunea extremistă de dreapta Frontul Național, demonstrează că teroriștii care au acționat pe 13 noiembrie la Paris și-au atins ținta: a crescut subit numărul votanților în favoarea Frontului. Unul dintre punctele programatice ale acestui partid este desființarea spațiului Schengen de liberă circulație în Uniunea Europeană. Ion M. Ioniță arată în Adevărul că problema acordului Schengen nu este că există, ci că nu a fost dus până la capăt. S-au luat măsuri pentru desființarea frontierelor interne, dar nu au fost întărite frontierele externe ale Uniunii, așa cum ar fi fost normal. Solicitările exprimate în acest sens de România și Bulgaria au fost respinse. Un alt aspect în mare măsură neglijat a fost colaborarea între serviciile secrete ale statelor mebre ale Uniunii Europene.

Editorialul României libere critică astăzi felul în care Serviciul Român de Informații caută să prevină pătrunderea elementelor islamiste în țară. De la 1 decembrie încoace, au fost arestați doi presupuși teroriști: maghiarul Beke Istvan Attila din Târgu Secuiesc, care pregătea un atac cu artificii, și adolescentul craiovean de 17 ani Luigi Constantin Boicea, care s-a convertit anul trecut la islam și încerca să-și procure arme pe Facebook. Cum cei doi acționau la vedere, măsurile luate de SRI riscă să-i facă pe potențialii adepți ai ISIS doar să se ascundă mai bine, arată comentariul din România liberă.

XS
SM
MD
LG