Linkuri accesibilitate

Ion Guzun: „Suntem îngrijorați de stagnarea anumitor reforme și de neluarea anumitor decizii cruciale”


O discuție despre cum NU se combate corupția în R.Moldova cu consilierul juridic de la Centrul de Resurse Juridice.

Mai multe organizaţii membre ale Platformei Naţionale din Moldova a Forumului Societăţii Civile din Parteneriatul Estic şi-au exprimat printr-o nouă declaraţie îngrijorarea profundă faţă de mimarea şi tărăgănarea schimbărilor stringent necesare în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei. Ce reproşează autorităţilor semnatarii declaraţiei şi cum se explică rezistenţa acestora în faţa unor reforme adevărate? Un dialog cu avocatul şi consilierul juridic de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova Ion Guzun.

Europa Liberă: O nouă declaraţie semnată de 19 organizaţii neguvernamentale, inclusiv de cea pe care o reprezentaţi, Centru de Resurse Juridice, în care din nou este deplânsă şi criticată „incoerenţa factorilor de decizie în ceea ce ţine de reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei”. Tonalitatea declaraţiei arată, fără putință de îndoială, că lucrurile rămân într-un fel de mlaştină a intenţiilor declarate. Ce îngrijorează cel mai mult sau ar trebui să îngrijoreze mai mult în această privinţă?

Ion Guzun: „Eu cred că mai multe lucruri: în primul rând, noi deja de doi ani stagnăm în a înainta cu acțiuni concrete pentru implementarea Strategiei reformei în sectorul justiției. Mai concret, există reforma Procuraturii, există pachetul de legi ce ține de reformarea Centrului Național de Integritate, altele – toate sunt niște măsuri la care avem restanțe. Şi vorbim despre instituții care, reformându-s,e posibil ar putea să ofere rezultate pozitive în lupta împotriva corupției.”

Europa Liberă: Dvs. personal mai vedeţi posibilitatea, spun asta pornind de la faptul că au fost suficient de multe declarații de aceeași natură până acum, mai vedeţi posibilitatea ca guvernarea, decidenţii să mai audă ce se spune, bunăoară, într-o declaraţie ca și cea de care vorbim?

Ion Guzun: „Din păcate, putem să constatăm că din luna aprilie încoace organizațiile neguvernamentale în mod constant fac diferite apeluri publice, în conferințe de presă și alte activități publice care au în vizor Strategiile de reformă a sectorului justiției și neimplementarea acesteia și sunt îngrijorate față de mai multe instituții care nu își fac treaba. Se creează impresia că organizațiile neguvernamentale și, în genere, societatea este detașată de stat, iar statul își continuă o anumită agendă. Iar noi suntem îngrijorați de stagnarea anumitor reforme și de neluarea anumitor decizii cruciale.”

Europa Liberă: Mimarea reformelor, stagnarea reformelor … Dacă ar fi să argumentaţi aceste afirmaţii, inclusiv prin legile care ori sunt uitate în sertare, ori sunt adoptate cu iuţeală de invidiat?

Ion Guzun: „Un exemplu este Legea cu privire la Procuratură care urma să consolideze Procuratura și, în special Procuratura Anticorupție. Vedem că aceste legi stagnează de prea mult timp, ceea ce ne lasă impresia că nu este o prioritate pentru Guvern. Și nu zic că asta ar fi în contextul banilor pe care Uniunea Europeană urma să-i deburseze pentru implementarea mai multor reforme, dar vorbind ca de o necesitate reală. Noi vedem că instituțiile care sunt abilitate acum cu lupta împotriva corupției o mimează - unicul caz și cel mai recent a fost condamnarea unei judecătoare și a unei avocate de la Criuleni. Dar dacă e să comparăm cu cazuri similare vedem că în cazul fiului unui judecător care a fost implicat într-un caz de trafic de influențare a unui judecător a scăpat doar cu o amendă. Asta este un exemplu clasic, nu bun deloc, în care noi vedem foarte clar că instituțiile statului, în funcţie de persoană, poate să adopte sau nu o anumită decizie, ceea ce nu este corect. Dacă am fi avut niște instituții consolidate, puternice, reformate, posibil am fi avut alte activități. Demult spuneam că pachetul de legi ce ține de Centrul Național de Integritate trebuia să fie adoptat. Tocmai de aceea și noi când ne-am referit la activitatea grupului pentru reformarea și relansarea sistemului pentru justiție am zis că cel puțin aceste două subiecte urmau să fie centrale în discuţiile noastre. Dar vedem că între timp Centrul Național Anticorupție a fost transferat în subordinea Parlamentului, fără o discuție publică pentru a vedea dacă este sau nu necesar. Trebuie să vedem inclusiv dacă am avea nevoie de un CNA dacă CNI ar fi fost reformat. Pentru că CNA, de fapt, are niște competențe foarte mici. Acum invers, se dorește concentrarea sau mai bine zis absorbția CNI către CNA. De fapt, CNA-ului i se acordă niște mega puteri și eu nu cred că în spațiul european mai există undeva așa o instituție cu competențe atât de largi.”

Europa Liberă: În 8 octombrie 2015, președintele Parlamentului a creat un grup de lucru pentru reformarea și relansarea sistemului anticorupție, stabilind termenul de 30 noiembrie 2015 pentru – citez - „prezentarea propunerilor legislative ce vizează modificarea și completarea cadrului juridic existent în domeniul anticorupție”. Cât de fecund până la urmă a fost grupul de lucru. S-a concretizat cu ceva efortul acestei entități?

Ion Guzun: „Acest grup nu a venit cu niciun produs comun care să fi fost discutat ca să avem o poziție comună și să înaintăm președintelui Parlamentului. La un moment dat s-a creat impresia că acest grup s-a înființat doar pentru a face anumite declarații în favoarea anumitor idei. Ca urmare a activității sau a instituirii acestui grup de lucru, nu avem nicio finalitate și nu am aprobat niciun proiect de legi, nici Legea cu privire la Procuratură, și nici pachet de legi ce ține de pachetul național de integritate nu a fost discutat. Ceea ce pentru noi la acel moment era o prioritate.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, dl Guzun, am luat cunoștință ieri de un studiu al Marianei Alexandru, procurorul DNA care a fost invitată două luni în urmă de autorități să ofere asistență Procuraturii Anticorupție și CNA. Vedeți vreo posibilitate ca recomandările dnei Alexandru să fie cumva luate în calcul până se va adopta Legea Procuraturii?

Ion Guzun: „Noi considerăm că Legea cu privire la Procuratură și pachetul de legi ce ține de integritate urmează să fie adoptate cât mai curând posibil, deoarece nu cred că cineva ar putea să nege importanța lor. Referitor la lucrurile care ar putea să fie îmbunătățite pe parcurs, aceste oricând sunt binevenite, pentru că lacune și ambiguități tot timpul pot fi identificate. În acest context mai putem să menționăm și misiunea de evaluare a Uniunii Europene a instituțiilor cheie din domeniul justiției și anticorupție care la fel în primăvara anului 2016 va veni cu un raport în care va face o radiografie a eficienței sau necesității consolidării acestora. Deci, suntem într-o perioadă în care avem foarte multe documente care ar putea să se refere la reformarea instituțiilor care țin de lupta împotriva corupției sau de domeniul justiției. Însă, avem niște restanțe pe care indiferent de misiunea de evaluare noi trebuie să adoptăm legile pe care le-am menționat mai sus.”

Europa Liberă: De ce este reînnoită cererea de demisie a procurorului general și a directorului CNA? Cum și, de fapt, cum la modul practic, ar trebui să decurgă lucrurile în acest sens?

Ion Guzun: „Eu nu cred că noi, ca organizație neguvernamentală, am solicitat ceva nou. Am menționam pe tot parcursul anului 2015 aceste solicitări într-o formă sau alta, ele au fost expuse de către societatea civilă. Ceva nou nu cred că am putea să menționăm cu excepția circumstanțelor care au reieșit din activitatea grupului de lucru pentru reformarea și lansarea sistemului anticorupție. Noi cu orice ocazie vrem să atragem atenția spre necesitatea anumitor schimbări și cu această ocazie am făcut-o asta cu câteva zile în urmă. Ne dorim schimbări radicale, ne dorim ca legile să fie adoptate și vrem ca atât Parlamentul, Guvernul și alte instituții să stăm la discuții dacă este necesar. Dacă nu? Atunci lucrurile sau agenda de adoptare a pachetelor de legi sau de reformare a instituțiilor să meargă așa cum trebuie să fie. Din câte observăm doi ani la rând au fost alegeri, lucrurile au trenat și au fost lăsate pentru o altă perioadă, iar acuma nu suntem în cea mai bună perioadă de timp în care să avem o certitudine că pachetele de legi importante pentru noi vor fi adoptate într-o perioadă scurtă de timp.”

Europa Liberă: Vorbeaţi despre aceste intenții, semnalate în presă şi nedezminţite de autorităţi, de comasare a CNA și CNI. Care sunt îngrijorările legate de această posibilă intenţie, din moment ce CNI în timpul cât a activat nu a demonstrat prin nimic că ar fi o instituție viabilă?

Ion Guzun: „În primul rând, ideea de comasare a Centrului Național Anticorupție cu Comisia Națională pentru Integritate a apărut în cadrul discuției acestui grup de lucru pentru reformarea și lansarea sistemului anticorupție. Această ideea nu s-a discutat, nu a fost lansată până atunci niciodată. Reprezentanții Partidului Democrat au lansat această idee, dar asta a fost exclusă ca o chestiune generală. Dar se pare că după asta s-a început un lucru eficient, lucru asupra unor proiecte de legi care au materializat această ideea expusă la modul general.”

Europa Liberă: Să admitem că mai multe acte legislative vor fi adoptate aşa cum sunt plămădite în unele birouri de interese, altfel decât au fost promovate de societatea civilă sau experţii din afară? Ce reacţii, în acest caz ar fi de aşteptat din partea Uniunii Europene şi Consiliului Europei, de exemplu?

Ion Guzun: „Eu cred că reacția pe care politicienii noștri urmează să o cuantifice și să o ia în serios este inclusiv a cetățenilor săi, și nu doar a Uniunii Europene și a altor instituții.”

XS
SM
MD
LG