Linkuri accesibilitate

Problema e că noi nu suntem doar pe părți diferite ale prăpastiei, ci suntem în prăpastie, numită de 24 de ani Republica Moldova (Ana Gherciu/Timpul)

Vladimir Molojen, achitat după ce a îmbogățit firma familiei sale pe vremea când deținea funcții, scrie într-o investigaţie portalul Anticoruptie.md. Obiectul anchetei e fostul ministru al Dezvoltării Informaționale, care acum șapte ani a încheiat contracte publice de peste două milioane de lei cu firma familiei sale a fost achitat miercuri de către Judecătoria sectorului Buiucani al Capitalei, chiar dacă procurorul Anticorupție a cerut condamnarea la șase ani de închisoare. Hotărârea a fost pronunțată de președintele instanței, Dorin Dolghier. Urmărirea penală a durat un an și jumătate, apoi, de patru ani, cauza s-a aflat în instanța de fond. De atunci, procurorul de caz, Mihail Ivanov, a atenționat de mai multe ori că examinarea este tergiversată intenționat, mai scrie portalul.

„Adevărul Moldova” titrează „Falimentul clasei politice sperie pe unii, bucură pe alţii”. „Adevărul” publică comentariile mai multor deputaţi şi analişti politici pe marginea rezultatelor sondajului Barometrul Opiniei Publice. Publicația scrie că majoritatea partidelor politice din Republica Moldova recunosc faptul că rezultatele sondajului sunt dezastruoase, iar societatea a fost dezamăgită de toţi politicienii. Comentatorul politic Anatol Ţăranu, citat în articol, spune că rezultatele arată că Republica Moldova este pregătită pentru o schimbare a vectorului de dezvoltare. Cauza acestui rezultat este evidentă, fiind vorba despre eşecurile guvernării și creșterea masivă a neîncrederii în cursul european, remarcă Anatol Țăranu.

Comentând rezultatele sondajului Barometru Opiniei Publice, analistul Institutului UE pentru Studii de Securitate de la Paris, Nicu Popescu, scrie pe o reţea de socializare că decalajele dintre stânga şi dreapta însumată nu sunt mari, 4-5%. „În primăvară sondajele arătau mai urât. Acum, când stânga nu mai creşte, iar dreapta din guvern nu mai are unde cădea, mult depinde de cum îşi construiesc PPE, DA si Maia Sandu maşinării politice. Din aceasta perspectiva, următoarele cel puţin 6-12 luni (fără anticipate) sunt importante pentru consolidarea instituţională a noilor forte de centru dreapta. În orice caz după 6 ani de năzdrăvănii de „centru-dreapta” (PLDM-PD-PL), popularitatea însumată a politicienilor de centru-dreapta (Maia Sandu, Leancă, PDA) este foarte mare...”

Politologul Nicolai Țveatcov declară pentru portalul NOI.MD că rezultatele erau previzibile și că partidele de opoziție și cele extraparlamentare câștigă teren pe fondul nemulțumirilor populației. Partidele de opoziție, spune Nicolai Țveatcov, au reușit să-și păstreze imaginea, să fie active în plan politic și să absoarbă toate voturile nemulțumiților. „/…/ Mai sunt și cei care nu sunt de acord cu viziunile partidelor de stânga și își caută alți agenți de reprezentare a opiniilor lor. În cazul dat vedem o creștere a adeziunii față de Platforma DA și PPEM. Acești alegători sunt de fapt votanții PLDM, care s-au reorientat spre alte partide”, a declarat politologul.

Agenția rusă RIAN observă în contextul rezultatelor sondajului Barometrul Opiniei Publice că nivelul încrederii cetățenilor Republica Moldova în președintele rus, Vladimir Putin, a crescut în ultimele șase luni cu 4%. Șeful statului rus înscrie un scor al încrederii în Republica Moldova egal cu 65%. În topul încrederii moldovenilor în lideri străini Putin este urmat de președintele român Klaus Iohannis cu un scor de 48% (+12%).

Portalul AGORA citează din „Business Insider” un raport al UNESCO Institute for Statistic, potrivit căruia în Republica Moldova înregistrează un indice bun privind disparitățile de gen în știință. Conform studiului, 48% din persoane implicate în domeniul de cercetare și dezvoltare din Republica Moldova sunt femei. Portalul remarcă că poziția Moldovei este destul de bună în condițiile în care media regională pentru Europa Centrală și de Est este de 40%. La nivel global, doar 28% dintre lucrători în domeniul cercetare și dezvoltare sunt femei. Myanmar ocupă primul loc cu un indice al disparității de gen în știință egal cu 86%.

Portalul JURNAL.MD publică rezumatul unui articol („Scrisoare de la Chişinău”) semnat de Igor Boțan, director executiv al ADEPT și unul dintre fondatorii Platformei DA, pe portalul „Carnegie Europe” în care descrie originile corupţiei în Republica Moldova și cum partidele din coaliţiile pro-europene de guvernare din 2009 până în 2013, au reuşit să transforme conducerea Republica Moldova într-o oligarhie pură. Igor Boțan scrie că furtul miliardului de dolari de la cele trei bănci moldoveneşti a reprezentat un exemplu extraordinar de corupţie, a cărui scară este de nedescris în istoria recentă a Republica Moldova. Jaful a avut loc după zece ani de asistenţă economică, financiară şi politică din partea partenerilor de dezvoltare, observă analistul politic. Directorul ADEPT susține că Republica Moldova a ajuns de la povestea de succes a UE, la un stat capturat, precizând că Moldova are nevoie de sprijinul UE.

Ediția tipărită a ziarului regional de expresie rusă „SP” din Bălți scrie despre adoptarea, la 8 decembrie, în prima lectură a bugetului municipiului Bălți pentru anul 2016. Este pentru prima dată în ultimii ani când bugetul orașului Bălți este planificat fără deficit bugetar. La „venituri”, bugetul prevede 415 997,6 mii lei, iar la „cheltuieli” – 413 977,6 mii lei. Autoritățile locale, potrivit „SP”, intenționează că mărească anul viitor „veniturile” față de anul curent cu 6,8 % din contul majorării taxelor locale. Publicația scrie că în timpul dezbaterilor proiectului bugetului, discuțiile au fost atât de încinse, încât consilierul comunist Octavian Mahu, fost primar interimar de Bălți, a fost eliminat din sala de ședințe cu votul majorității „Partidului Nostru” din Consiliul Municipal. Bugetul municipiului Bălți pentru anul viitor a fost adoptat în lectură finală la 9 decembrie.

Într-un articol de opinie publicat în TIMPUL, Ana Gherciu îi dă o replică lui Pirkka Tapiola, șeful Delegației UE la Chișinău, care a declarat recent că problema Republica Moldova este că societatea este dispersată, iar politicienii au polarizat țara. Ana Gherciu este de părere că problema e că noi nu suntem doar pe părți diferite ale prăpastiei, ci suntem în prăpastie – numită de 24 de ani „Republica Moldova”. Ceea ce ne unește este o groapă comună cu mai multe trepte, iar asta nu era cum să ne unească. Pe treptele de mai sus, observă autoarea, stau cei veniți în Republica Moldova de câteva generații, iar la fundul prăpastiei stau băștinașii. „/…/ În jurul la ce să ne unim, domnule Tapiola? În jurul rudelor deportaților sau în jurul copiilor și maturilor care încă nu găsesc motive să învețe limba română?”, întreabă Ana Gherciu.

„Ziarul Național” citează câteva rezultate ale unui sondaj efectuat la comanda „Transparency Internațional Moldova”, anunțate în cadrul Conferinței Naționale Anticorupție ce se desfășoară la Chișinău. Sondajul arată că pe parcursul ultimului an, cetățenii R. Moldova au oferit mită în valoare de 857 de mil. de lei. Suma reprezintă o estimare a mitei oferite de gospodăriile casnice, fiind vorba de corupția uzuală, nu de cea la nivel înalt. Această sumă este, totuși, mai mică cu 5% decât cea de anul trecut. Sondajul mai arată că 24,4% din intervievați s-au confruntat în ultimele 12 luni cu cazuri de corupție, dar 91% nu s-au adresat organelor de drept.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG