Linkuri accesibilitate

Ce vrea Marea Britanie de la România


David Cameron şi Klaus Iohannis, Bucureşti, 9 decembrie 2015

David Cameron şi Klaus Iohannis, Bucureşti, 9 decembrie 2015

Trei mari teme au dominat discuţiile de la Bucureşti între premierul britanic David Cameron şi preşedintele român Klaus Iohannis.

Trei mari teme au discutat președintele Klaus Iohannis și premierul britanic David Cameron: soluții comune de securitate și apărare, migrația intensă din ultima perioadă și necesitatea reformării Uniunii Europene, un obiectiv enunțat de șeful guvernului de la Londra în perspectiva referendumului care va avea loc în Marea Britanie, cu privire la rămânerea sau la ieșirea acestei țări din Uniune.

Klaus Iohannis a spus că „Uniunea Europeană este mai puternică dacă Marea Britanie rămâne, iar Marea Britanie la rândul ei este mai puternică dacă rămâne în Uniunea Europeană”. În mare, Londra vrea mai multă „flexibilitate și imaginație” în așa fel încât să să li se interzică imigranților din Uniunea Europeană care nu sunt angajați, să pretindă indemnizații de șomaj și să-i determine prin lege pe angajați să aștepte 4 ani până vor putea pretinde ajutoare sociale. Britanicii își doresc modificarea tratatelor counitare în așa fel încât să descurajeze inclusiv imigrația internă din Uniunea Europeană, dar și pentru a-și asigura anumite avantaje, ca stat care nu se află în eurozonă. În plus Londra ar mai vrea ca parlamentele naționale să se poată alia pentru a bloca unele noi propuneri legislative în plan comunitar.

Turneul premierului Cameron în Europa Centrală și de Est are ca scop, deci, asigurarea unor alianțe clare pentru susținerea acestor reforme și pentru stoparea valului migraționist. În schimb șeful executivului de la Londra promite sprijin în domeniul apărării. David Cameron a amintit, astfel, că forțele armate ale celor două țări se instruiesc împreună și că România vrea să-și consolideze flota navală, un domeniu de tradiție al Marii Britanii. Un punct comun pe care l-a atins înainte să vină la București, și la Sofia și la Varșovia, este chestiunea migraționistă: Marea Britanie primește 300.000 de oameni pe an, dar acest lucru nu mai este sustenabil, a subliniat Cameron. În Bulgaria a lăudat măsurile luate de guvernul Borisov pentru limitarea imigrației extracomunitare, iar în Polonia a fost bucuros să-și regăsească propriul discurs la omologul său, un adept al euroscepticismului.

Nici România nu vrea să accepte cotele migraționiste impuse de Bruxelles și încearcă să apeleze la subterfugii pentru a găsi o cale de mijloc, numai că liderii de la București nu pot avea abordări eurosceptice, mai cu seamă în condițiile în care țara aspiră să intre în zona euro și vrea să primească mai mulți bani europeni pentru dezvoltare. „Trebuie să mergem la fondul problemei”, a declarat președintele român, referindu-se la felul în care ar putea fi oprit valul migraționist dinspre Orientul Mijlociu.

Klaus Iohannis a accentuat necesitatea „aprofundării” parteneriatului româno-britanic în domeniul militar și a vorbit despre securizarea Flancului Estic al NATO și mai apoi despre importanța liberei circulații a persoanelor, subiect de dezbatere pentru Marea Britanie.

Premierul de la Londra a amintit bunele relații economice și faptul că schimburile comerciale româno-britanice au ajuns anul trecut la 3,5 miliarde de euro. David Cameron și-a încheiat declarația spunând că se bucură să fie primul șef de guvern britanic care vine în România în acest secol, aluzie la faptul că au trecut 16 ani de la ultima vizită la acest nivel între cele două state.

XS
SM
MD
LG