Linkuri accesibilitate

Noul guvern de la București a dat de înțeles că promisiunea majorării salariului minim nu va putea fi pusă în aplicare.

Peste un milion dintre angajații din România au salariul minim pe economie, adică 1050 de lei, ceea ce înseamnă puțin peste 230 de euro pe lună. Ultima creștere a salariului minim a avut loc la începutul verii, iar costurile angajatorilor pentru fiecare angajat au crescut la 20 de euro, din care aproape 10 euro reprezintă taxe care ajung la bugetul de stat.

Pe scurt, în România 20 la sută din forța de muncă este retribuită cu salariul minim pe economie. În ultimii 5 ani acest venit minim s-a dublat, dar în același timp numărul celor care primesc salariul minim a crescut de mai bine de 10 ori. Această distorsiune a apărut după 2011, când absolvenții de facultate au putut fi încadrați cu acest venit. Până atunci, angajatorul era obligat să le plătească celor cu diplomă de licență cel puțin două salarii minime pe economie.

Fostul premier Victor Ponta planificase pentru 1 ianuarie 2016 următoarea creștere a acestui venit minim la aproape 270 de euro (1200 de lei), dar noul guvern a dat de înțeles că această promisiune, transformată în lege de fostul executiv nu va putea fi pusă în aplicare.

Ministra Finanțelor, Anca Dragu a lăsat, totuși, lucrurile într-o oarecare expectativă, după ce zilele trecute a fost tranșantă și a declarat apăsat că salariul minim nu va fi majorat, întrucât e nevoie de un studiu de impact asupra efectelor acestei creșteri asupra competitivității României. Noua ministră a Finanțelor a spus că degeaba a fost „impulsionată” economia cu „un pachet fiscal generos” dacă va fi luată această măsură de creștere a salariului mediu care ar putea/ cităm „să distrugă mediul privat”. Anca Dragu a vorbit în această ecuație despre riscul unui impact asupra economiei „albă-gri-neagră” în sensul că pot exista migrări ale angajaților către zonele pieței gri și negre.

Noua șefă a Finanțelor a fost dur criticată pentru argumentele pe care le-a adus împotriva măririi salariului minim, când a dat exemplul statelor BRICS, Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud unde – a precizat Anca Dragu – „locuitorii sunt săraci și mulți și toți știu să facă câte ceva pe doi lei” și „fac ceva ce românul nu mai face de ceva vreme”.

Ministrul Finanțelor a insinuat că românii nu mai vor să muncească, fie și pentru un venit mic, preferând să aștepte ajutorul statului. Lucrurile sunt, însă, ceva mai nuanțate, dacă ținem cont că în România există în total circa 4,5 milioane de angajați din care cam o treime se încadrează la salariul minim pe economie, jumătate de milion de oameni se află sub pragul de sărăcie, unul din trei copiii din România trăiesc în sărăcie, iar în mediul rural jumătate din copii provin din familii sărace.

Pe de altă parte fostul guvern condus de Victor Ponta a făcut o serie de cheltuieli, multe în avantajul investitorilor, dar destule și în zona socială, au crescut astfel salariile din domeniul sănătății cu 25 la sută, la fel și cele din zona asistenței sociale, în vreme ce la instituțiile locale creșterile au fost de 10 procente. Sindicatele sunt nervoase din cauză că primul anunț a fost că salariul minim nu va mai crește de anul viitor, dar se află în așteptare după ce ministra Finanțelor a revenit astăzi și a spus că nu se poate vorbi încă nici că „va fi o creștere”, nici că „nu va fi”, ci doar despre o „analiză” asupra „impactului” pe care l-ar ar avea asupra sectorului privat, „pentru că poate fi un efect de reducere a competitivităţii firmelor româneşti, astfel încât acestea să fie nevoite să renunţe la o parte din salariați sau să-şi reducă producţia sau exporturile”.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG