Linkuri accesibilitate

Electoratul danez refuză o extindere a cooperării cu UE în problemele transfrontaliere.

Deja șubrezită de criza imigranților, temeri de securitate și nemulțumiri populare după ani lungi de probleme economice, Uniunea Europeană a mai primit o lovitură joi, când danezii au decis să respingă o măsură relativ minoră de integrare mai profundă cu colegii de Uniune.

Împreună cu Marea Britanie și Irlanda, Danemarca se bucură de multă vreme de excepții de la legislația europeană, datând din anii 1990, când s-au așezat temeliile moderne ale blocului care are acum 28 de membri. Dar mulți politicieni danezi din partidele democratice tradiționale au sfătuit mai recent alegătorii să accepte câteva legi comunitare în plus, ca să ajute la combaterea criminalității transfrontaliere. Unul din principalii avocați din tabăra pentru „da” a fost premierul danez Lars Loekke Rasmussen, care și-a repetat argumentele chiar în ziua referendumului, joi.

„Danemarca este o țară mică și nu putem rezolva singuri problemele transfrontaliere. Suntem nevoiți să cooperăm, mai ales în combaterea traficului de droguri și criminalității, mai ales după atacurile de la Paris. Europol își sporește acum eforturile împotriva terorismului, iar eu sper că danezii, prin votul lor de astăzi vor decide să fie parte din această cooperare sporită”, a spus premierul danez.

Reuters scrie însă că în general campania pentru „da” a fost stângace, împotmolită în detalii, fiind eclipsată de mesajul simplu al formațiunii populiste Partidul Danez al Poporului (DF), care a insistat că danezii nu ar trebui să renunțe la excepțiile câștigate cu greu, și nici să cedeze suveranitate în dauna securității țării „eurocraților” de la Bruxelles.

După numărarea tuturor voturilor de la referendumul de joi, tabăra „nu” a câștigat cu 53,1%, față de cele 46,9% ale taberei „da”, cu o prezentare la vot peste așteptări, de 72%. După anunțarea rezultatelor, liderul populiștilor Kristian Dahl Thulesen a spus că „danezii știu că atunci când lasă problemele în grija Bruxelles-ului, se pierd într-un sistem netransparent care erodează democrația daneză”.

Asemenea sentimente – scrie Reuters - reflectă scepticismul în creștere din Uniunea Europeană într-o vreme când Bruxelles-ul se confruntă cu un evantai de probleme, de la amenințarea falimentului Greciei până la criza imigranților și atacurile puse la cale de militanții islamiști.

Populiștii danezi din tabăra „nu”, cunoscuți pentru opoziția lor față de imigranți, au vehiculat în campanie ideea că dacă vor vota pentru aprofundarea cooperării cu UE danezii vor trebui să accepte tot ce le va cere Bruxelles-ul în privința găzduirii refugiaților.

Victoria taberei „nu” în Danemarca va fi pe placul Partidului Independenței din Marea Britanie, care dorește retragerea totală a țării din Uniunea Europeană și al altor formațiuni de extremă-dreaptă, cum este Frontul Național al lui Marine Le Pen în Franța.

Iar premierul conservator britanic David Cameron, care încearcă să renegocieze relațiile țării sale cu UE înaintea unui referendum în anul 2017 asupra rămânerii sau ieșirii din organizație, ar putea folosi votul danez ca să arate că sunt și alte națiuni nemulțumite de felul cum funcționează Uniunea în prezent.

Agenția DPA notează că după victoria taberei „nu” în Danemarca premierul danez Rasmussen va fi nevoit să renegocieze calitatea de membră a țării în agenția de combatere a criminalității transfrontaliere Europol. Dacă ar fi câștigat tabăra „da”, mai scrie DPA, Danemarca s-ar fi obligat să adopte 22 de elemente de legislație comunitară, de la legi privind relații de familie până la cele privind normele comerciale. În afara acestei legislații, Danemarca este exceptată de la datoria introducerii monedei unice, euro, și din politica de apărare a UE.

XS
SM
MD
LG