Linkuri accesibilitate

Laura Ștefan: „Încercăm să generăm o dezbatere la nivelul societății din Moldova despre posibilitatea unei schimbări”


Imagine din filmul „De ce eu?”

Imagine din filmul „De ce eu?”

În discuție cu o cordonatoare a proiectelor anti-corupție în cadrul Expert Forum.

O echipă de experți în domeniul luptei anticorupţie din România se află în Moldova și, săptămîna viitoare, ei vor prezenta și dezbate cu publicul din Chișinău, Cahul și Bălți un film a cărui temă este tocmai lupta anti-corupţie. Filmul „De ce eu?” este regizat de Tudor Giugiu și spune povestea tragică a unui procuror hotărît să lupte cu sistemul și să nu cedeze presiunilor politice. Lina Grâu a stat de vorbă despre acest proiect cu Laura Ștefan, coordonatoarea proiectelor anti-corupţie la Expert Forum. În luna aprilie a acestui an, Laura Ștefan a fost câștigătoarea premiului „Femeia curajoasă” a anului 2015 și apoi nominalizată de Ambasada americană la București pentru premiul „Femei curajoase din întreaga lume”, acordat de Secretarul de Stat al SUA.

Experții anticorupție din România și Republica Moldova organizează proiecții de film și dezbateri la Cahul, Chișinău și Bălți, pe 8, 9 și 10 decembrie.

Filmul „De ce eu?”, bazat pe fapte reale, face o incursiune în sistemul defectuos al justiției române a anilor 2000 și este perfect aplicabil realității pe care o trăiește astăzi Republica Moldova. Laura Ștefan este unul dintre experții din România care vor participa la dezbaterile ce vor urma după fiecare dintre cele trei proiecții de film.

Europa Liberă: Săptămâna viitoare veniți la Chișinău cu un proiect interesant și chiar inedit pentru Republica Moldova – o proiecție de film, urmată de dezbateri cu participarea experților anticorupție din România și din Republica Moldova. „De ce eu?” De ce ați considerat că acesta este proiectul care contează acum pentru Moldova?

Laura Ștefan

Laura Ștefan

Laura Ștefan: „Filmul acesta este un film-testament, ca să spun așa, și mi se pare important pentru că vorbește despre o epocă pe care noi o credem apusă în România. O epocă în care presiunile politice asupra procurorilor erau încă prezente. Pentru noi este important să ne aducem aminte de unde venim. Epoca aceea nu este atât de îndepărtată în timp pe cât ne-ar plăcea să credem. Este vorba despre începutul anilor 2000.

Și cred că filmul acesta, deși este și un film trist, este totuși dătător de speranță dacă îl putem în context, dacă ne uităm la cât de departe a putut să ajungă România în doar 15 ani de la momentul acela. Cred că filmul și proiectul nostru vorbește despre faptul că, dacă avem curaj să credem într-o idee și să o punem în aplicare, ideea aceasta poate da rezultate uneori mai bune decât chiar noi am crede. Este o încercare de a lăsa deoparte cinismul și inevitabila depresie generată de faptul că lucrurile nu se schimbă în ritmul pe care ni l-am dori.

Cred că este un proiect prin care încercăm să generăm dezbatere la nivelul societății din Moldova cu privire la posibilitatea sau la probabilitatea unei schimbări. Filmul va avea și subtitrări în limba rusă, astfel încât chiar sperăm să avem alături de noi reprezentanți din întreg spectrul cetățenesc al Republicii Moldova. Pentru că doar așa se poate merge înainte.”

Europa Liberă: Proiecțiile de film care se fac în Republica Moldova în mare parte sunt făcute la Chișinău. Dumneavoastră ați ales că mergeți la și Cahul și Bălți. De ce ați optat și pentru această difuzare geografică? Este importantă autoritatea locală în această luptă anticorupție?

Laura Ștefan: „Eu cred că cea mai mare greșeală pe care o poate face o țară atunci când pune în discuție schimbarea și evoluția într-o direcția sau alta este să lase în afara dezbaterii părți importante din teritoriul său. Și de aceea cred că este important ca toți cei care doresc să ia parte la discuții pe marginea filmului sau pe teme legate de reforma statului și anticorupție să aibă acces. Cred cu tărie că este important să ieșim din capitală - și nu doar în Republica Moldova, ci și în România.

De aceea foarte multe din proiectele noastre au acum o componentă importantă la nivel local și descoperim cu plăcere activiști și oameni implicați care doresc să schimbe lucrurile în comunitățile în care trăiesc. Și cred că de aici pleacă de fapt schimbarea. Așa arătăm că de fapt schimbarea contează pentru fiecare comunitate. Și că dincolo de retorica centrală, cea folosită de cea folosită de politicienii din capitală, există un impact la nivel local al acestor schimbări, un impact care contează pentru oamenii obișnuiți. Dacă nu vom reuși să ducem mesajul acesta la nivelul omului obișnuit, atunci nici schimbarea nu se va produce.”

Europa Liberă: Filmul „De ce eu?” este bazat pe fapte reale, lucruri petrecute în România în anul 2000. Care au fost premizele în acel moment care, ați spus și Dvs., a fost unul trist în România din perspectiva aceasta a luptei anticorupție. Care au fost premizele care totuși au adus succes României pe această cale?

Laura Ștefan: „Nu vreau să devoalez prea mult din povestea filmului – vă așteptăm la cinema și la discuțiile de după. Dar ce vreau să vă spun este că justiția românească s-a schimbat și a început să se lupte cu acest flagel care este corupția pentru s-a profitat de o fereastră de oportunitate deschisă de negocierile de aderare la UE.

Atunci, României i s-a cerut să producă rezultate convingătoare în lupta împotriva corupției, să demonstreze că într-adevăr este serioasă și că vrea să combată acest fenomen. Atunci s-a înființat structura numită Direcția Națională Anticorupție, pentru că a existat presiune din exterior și pentru că a existat și voință politică internă. Tot cu ocazia intrării în UE a fost înființată și Agenția Națională de Integritate, o structură administrativă care controlează declarațiile de avere, de interese și eventualele incompatibilități.”

Europa Liberă: În Republica Moldova există o anumită decepție legată de clasa politică, cea de după 2009, și atunci când vorbim despre bunele practici din România ne întrebăm care sunt factorii de risc care ar putea compromite succesul unor astfel de evoluții pozitive pentru Republica Moldova, chiar și într-o perspectivă de 15 ani, cum s-a întâmplat în România. Avem șanse? Există perspective?

Laura Ștefan: „Da, aveți. Doar că mi se pare că foarte multă lume în Republica Moldova se concentrează mai degrabă pe riscul de a rata și mai puțin pe șansa de a câștiga și pe șansa de a transforma țara. Decepția este cea mai facilă dintre stări. Mai greu este să faci ceva, mai greu este să începi să ceri socoteală guvernului tău, mai greu este să te implici, mai greu este să începi să votezi oamenii în care într-adevăr crezi, să te implici eventual politic.

Și noi ne confruntăm cu o decepție, la nivelul societății românești, pentru politicieni. Parlamentul are cota cea mai scăzută de încredere dintre toate instituțiile statului. Dar asta nu înseamnă că trebuie să renunțăm. Fiecare poate să schimbe câte ceva din locul în care lucrează.”

XS
SM
MD
LG