Linkuri accesibilitate

România: scutul antirachetă e aproape gata


Ceremonia de inaugurare a lucrărilor la scutul antirachetă de la Deveselu 3 mai 2011.

Ceremonia de inaugurare a lucrărilor la scutul antirachetă de la Deveselu 3 mai 2011.

Hans Klemm: „o contribuție importantă la consolidarea alianței, prieteniei și parteneriatului între Statele Unite ale Americii și România”.

În această perioadă se fac ultimele retușuri la Deveselu, localitatea cu 3000 de locuitori unde se află baza militară americană și unde va fi inaugurat curând scutul împotriva rachetelor balistice. Potrivit ambasadorului american la București, Hans Klemm lucrările sunt în grafic și se desfășoară conform planului, urmând ca anul viitor, cel mai probabil în luna martie scutul să devină operațional.

Scutul antirachetă „este o contribuție importantă la consolidarea alianței, prieteniei și parteneriatului între Statele Unite ale Americii și România” a spus noul ambasador trimis de Washington. Pentru a arăta importanța acestui proiect, primul său drum în afara Bucureștiului a fost la Deveselu, acolo unde americanii au avut grijă să investească 800.000 de dolari pentru reabilitarea școlii comunale și pentru construirea unei grădinițe cu program prelungit.

Perioada estimată pentru încheierea lucrărilor la scutul împotriva rachetelor balistice, care va fi preluat de NATO este sfârșitul acestui an. Guvernele României și Statelor Unite pregătesc organizarea unei ceremonii care să marcheze încheierea lucrărilor pe parcursul acestei luni. Înainte de folosirea lui în acțiuni operative vor fi făcute o serie de teste “ale amplasamentului şi ale scutului antirachetă” potrivit ambasadorului american. În luna octombrie, Statele Unite au făcut, în largul Marii Britanii, un test pentru interceptarea rachetelor balistice, verificând sistemele de tip SM-3, similare cu cele care vor fi instalate în România. Este vorba despre rachete cu rază scurtă și medie de acțiune, care potrivit definiției urmează o traiectorie suborbitală pentru a livra la o țintă dinainte calculată unul sau mai multe focoase. Motorul rachetei funcționează doar în prima fază a zborului, după care racheta se înscrie pe o traiectorie parabolică și cade pe sol, atingându-și ținta dacă toate lucrurile merg bine.

În România va funcționa însă doar un scut defensiv, care să intercepteze orice alte rachete lansate dinspre zonele neprietenoase din jur. Inamicul inițial era Iranul, dar între timp, după ultimele înțelegeri între Teheran și Washigton, lucrurile par să se schimbe. De altfel pe tot parcursul derulării proiectului, Rusia a fost cea mai nemulțumită de construirea scutului și ca formulă de marginalizare a României, nici nu a vrut să discute subiectul cu oficialii de la București.

Ca răspuns la finalizarea scutului antirachetă din sudul României, preşedintele Vladimir Putin a declarat recent că Rusia își va consolida capacităţile nucleare strategice precizând că armata rusă a dezvoltat armament care poate distruge orice instalaţie antibalistică. Amenințările de acest fel nu induc riscuri la adresa României a replicat, însă, Deborah Lee James, secretarul american al Forţelor Aeriene. Din punctul ei de vedere nu instalrea elementelor antirachetă vulnerabilizează țara, ci zona geografică în care se află sau mai exact vecinătatea cu Rusia.

XS
SM
MD
LG