Linkuri accesibilitate

Locuitorii regiunii transnistrene au fost chemați duminică la urne pentru a alege Sovietul suprem și puterea locală.

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Locuitorii regiunii transnistrene au fost chemați duminică la urne pentru a alege componența Sovietului suprem, a legislativului de la Tiraspol, și pentru a-și delega reprezentanții în consiliile locale. Chișinăul a cerut organizațiilor internaționale să nu trimită observator pentru acest scrutin și să nu recunoască rezultatele acestuia. Cu ce stări de spirit au mers să voteze locuitorii din stânga Nistrului? Expertul Ernest Vardanean explică care este miza scrutinului de duminica din regiunea transnistreană, regiune care continua să fie afectată de o profundă criză economică – în zece luni ale acestui an Transnistria a pierdut a cincea parte din încasările bugetare. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Rusia a oprit miercuri livrările de gaze naturale spre Ucraina pentru că aceasta nu a plătit în avans pentru gazul ce urma să-i fie livrat, a anunțat compania Gazprom. În septembrie, Rusia și Ucraina au negociat așa-numitul „pachet de iarnă” care să asigure aprovizionarea Ucrainei cu gaze până în martie 2016 iar acordul prevedea obligația Kievului de a plăti în avans. Marți, ministrul rus al energiei Alexandr Novak a avertizat că s-ar putea opri nu doar livrările de gaze, dar și cele de cărbune, acestea din urmă ca reacție la faptul că Ucraina nu mai furnizează electricitate peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în martie 2014.

Alexandr Novak a mai declarat că Rusia construiește un pod energetic către peninsula ucraineană Crimeea și că prima etapă a construcției se va încheia până pe 20 decembrie. Oficialul rus a vorbit la câteva zile după ce livrările de energie electrică din Ucraina către Crimeea s-au întrerupt, din cauza deteriorării câtorva piloni ai liniilor de înaltă tensiune, aruncați în aer de presupuși sabotori.

Un avion rus de vânătoare de tip SU-24 a fost doborât miercuri de aviația turcă în apropierea frontierei cu Siria, după avertismente repetate de zece ori în decurs de cinci minute - s-a anunțat de la Ankara. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că doborârea avionului militar de către Turcia „a fost probabil o provocare planificată”, dar a insistat că Moscova nu pregătește represalii militare. Asociația agențiilor de turism din Rusia a anunțat că multe agenții au încetat să mai vândă vacanțe în Turcia, iar Rospotrebnadzor a interzis importul de carne de pasăre din Turcia. Președintele american Barack Obama a declarat că Turcia are dreptul să-și apere teritoriul și spațiul aerian, dar a îndemnat Ankara și Moscova să evite escaladarea situației.

În seara zilei de marți, un elicopter înregistrat în Republica Moldova s-a prăbușit în nordul Afganistanului. Elicopterul aparținând unei companii private moldovene a fost atacat marți de Talibani după o aterizare de urgență din motive tehnice, având la bord trei membri moldoveni ai echipajului și 18 pasageri afgani, inclusiv soldați. Ministerul afgan al apărării a spus că trei dintre ei, inclusiv un moldovean, ar fi fost uciși în atac, iar restul au fost luați ostatici. Autoritatea Aeronautică Civilă a confirmat joi decesul unui moldovean, însă n-au fost publicate date noi despre situația celorlalți doi cetățeni ai Republicii Moldova. Guvernul de la Chișinău a cerut sprijinul Statelor Unite ale Americii și României pentru eliberarea persoanelor de la bordul elicopterului moldovenesc, iar armata afgană a lansat miercuri o operațiune de salvare.

Acordul de Asociere între R. Moldova și Uniunea Europeană a fost ratificat de toate cele 28 de țări membre ale UE. Italia a fost ultima țară care a ratificat acordul. Acest lucru permite intrarea deplină în vigoare în scurt timp a Acordul de Asociere, implementarea provizorie a căruia a început la data de 1 septembrie 2014.

Procuratura Generală de la Chișinău a coordonat descinderea făcută de polițiști și anchetatori joi dimineață la sediul MoldovaGaz și la locuința președintelui companiei, Alexandr Gusev. Descinderea a avut loc în legătură cu un dosar de corupție și de spălare de bani.

Biroul pentru Reintegrare de la Chișinău a recomandat cetățenilor R. Moldova și străinilor aflați în țară să nu viziteze sâmbăta și duminica regiunea transnistreană, citez, „pentru a evita potențiale incidente și provocări premeditate din partea reprezentanților structurilor de forță din regiune”. Autoritățile moldovene afirmă că există semnale referitoare la posibilitatea unor eventuale acțiuni cu caracter destabilizator în perioada așa-numitului „scrutin electoral” din regiune care a avut loc duminică, 29 noiembrie 2015.

***

Europa Liberă: În regiunea transnistreană au avut loc duminică alegeri în Sovietul suprem, care au fost comasate cu alegerile pentru consiliile locale. Cu ce gânduri și stări de spirit au mers locuitorii din regiune la acest scrutin? O întrebare pe care au adresat-o corespondenții noștri la Tiraspol și Bender oamenilor întâlniți pe stradă:

А вы верите? А я не верю. Пока не выберешь, они все обещают, а потом его и след простывает. Все. Не с кого спросить, не с кого потребовать. И все. Ждут карман набить. Я не верю. Я никому не верю. Все обещают. Но обещание в карман не положишь.

А на что можно рассчитывать? На выборы нового состава Верховного совета. С хорошим настроением.

Я не иду на выборы.

Я на выборы пойду. Вы с какого телевидения? С того берега? Понимаете, я читал. Но я все равно не верю в такие лозунги, как только получат мандат, потом забудут все свои обещания. В прошлый раз, когда выбрали депутатов верховного совета, все обещали золотые горы. Бери три пункта, но выполни их. И все. Больше ничего не надо.

Я член избирательной комиссии, так что, я думаю, у некоторых вызывает негатив, потому что все знают, что депутаты избираются и забывают о своих обещаниях. А у некоторых – у большинства, наверное – появляется надежда, что что-то будет меняться. Во всяком случае, люди надеются, что будет что-то лучше. Я, например, всегда думаю, что будет лучше. Хотя слишком много они обещают.

Дорогие бендерчане! Очень много людей, далеко не профессионалы, которые вдруг появились ниоткуда, стараются пропиариться и лозунгами прикрыть то, что им нашептывает тот, где они деньги получили. Прежде всего, нужно, чтобы власть и бизнес были разделены. Так давайте, ребята, уже выберем людей, город маленький, все друг друга знаем, выберем, прежде всего, патриотов и немаловажно - специалистов, которых отодвинули в сторону по тем или иным причинам, и вернем профессионалов дела, а не людей, которые сегодня имеют цель только лично обогатиться, пропиариться за чей-то счет.

Надеемся, что все будет, как мы хотим. Ну, чтоб вернули пенсию, чтоб зарплаты вернули.

Ничего не ожидаем. Потому что никто больше ничего не делает. Все рвутся к власти, а толку от этой власти… Конечно, пойдем. Надо подумать и избрать.

Да, на выборы я пойду. Настроение не очень, потому что, слышал, бюллетени будут печатать больше, чем у нас проживают в Приднестровье, а значит, может быть подтасовка, и смысла голосования моего практически нет.

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din stânga Nistrului, culese de corespondenții noștri la Tiraspol și Bender.

***

Europa Liberă: În dimineața zilei de duminică, începând cu ora 7.00 în regiunea transnistreană s-au deschis 263 se secții de votare. Administrația de la Tiraspol spune că are pe listele electorale 431.307 de persoane cu drept de vot, cifră care însă în realitate ar putea fi mult mai mică. De exemplu, autoritățile de la Chișinău spun că în regiunea transnistreană ar locui în total 380-400 de mii de persoane, inclusiv minori, iar cifrele sunt exagerate pentru a ascunde amploarea exodului populației din regiune.

Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a făcut apel la organizațiile internaționale să nu trimită observatori la apropiatele alegeri din regiunea transnistreană și să nu recunoască rezultatele lor. În apelul CEC, citat de agenția IPN, se spune că eventuala trimitere de observatori internaționali ar putea fi interpretată ca o „recunoaștere de facto” a autorităților separatiste.

În pofida acestui apel, la alegerile din stânga Nistrului au participat observatori din Rusia, Abhazia, Venezuela…

Pentru cele 43 de fotolii de deputat din Sovietul Suprem, legislativul regiunii, candidează 138 de concurenți. Pentru funcțiile de aleși locali și-au depus candidaturile 624 de candidați.

În perioada 24-28 noiembrie a avut loc votarea anticipată, pentru cei care nu au putut vota duminică.

Săptămâna trecută miliția din regiunea transnistreană a fost trecută la regim de lucru alert, care presupune extinderea zilei de muncă a milițienilor la 12 ore și patrulări mai dese. Acest lucru s-a făcut, potrivit administrației regiunii, pentru a preveni eventualele atacuri asupra concurenților electorali și a echipelor acestora și pentru a evita provocările.

Observatorii din regiune spun că pregătirea alegerilor s-a desfășurat într-un climat tensionat, cu atacuri la persoană și folosirea unor tactici destul de dure. Liderul transnistrean, Evgheni Șevciuk a pledat, săptămâna trecută, pentru schimbarea legislației, în așa fel încât concurenții să fie responsabilizați și să aibă loc mai mult o confruntare de idei decât o concurență între mărimea capitalurilor și sumelor investite în campanie sau agresiuni fizice și verbale. Șevciuk a pledat pentru modificarea prevederilor legislative în sensul impunerii unor limite pentru candidați, inclusiv financiare.

Expertul Centrului de analiză Politicon de la Chișinău, Ion Tăbârță, spune că în pregătirea acestui scrutin s-a observat o confruntare dură între structurile de forță din administrația condusă de Evghenii Șevciuk și mediul de afaceri. Comunitatea de afaceri din Transnistria, acuzată de administrație de faptul că ar delapida sume enorme și ar fi responsabilă de criza economică regiune, ar vrea să preia controlul asupra Sovietului suprem, iar anul viitor, la scrutinul pentru poziția de președinte al regiunii, va încerca să-i contrapună lui Evgheni Șevciuk propriul candidat. La rândul său, Evgheni Șevciuk, care nu are o forță politică proprie pe care să mizeze, încearcă să contrapună acestei ofensive resursa administrativă și în special structurile de forță. Ion Tăbărță spune că Șevciuk ar încerca să preia modelul lui Vladimir Putin, care, odată ajuns la putere, a înlocuit oligarhia cu KGB-ul la conducerea Rusiei.

Cum era și previzibil, în regiunea transnistreană nu s-au făcut niciun fel de sondaje sau exit-poll-uri. Datele privind participarea la aceste alegeri, dar și rezultatele vor fi anunțate de comisia electorală din regiune zilele următoare.

***

Europa Liberă: Despre profilul concurenților, dar și despre unele informații din culisele luptei politice din regiunea transnistreană, în materialul trimis de corespondenta noastră la Tiraspol, Karina Maximova. Relatarea vă este prezentată de colega mea Liliana Barbaroșie:

Pe 29 noiembrie locuitorii regiunii transnistrene au fost chemați la urne pentru a face o alegere dificilă – aceștia au determinat prin votul lor componența viitoare a legislativului regiunii transnistrene nerecunoscute și au votat și reprezentanții pe care îi vor delega în consiliile locale. Pentru prima dată pe partea stângă a Nistrului a fost organizată așa-numita zi unică a alegerilor – adică alegerile generale și cele locale au fost comasate și s-au desfășurat în aceeași zi. Iar în cazul în care se va decide că experiența a fost una reușită, această practică, împrumutată din Rusia, se va aplica și pe viitor.

Competiția pentru aceste alegeri a fost acerbă. De la bun început în procesul de înregistrare a deputaților au fost multe scandaluri și abuzuri, cu plângeri false din partea alegătorilor cu privire la încălcarea procesului de înregistrare a candidaților, iar cei care semnau plângerile uneori nici nu intuiau că din numele lor și sub semnătura lor unii juriști veniți din afară depun în instanțe contestații false.

Judecând după postările din rețelele de socializare, a existat în regiunea transnistreană o adevărată ofensivă pe viață și pe moarte a agitației și propagandei concurenților. Locuitorii blocurilor se plângeau că au obosit de vizitele persoanelor de încredere ale candidaților, de cantitatea impresionantă de „maculatură” – cum numesc transnistrenii materialele promoționale tipărite pe hârtie ale candidaților, materiale care sunt înmânate personal, care umplu cutiile poștale sau sunt chiar lăsate pe covorașele din fața ușilor de la intrarea în apartamente.

Însă mai mult decât de orice oamenii sunt convinși de un singur lucru: o campanie electorală atât de murdară locuitorii regiunii nu au mai avut de la autoproclamarea independenței Transnistriei. Tone de mizerie informațională se varsă peste capetele oamenilor obosiți de problemele social-economice și de o permanentă luptă pentru supraviețuire. Iar principala contribuție la asta o are, potrivit majorității utilizatorilor rețelei de socializare Facebook, mass media așa-numită de stat, controlată de administrația condusă de Evgheni Șevciuk.

Analizând lista candidaților înregistrați, alegătorul poate observa lucruri interesante. Mulți adepți al lui Evgheni Șevciuk, șefi ai administrațiilor din orașe și raioane care l-au susținut la etapa inițială atunci când acesta a câștigat alegerile pentru poziția de lideri al Transnistriei, acum au candidat activ, ei înșiși, în Sovietul Suprem – legislativul regiunii. Vedem pe liste nume cunoscute – Eduard Kanțelevici, fostul șef al raionului Dubăsari, Ian Vereșak, fostul șef al raionului Grigoriopol, Serghei Diligul, fostul șef al raionului Slobozia. Până la numirea în funcții administrative, aceștia au fost, cu toții, oameni de afaceri, dar nu s-au menținut prea mult timp în fotoliile de șefi ai organelor puterii executive pe plan local și au fost înlocuiți de Evgheni Șevciuk cu alte persoane.

Nu mai puțin interesat este de urmărit cum soțiile își urmează soții în lupta pentru putere. Astfel, Eduard Kanțelevici a candidat pentru Sovietul Suprem din partea unui sector electoral din Dubăsari, iar soția acestuia, Tatiana, a fost candidată la funcția de deputat în consiliul local, la același sector. Sunt și cazuri de solidaritate frățească pentru calea aleasă – în sectorul Nr.27 din raionul Slobozia pentru Sovietul Suprem a candidat fostul șef al acestui raion, Serghei Diligul. Asta, în timp ce în Consiliul local speră să ajungă fratele acestuia, Victor Diligul.

Se poate observa de asemenea o migrație masivă a foștilor și actualilor miniștri din echipa executivului controlat de Evghenii Șevciuk spre fotoliile de deputat. În cazul în care vor fi aleși, aceștia vor beneficia și de imunitatea pe care legislația regiunii o prevede pentru pozițiile de aleși locali. Pe lista candidaților este și șeful executivului de la Tiraspol, Tatiana Turanskaia, și adjuncta ei pe politici sociale, Natalia Nikiforova, șeful justiției, Alexandr Kisnicean, responsabilul de dezvoltarea regională, transport și comunicații, Vasili Vlasov. Pe listă sunt și fostul șef al Serviciului de comunicare, informații și mass media, Evghenii Zubov, dar și succesorul acestuia, Ghenadi Ciorbă, precum și fosta responsabilă de problemele educației, Svetlana Fadeeva. Pe lista candidaților figurează și Serghei Mantaluța, locotenent-colonelul de 31 de ani care în februarie 2015 a fost dat în căutare de autoritățile Republicii Moldova, fiind acuzat de șantaj în proporții deosebit de mari.

Printre adepții actualului lider al regiunii care au candidat la fotoliile din Sovietul Suprem sunt și conducători ai întreprinderilor de stat. De exemplu, Igor Ghilka, directorul companiei ERES – o companie transnistreană care transportă curent electric și care pare să fie în legătură directă cu întreprinderea „Energocapital”, cea despre care presa a scris că ar fi afiliată oligarhului moldovean Vlad Plahotniuc și liderului transnistrean Evghenii Șevciuk.

Pe lista candidaților este și Vladimir Trandasir, care a fost numit director al uzinei Electromaș după venirea în funcție a lui Evgheni Șevciuk, dar și directorul combinatului de ciment de la Râbnița, Vitalii Kalin.

Mulți dintre cei 140 de candidați care fost înregistrați pentru funcția de deputat în Sovietul suprem de la Tiraspol nu sunt la primul lor mandat. 35 de candidați au deja experiență de lucru în legislativul regiunii și au mai deținut mandatul anterior o dată sau chiar de mai multe ori.

La prima încercare de a obține un mandat sunt astfel de personalități cunoscute în regiunea transnistreană precum fiul șefului holdingului Sheriff, Evgheni Gușan, fostul responsabil de afacerile interne ale regiunii, Vadim Krasnoselski, care a deținut funcția pe vremea fostului lider transnistrean Igor Smirnov, dar și fostul șef al comandamentului central al forțelor armate ale „rmn”, Vladimir Atamaniuk.

Utilizatorii de rețele de socializare au semnalat săptămâna trecută că angajaților întreprinderilor controlate de executiv și din instituțiile publice de toate nivelele li s-a recomandat cu insistență „să pună bifa în dreptul candidatului corect”.

Europa Liberă: Liliana Barbăroșie v-a prezentat relatarea corespondentei noastre la Tiraspol, Karina Maximova.

***

Europa Liberă: Analistul politic Ernest Vardanean, care a locuit multă vreme la Tiraspol, ne-a vorbit despre mizele scrutinului din regiunea transnistreană și ce schimbări poate aduce acesta în stânga Nistrului, dar și în relația Chișinău-Tiraspol.

Ernest Vardanean

Ernest Vardanean

Ernest Vardanean: „Sunt probabil alegerile cele mai murdare, cele mai imprevizibile și în același timp cele mai importante, din punctul de vedere al politicii interne. Pentru că dacă anterior avea loc o confruntare, mai mult formală, dintre echipa lui Smirnov și echipa partidului Obnovlenie, adică Sheriff, acum avem trei poluri. Este vorba despre echipa lui Șevciuk, una foarte mică, foarte nepopulară în popor, despre garda veche a lui Smirnov care mai încearcă să-și restabilească pozițiile în vreun fel, și echipa foarte puternică a partidului Obnovlenie, adică a firmei Sheriff. Și garda veche, și Obnovlenie critică foarte dur administrația lui Șevciuk. Este adevărat că în mare parte criticile sunt meritate – problemele social-economice care au existat mereu în regiune s-au agravat în anii cât a fost Șevciuk la putere și au apărut și altele noi.

Pentru organizarea acestor alegeri, sau, mai simplu, pentru obținerea scorurilor necesare, au fost mobilizate forțe foarte mari. Încă începând din luna august administrația lui Șevciuk a început să facă presiuni asupra Comisiei electorale de la Tiraspol, cerând ca aceasta să fie mutată în altă clădire. Adică s-a folosit un litigiu pur administrativ în scop politic. Care este acest scop politic? În Comisia electorală acum, din cei 21 de membri, 11 sunt mai mult sau mai puțin loiali grupării Obnovlenie, adică firmei Sheriff. Deci, o majoritate la limită, dar totuși o majoritate, și acest lucru nu convine lui Șevciuk. Șevciuk vrea ca acolo să fie oameni mai ascultători, pentru a putea „desena” niște rezultate frumoase la alegeri.

Așa sau altfel, se poate constata și faptul că actualele alegeri vor avea o importanță decisivă și pentru scrutinul prezidențial de anul viitor. Există opinia potrivit căreia Șevciuk, știind că nu este popular, vrea să schimbe constituția regiunii pentru a introduce sistemul parlamentar de alegere a liderului regiunii. Dacă va reuși asta, atunci anul viitor va putea fi reales președinte prin vot parlamentar și, mai mult decât atât, va putea deține încă două mandate la rând. Dar, din nou, trebuie să vedem cu ce s-au terminat actualele alegeri și dacă Șevciuk a reușit să acumuleze măcar majoritatea de 50 la sută plus unu. Și în funcție de asta vom putea analiza dacă administrația va reuși să facă și următorul pas în schimbarea constituției.”

Europa Liberă: Ce va însemna acest scrutin în relațiile cu Chișinăul? S-ar putea schimba ceva?

Ernest Vardanean: „Trebuie să constat că nu este nici pe departe cel mai important punct pe agenda Tiraspolului. Acum cu mult mai importantă este problema 1 ianuarie 2016 – atunci când expiră preferințele comerciale autonome oferite de UE în 2008 Republicii Moldova, inclusiv regiunii transnistrene. Tiraspolul nu va mai avea niciun fel de facilități în comerțul cu UE - și acum acest lucru este cu mult mai actual decât procesul de negocieri pentru reglementare. Așa că nu este clar care va fi politica Tiraspolului în legătură cu acest subiect – iarăși, totul depinde de rezultatele scrutinului pe care le vom vedea zilele următoare.”

Europa Liberă: Să vă întreb și în ceea ce privește raportul de forțe dintre aceste trei grupări care există în Transnistria. Unii experți spun că ar fi de fapt doar două – pe de o parte, elita de afaceri, iar pe de altă parte – Evgheni Șevciuk cu echipa lui din executiv care încearcă să se folosească de resursa administrativă și de structurile de forță. Care este raportul de forțe dintre aceste două-trei grupări?

Ernest Vardanean: „Gruparea lui Șevciuk este una destul de mică, este de fapt aceeași echipă pe care a avut-o încă pe când era președinte al Sovietului suprem, din 2005 până în 2009. Este o echipă relativ mică, în mare compusă din doamne tinere, care nu au competența și experiența pentru a deveni miniștri sau șefi de subdiviziuni. În al doilea rând, Șevciuk este, el însuși, un produs al companiei Sheriff și cunoaște foarte bine acest sistem din interior. Și, potrivit surselor mele bine informate de la Tiraspol, Șevciuk a reușit deja într-o asemenea măsură să preseze Sheriff-ul, încât, dacă va continua, ar putea chiar să îngenuncheze această companie. El a găsit niște puncte slabe și acum lovește acolo, ceea ce poate doborî Sheriff-ul, cu tot ce înseamnă el. Va fi sau nu acesta în stare să meargă până la capăt – se va vedea în viitorul apropiat.

În ceea ce privește echipa lui Smirnov, aceasta este bineînțeles dispersată, inclusiv pentru că imediat după ce a venit la putere Șevciuk, în aceeași zi, a semnat zeci de decrete pentru înlăturarea din funcții a tuturor oamenilor lui Smirnov. Cu toate acestea, o parte dintre ei au rămas totuși în Transnistria. Echipa lui Smirnov este deci slăbită, redusă numeric, dar ea a menținut acel spirit protestatar care a existat încă de pe timpul campaniei din 2011. Atunci, principalii concurenți erau Smirnov și Kaminski, candidatul agreat de Moscova, și ei, ambii, îl criticau foarte dur pe Șevciuk. Au fost formulate atunci acuzații dure la adresa lui Șevciuk mergând până la suspiciuni de înaltă trădare. Și acest spirit protestatar se consolidează pe fundalul înrăutățirii situației social-economice din Transnistria.

Și a treia grupare despre care vorbim, cea care deocamdată este cea mai puternică – este gruparea Obnovlenie a lui Sheriff. Este cea mai puternică pentru că deține resurse financiare imense, are o rețea mare de mass media, organizațională, de partid. Aceasta este capabilă să-i facă o concurență serioasă lui Șevciuk. În Sovietul suprem în legislatura trecută Obnovlenie a deținut majoritatea.

Dar raportul de forțe în acest moment este de așa natură încât nu se poate spune că una din grupări deține controlul total. Acestea sunt în condiții mai mult sau mai puțin egale, fiecare are avantajul ei – resursa administrativă la Șevciuk și resursa financiară la Sheriff. Dar fiecare are și minusuri – nepopularitatea în rândul oamenilor de rând la Șevciuk și lipsa de viziune pentru strategia de viitor la Obnovlenie. Cei din Obnovlenie sunt cumva debusolați acum, pentru că în Transnistria nu a existat până acum o confruntare atât de dură dintre Sovietul suprem și executiv, este un fenomen nou, motiv pentru care ei nu prea știu ce au de făcut mai departe.

Vom vedea care vor fi rezultatele alegerilor și, în funcție de asta, se va putea spune cu mai multă precizie care va fi raportul de forțe dintre aceste trei grupări la Tiraspol.”

Europa Liberă: Dle Vardanean, în această campanie electorală a apărut teza pe care a sonorizat-o Evgheni Șevciuk despre faptul că responsabili de criza economică din Transnistria sunt oligarhii și agenții economici. Credeți că și după alegeri această teză va rămâne un slogan valabil, care va fi folosit și pentru alegerea liderului regiunii în 2016?

Ernest Vardanean: „Eu cred că această lozincă nu-și va pierde din actualitate, iar Șevciuk va continua să pedaleze această temă. Dacă echipa lui va câștiga aceste alegeri, el cu atât mai mult va strivi oligarhii, puteți să nu va îndoiți de asta. Dacă nu a reușit să obțină majoritatea în Sovietul suprem, el oricum va continua această luptă pentru că înțelege foarte bine că trebuie, oricum, să canalizeze undeva stările de spirit protestatare din Transnistria.

Dar această problemă trebuie văzută mai larg. În toți cei patru ani cât a fost la putere, Șevciuk a căutat dușmani interni și externi. Primii cam doi ani el spunea că starea deplorabilă în care se află Transnistria este o moștenire a administrării defectuoase din ultimii 20 de ani a lui Smirnov. În mare, teza era corectă, dar toate ar fi fost bune și frumoase dacă după asta situația nu ar fi devenit mult mai proastă. Și după patru ani este deja mai ciudat să spui că de problemele Transnistriei este vinovat altcineva. Pe timpul lui Smirnov, da, se trăia rău, dar Smirnov cel puțin reușea să se înțeleagă cu Rusia și primea niște bani de acolo și măcar cumva cârpea găurile din buget, iar sistemul social rămânea mai mult sau mai puțin previzibil.

Acum, Transnistria a fost lipsită de subvențiile pentru pensionari, așa numitul supliment la pensii de la Putin, care a dispărut, au fost tăiate pensiile și salariile. Și e deja ciudat să spui că altcineva decât administrația e responsabil de acest lucru. Ok, să zicem că sunt vinovați oligarhii. Dar apare un paradox – firma Sheriff pe timpul lui Smirnov era scutită de foarte multe impozite și taxe vamale, avea un regim extrem de facilitat de activitate. Dar chiar și în acei ani sistemul social era mai mult sau mai puțin stabil. Acum, când sub presiunea echipei lui Șevciuk Sheriff a început să plătească mai multe impozite în buget, situația este exact inversă – bani sunt mai puțini. Întrebarea este – unde s-au dus de fapt banii?

Ideea este că adversarii lui Șevciuk îl acuză de crearea de scheme off-shore, de exemplu cu centrala electrică de la Cuciurgan. Și, apropo, și în Moldova anumite persoane se folosesc din plin de această schemă off-shore la livrarea de curent electric pe malul drept. Deci, Șevciuk este acuzat de crearea de scheme off-shore și a altor scheme tenebre. Așa că reducerea încasărilor la buget este un subiect discutabil. Iar oamenii din Transnistria pot să nu fie contabili sau bancheri, dar pot totuși contrapune fapte elementare, de exemplu cele pe care le-am menționat aici.

În mod regulat conducerea Transnistriei mai acuză și Moldova și Ucraina de situația critică în care a ajuns regiunea. Dar trebuie să amintesc aici că Transnistria a fost mereu în situația în care cineva din afară îi punea piedici, dar cu toate acestea a reușit mereu să supraviețuiască și să iasă din situație. Acum, când s-au suprapus toți acești factori, vedem că Transnistria nu mai rezistă. Putem presupune că actuala conducere de la Tiraspol pur și simplu nu este în stare să răspundă la aceste provocări complexe – provocări venind din partea oligarhilor, a Moldovei, a Ucrainei – pentru ca măcar să lase în vigoare acele facilități sociale care au existat în Transnistria până la venirea acestei noi administrații.”

Europa Liberă: Și încă o întrebare – Rusia va ajuta Transnistria? Pentru că și Rusia este într-o criză destul de mare, inclusiv financiară.

Ernest Vardanean: „Transnistria este o regiune atât de mică, cu necesități sociale atât de mici încât Rusia în principiu fără mari greutăți o poate ajuta, chiar și dincolo de problemele din Donbass, Crimeea și prin alte părți, de căderea prețului la petrol, sancțiuni și așa mai departe. Problema nu constă în banii ca atare, ci mai degrabă în lipsa de încredere.

De ce am spus mai sus că Smirnov reușea să se înțeleagă cu Rusia? Pentru că el știa să bată la uși diferite și să ceară în așa fel încât să fie convingător. Vă pot povesti o situație foarte interesantă care a avut loc în 2007-2008. Atunci, s-a produs un mare scandal, când s-a aflat că ajutorul umanitar rusesc care venea prin puterea executivă de la Tiraspol, era pur și simplu furat – pe unde pentru activități de partid, pe unde se aciua pe anumite conturi bancare, off-shoruri și așa mai departe. Rusia a protestat atunci – nu în public, bineînțeles, pentru a nu aduce prea multă bucurie adversarilor. A cerut să se facă ordine și a încetat finanțarea. Și doar Evgheni Șevciuk atunci, care era în funcția de președinte al Sovietului Suprem, a reușit să-i convingă pe ruși că el poate asigura o schemă transparentă pentru aceste ajutoare. Dar ulterior, după ce Smirnov a plecat și a venit Șevciuk situația s-a repetat – acum Moscova nu mai are încredere în Șevciuk, iar finanțarea a dispărut. Dar de data aceasta nu a mai existat acea candidatură alternativă care ar fi putut să meargă la Moscova să se înțeleagă în locul lui Șevciuk pentru s-i convinge pe ruși.

Și aici mă apropii de răspunsul la întrebarea-cheie: „De ce nu reușește Șevciuk să se înțeleagă cu Rusia?”. Pentru că Șevciuk și-a limitat contactele la Moscova la nivelul lui Dmitri Rogozin. Iar Rogozin, așa cum mi-au spus colegii de la Moscova, este un interlocutor neserios, el nu este luat în serios nici la Kremlin, nici în Ministerul de Externe, nici în Ministerul Apărării sau alte instituții serioase. El este acolo pe post de bufon, care din când în când face declarații teribiliste la adresa Occidentului, dă din deget și spune ceva amenințător la adresa Moldovei. La asta se limitează funcțiile sale. Rogozin nu este capabil să convingă conducerea de vârf a Rusiei de faptul că administrația transnistreană este demnă de ajutorul financiar pe care îl pretinde. Mai simplu spus, Moscova nu-l mai crede acum pe Șevciuk, nu mai crede în transparența schemelor pe care acesta la propune și din acest motiv au de suferit oamenii de rând din regiunea transnistreană, care au rămas fără pensiile lor și fără suplimentele venite din partea Rusiei.”

Europa Liberă: Analistul politic Ernest Vardanean, despre miza scrutinului din stânga Nistrului.

***

Europa Liberă: Bugetul regiunii transnistrene a pierdut a cincea parte din încasări în primele zece luni ale acestui an. Practic, din cauza crizei economice profunde și a scăderii importurilor și a exporturilor, bugetul transnistrean nu a încasat peste 60 milioane dolari, iar veniturile au constituit doar 81 la sută față de indicatorii de anul trecut.

Partea cea mai mare a impozitelor neîncasate revine celor 50 de agenți economici care sunt cei mai mari contribuabili la bugetul regiunii. Aceștia au plătit impozite mai puține cu 420 de milioane de ruble transnistrene, echivalentul a 38 milioane dolari.

Cea mai mare scădere la defalcările în buget îl are holdingul Sheriff, cu un minus de 260 milioane ruble transnistrene, echivalentul a 23 milioane dolari. Următoarea pe listă este compania Tirotex, cu un minus de 32 milioane ruble, aproximativ trei milioane de dolari, și uzina de ciment din Rîbnița, cu echivalentul a două milioane de dolari, precum și întreprinderea de coniacuri Kvint, cu un minus la defalcări de 1,5 milioane dolari.

Executivul regiunii anunță că volumul exporturilor a scăzut cu 16,4 la sută, iar cel al importurilor – cu aproape 30 la sută.

Volumele producției industriale au scăzut, în primele 10 luni ale anului, cu 16 la sută în echivalentul în dolari. Reduceri au fost înregistrate în toate domeniile, cu excepția producției curentului electric și a industriei poligrafice.

Nivelul inflației în regiunea transnistreană în intervalul ianuarie-octombrie a fost negativ, adică a fost înregistrată o deflație de 1,3 la sută. Acest lucru în mare parte este determinat de scăderea veniturilor populației, și deci și a capacității de cumpărare, după ce pensiile și salariile au fost achitate pe parcursul anului la nivel de 70 la sută. În regiunea transnistreană funcționează un grup de lucru care se ocupă de controlul prețurilor i activități antimonopol, grup care monitorizează în permanență prețurile. Administrația regiunii este îngrijorată că odată cu creșterea veniturilor populației, după ce în ultimele două luni nivelul de achitare a pensiilor și salariilor a fost ridicat la 80, iar apoi la 90 la sută, agenții economici vor avea tentația să majoreze prețurile. În acest caz executivul regiunii promite să ia măsuri urgente.

Situația macroeconomică rămâne complicată, a menționat în cadrul unei ședințe a executivului responsabila de dezvoltarea economică a regiunii, Alevtina Slivcenko, însă, potrivit acesteia, administrația reușește să evite deprecierea rublei și să mențină nivelul veniturilor reale ale populației.

Dinamica negativă a încasărilor la buget se va menține până la sfârșitul anului, spun responsabilii din administrație, astfel încât pentru plata pensiilor și salariilor vor trebui atrași bani suplimentari. Pe parcursul anului cheltuielile (în valoare de 3 miliarde 947 milioane ruble), majoritatea pentru plăți sociale, au depășit acumulările bugetare ( de 2 miliarde 945 milioane ruble) cu peste un miliard de ruble transnistrene, adică cu echivalentul a peste 90 milioane dolari. La acest deficit se adaugă restanțele la unele capitole sociale, dar și datoria la pensii și salarii, acumulată după ce plățile au început să fie achitate parțial, datorie care a ajuns la 737 milioane ruble, sau 67 milioane de dolari. În total, bugetul regiunii transnistrene este în minus cu 1,8 miliarde ruble, echivalentul a 163 milioane dolari. Responsabila de finanțele regiunii, Elena Ghirjul, spune că pentru a acoperi cel puțin parțial cheltuielile, Tiraspolul se împrumută. Aceasta nu a precizat însă de unde și în ce condiții.

Șeful administrației transnistrene, Evghenii Șevciuk, a spus că Transnistria a început să împrumute bani din afară din această toamnă, dar nici el nu a precizat de unde se face împrumutul. Banii împrumutați au permis ca pensiile să înceapă să fie achitate integral, iar salariile pentru bugetari – în proporție de 90 la sută. Evghenii Șevciuk a declarat că deocamdată însă nu se poate pune problema achitării integrale a pensiilor și salariilor, pentru că nu există premize economice pentru creșterea acumulărilor bugetare.

***

Europa Liberă: În contextul crizei politice de la Chișinău subiectul reglementării transnistrene pare să fi trecut pe plan secund în prioritățile agendei politice. În cadrul unui interviu pe care l-a realizat cu șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, colega mea, Valentina Ursu, a abordat și subiectul negocierilor politice în formatul 5+2, dar și cel al noilor reguli în comerțul regiunii transnistrene cu UE care vor surveni după data de 1 ianuarie 2016, când preferințele comerciale autonome vor fi anulate.

Europa Liberă: Reunificarea celor două maluri ale Nistrului nu se mai regăseşte printre primele cel puţin zece priorităţi ale celor care conduc astăzi Republica Moldova. Ce credeţi dumneavoastră despre şansa identificării unei soluţii durabile pentru criza transnistreană? Vă întreb pentru că şi UE este observator în cadrul procesului de negocieri „5+2”.

Pirkka Tapiola

Pirkka Tapiola

Pirkka Tapiola: „În ceea ce ţine de soluţionarea situaţiei cu Transnistria, eu tare aş vrea să sper că acest subiect va fi mult mai prioritar pe lista priorităţilor celor care conduc ţara, să devină cu adevărat o prioritate naţională. Pentru că ceea ce contează este bunăstarea oamenilor care locuiesc pe ambele maluri şi e nevoie într-adevăr de găsirea unei soluţii sustenabile, unei soluţii de durată, care s-ar axa, în primul şi în primul rând, pe interesele oamenilor. Şi aici contează foarte mult succesul Moldovei de dreapta râului Nistru, acele reforme care se implementează aici, cât de atractivă este această parte. Să ne uităm, de exemplu, la autonomia găgăuză, chiar dacă cred că, în cazul în care Transnistriei îi va fi oferit un statut special, acesta va fi foarte diferit de cel al Găgăuziei, totuşi uitându-ne la Găgăuzia, salut foarte mult faptul că Parlamentul recent a aprobat o hotărâre prin care instituie un grup de lucru dintre autorităţile din capitală cu reprezentanţii Adunării Populare a Găgăuziei, anume pentru soluţionarea şi pentru conlucrarea mai strânsă. De asemenea şi problema minorităţilor naţionale trebuie luată în vizor. Fiindcă oamenii trebuie să se simtă bineveniţi şi să facă parte din procesul de formare, de construire a statului. Doar prin reforme, prin incluziune şi prin sentimentul acesta că la ce acorduri şi la ce înţelegeri se ajunge ia în considerare interesele oamenilor şi îi ia pe oameni să participe şi ei, ei să se simtă parte a acestor procese.”

Europa Liberă: Dacă administraţia de la Tiraspol nu aplică prevederile Acordului de Liber Schimb ar putea să falimenteze regiunea, aşa cum se vorbeşte?

Pirkka Tapiola: „Și, de asemenea, vreau să vă zic că este foarte important de a găsit soluții pentru a aplica o formă de facilitare a comerțului în regiunea transnistreană, ceea ce ar însemna găsirea unor posibilități ca și companiile de

Să privim în viitor cu încredere pentru că obiectivul-cheie al Uniunii Europene pentru această regiune este să o vadă prosperă.

partea stângă a Nistrului să poată să se bucure de aceleași facilități ca și companiile de pe malul drept. Totodată, eu sunt sigur că această soluție poate fi găsită cu voință politică necesară. Să nu ne uităm la scenariile foarte pesimiste, foarte încețoșate fiindcă unele mass-media deja fac lucrul acesta. Haideți să privim în viitor cu încredere pentru că obiectivul-cheie al Uniunii Europene pentru această regiune este să o vadă prosperă. Și acest lucru nu se limitează la populația care trăiește pe un mal sau pe celălalt mal. Este vorba despre populația în general care locuiește în această regiune.”

Europa Liberă: Valentina Ursu, în dialog cu șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola. Interviul integral îl puteți găsi pe pagina noastră de internet, europaliberă.org.

***

Doamnelor și domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Sunt Lina Grâu, vă mulțumesc pentru atenție și vă doresc toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă

XS
SM
MD
LG