Linkuri accesibilitate

La sfîrșit de săptămînă cu Radio Europa Liberă, Valentina Ursu și interlocutorii ei la Strășeni, cu Nicolae Pagu din Ciuciuleni și sociologul Ion Jigău.

Partidele pro-europene, în pofida faptului că au câștigat alegerile parlamentare din toamna anului trecut, nu sunt în stare să recâștige încrederea cetățenilor, iar clasa politică de la Chișinău nu face altceva decât să dezamăgească atât electoratul, cât și partenerii de dezvoltare din Occident. Despre prăpastia dintre sistemul politic și societate vorbim la acest sfârșit de săptămână.

Furtul miliardului, lipsa reformelor, încercarea de a retrage dreptul la libera exprimare a cetățenilor, protestele de la Chișinău și multe alte subiecte au stârnit o adevărată dezbare în Parlamentul European. La Strasbourg deputații europeni au spus că Moldova este într-o situație economică și financiară dificilă, iar eliminarea corupției și îmbunătățirea activității instituțiilor de drept sunt câteva dintre subiectele primordiale pentru o bună funcționare a statului. Asemenea constatări au făcut și câțiva dintre locuitorii din Strășeni cu care am discutat la gara auto din oraș.

„De ce se trăieşte rău? Că Parlamentul nu conduce cum trebuie lumea. De ce preţurile le ridică, dar salariile rămân aceleaşi? De aceea că Parlamentul stă cu fundul pe scaun, nu face treabă nimic în Moldova. Cum să nu trăiască greu moldoveanul? Lumina au scumpit-o, gazul l-au scumpit, tot scumpesc. De aceea lumea fuge din Moldova. Zic să naştem copii. Cum să naşti copii în Moldova, dacă te temi că nu-i vei putea hrăni?”

Europa Liberă: Dumneavoastră sunteţi tânără. V-aţi gândit vreodată să plecaţi din Moldova?

La Strășeni...

La Strășeni...

„Da. Nu că m-am gândit, chiar voi pleca. Am un băiat de un an şi două luni acasă, îl hrănesc cu piept, dar îl voi ridica până la doi anişori şi plec şi eu în Italia, undeva, fiindcă nu e de lucru în Moldova. Cu lucrul acesta cu salariu de 2000-2500 de lei nu faci nimic.”

Europa Liberă: Dar la alegeri aţi mers? Pentru ce aţi votat?

„Am mers. Nici nu vreau să vorbesc pentru ce am votat.”

„Trăim în sărăcie. Nu avem de lucru. S-au închis toate fabricile şi nu avem unde lucra. De aceea trăim greu.”

Europa Liberă: Cei de sus, când i-aţi trimis în Parlament, v-au promis ceva. Pentru ce aţi votat?

„Au promis pâinea şi sarea, dar nu ne-au dat nimic. Au furat băncile.”

„Sunt mulţi care au venit cu buzunarul cu bani şi s-au vândut singuri pentru 200 de lei, pentru un sac de sare, câte un maiou le-au dat şi au votat oamenii.”

Europa Liberă: Şi ce face alegătorul: îşi vinde votul pentru 100-200 de lei şi după aceasta patru ani ce face?

„Pe cine au ales? Hoţii şi bandiţii s-au ales.”

„Eu pe cine am votat toată viaţa aceia sunt oameni.”

Europa Liberă: Cine trebuie să conducă Republica Moldova ca lucrurile să se schimbe în bine?

„În timpul de faţă nu avem încredere în nimeni.”

„Dar de ce nu?”

„În cine să avem încredere?”

„Este Dodon, comuniştii. De ce nu? Sunt tare buni oameni.”

„Nu ai încredere în nimeni. Ei toată lumea o jertfesc.”

Europa Liberă: Pierderea aceasta de încredere tot nu duce nicăieri. Lucrurile nu se schimbă în bine, dacă nu ai încredere în nimeni.

„De ce mergem mai rău va fi. La mai bine nu ne aşteptăm.”

Europa Liberă: Ce poate fi mai rău decât astăzi?

„Mai rău, după cum este peste tot locul şi război, şi toate celea. La ce bine să ne aşteptăm? Ei nu fac nimic pentru ţară, pentru poporul moldovenesc nimic nu se face.”

La Strășeni...

La Strășeni...

„Ei nu fac pentru norod nimic. Pensiile sunt mizere. Am 700 de lei şi sunt bolnavă cu zahărul şi nu-mi ajunge. Pentru lemne trebuie, pe căldură. Am 64 de ani şi cred că mai greu va fi.”

Europa Liberă: Dumneavoastră la alegeri participaţi?

„Da.”

Europa Liberă: Şi când vă daţi votul, cât de responsabilă sunteţi pentru votul pe care îl aruncaţi în urnă?

„Cred că va fi bine. Dar ei nu se gândesc spre bine. Din ce în ce e mai greu, greutăţile tare ne apasă. Mai ales pe cei de la ţară tare ne apasă greutăţile. Pe cine să votăm? Am pierdut încrederea şi singură nu ştiu pe cine să votez. Dai un vot şi trebuie să o faci corect.”

„Nu mai votez pentru nimeni.”

„Votăm.”

Europa Liberă: Pentru ce aţi vota?

„Pentru popor să fie bine.”

Europa Liberă: De ce se trăieşte rău în Moldova?

„Cred că e rea conducerea.”

Europa Liberă: Şi această conducere a fost votată de simplul cetăţean.

„Da. Noi am avut încredere în ei, dar ei ne dau de ruşine.”

Europa Liberă: Atunci când aţi avut încredere, pentru ce aţi votat, ce să se schimbe în Moldova?

„Să trăiască lumea mai bine, iată pentru ce i-am votat. Să fie bine poporului, să fie un salariu stabil. Nu cineva primeşte un salariu mare, dar cineva salariu mic, câte 600 de lei, şi spun că salariul mediu e 4.000-5.000 de lei. Dar 5.000 de lei ajunge acum pentru un cetăţean, când tonă de cărbune costă peste 4.000 de lei? Înainte cu un salariu de 80 de ruble luai patru tone de cărbuni, dar acum cu salariul care spun ei că e mediu cu mare greu iei o tonă. Şi cu gazul acum cum spun, cu furturi, pe cine vor trage la răspundere? Se astupă tot, banii tot astupă. Astupă banii toate celea. Nu am încredere în nimeni absolut.”

Europa Liberă: Acum se chinuie în Parlament să facă o majoritate. Cine cu cine ar trebui să facă această majoritate?

„Toţi trebuie alungaţi.”

Europa Liberă: Şi pe cine aduceţi în loc?

„Măcar să fie un ţăran care nu ştie a face prostii de acestea. El să fie la conducere mai bine va conduce. Sunt mulţi oameni cinstiţi care au şi studii şi nu pot ajunge sus.”

Europa Liberă: Şi aceşti oameni cinstiţi vor să se implice în politică?

„Oamenii cinstiţi în politică nu vor să se implice, fiindcă e business în politică. Politica e murdară.”

Europa Liberă: Şi dacă dumneavoastră aţi fi în Parlament, de unde aţi începe? Cu ce aţi începe? Cu cine aţi încerca să schimbaţi lucrurile?

„În primul rând trebuie schimbată Constituţia şi legea.”

Europa Liberă: Legea astăzi nu e pusă în capul mesei?

„Nu. Nu se vede? Legea e cumpărată de Plahotniuc. Toată ţara e condusă de un bandit. Și gata. Altfel nu pot să-i spun. Şi Voronin.”

Europa Liberă: Aici e vina politicienilor sau e şi vina cetăţenilor care au votat?

„Pe cetăţeanul l-a adus să voteze. Când a avut loc votarea umblau din partide şi zvârleau săracului 50 de lei, i le puneau în buzunar şi el se ducea şi vota.”

Europa Liberă: Şi dacă ar fi duminica viitoare alegeri, tot aşa ar vota?

„Majoritatea va vota. Cu comuniştii vor vota, cu Voronin, că el ar trebui să-şi dea demisia, nu să stea în politică. Se ține de politică că nu se poate lăsa de bani.”

Europa Liberă: Cine cu cine ar trebui astăzi să instaureze guvernul?

„Toţi azvârliţi trebuie, absolut toţi.”

Europa Liberă: De ce? Vreţi alegeri?

„Alegeri să fie, dar să fie numai cum au ieşit aceştia în stradă, protestatarii, să aleagă ei şi să vedem ce vor face. Dar când s-or pune, noi trebuie să cerem din ei, au intrat la conducere trebuie să dea dările de seamă: ți-ai luat angajamentul, spune ce ai făcut.”

Europa Liberă: Şi dacă nu?

„Dacă nu – afară. Altul. Afară. Altul. Şi oamenii vor vedea, ei singuri se vor corecta, dar aşa nu se corectează.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi spus de câteva ori că trebuie modificată Constituţia. Vă referiţi la articolul 78, care prevede alegerea şefului statului?

„Şeful statului trebuie să fie ales de popor.”

Europa Liberă: Şi ce schimbă acest lucru?

„Să conducă cu statul, să nu conducă Parlamentul. Parlamentul trebuie numai să adopte legile.”

Europa Liberă: Vreţi un preşedinte tătucă, din acesta care să poată să bată cu pumnul în masă, să fie autoritar sau să fie cu autoritate?

„El trebuie să fie un om deştept şi nu trebuie să bată cu pumnul în masă. El trebuie să hotărască întrebările calm.”

Europa Liberă: Cine ar merita să ajungă preşedinte?

„Deocamdată nu pot să vă spun.”

Europa Liberă: Ce credeţi despre ceea ce se întâmplă în Republica Moldova? De ce cei de jos nu îi mai acceptă pe cei de sus, iar cei de sus nu se descurcă să aducă bunăstare cetăţeanului?

„Cum să-i accepte pe cei de sus, dacă ei au furat tot ce s-a putut de furat, au lăsat mizeria aceasta? E normal ca aşa un om să stau aici să strâng o ţâră de ceva ca să mă hrănesc ori omul acesta să vândă un măr ca să aibă o bucăţică de pâine? Dar ei fură miliardele.”

Europa Liberă: Şi cine schimbă lucrurile în bine, dacă nu aveţi încredere în nimeni?

„Că să schimbă trebuie tot noi poporul să-l schimbăm. Noi trebuie să ieşim în piaţă şi să-i dăm jos. Aceştia sunt bandiţi în lege – Plahotniuc, Voronin, Diacov, toată băndişoara aceea. Aceștia sunt.”

Europa Liberă: Dacă ar fi alegeri parlamentare anticipate, ar schimba situaţia?

„Se va schimba. Aceştia să plece care sunt la conducere, cu Procuratura, CNA. Aceştia trebuie să se ducă, că aceştia îi apără pe aceia. Aceştia sunt cumpăraţi de cei de sus. Capul bubei e Plahotniuc. Noi ştim toate celea. Noi mai citim.”

Europa Liberă: De unde vă informaţi şi ştiţi?

„Eu am fost tot timpul la mitingurile care se fac în Chişinău. Acum nu pot, fiindcă sunt ocupat cu lucrul, dar duminică mă duc. Ştim tot ce se întâmplă. Tot este cumpărat de Plahotniuc. Aceasta tot noi ştim, acestea toate sunt minciuni.”

Europa Liberă: Şi chiar e atât de greu să faci diferenţă între adevăr şi minciună?

„Pentru mine nu e greu, dar pentru alţi țărani poate e greu. Eu am văzut multe în viaţa mea. Aceştia care se socot politicieni şi ne fură, aceştia nu sunt politicieni, sunt bandiţi naturali.”

Europa Liberă: Lumea se dezmeticeşte pe cine trebuie de ales, pentru ce merit trebuie de ales? Şi cât de mult contează integritatea morală a persoanei?

„Lumea se dezmeticeşte, dar lumea e încâlcită.”

Europa Liberă: Încotro merge Moldova: cu Estul, cu Vestul? Aceasta se răsfrânge asupra dispoziţiei oamenilor?

„Mie, de pildă, mi-e totuna unde să merg, numai să trăim altfel. Nu mi-a pus nici rusul în traistă, nici europeanul nu ne va pune, tot eu voi munci bucăţica mea să mi-o fac.”

* * *

Reforma justiției și lupta anticorupție în Moldova sunt cruciale, crede Nicolae Pagu, un antreprenor de la Ciuciuleni, raionul Hâncești. Așa cum observă el, nemulțumirea populației crește, iar clasa politică dezamăgește și mai mult.

Nicolae Pagu: „În caz de vor urma evenimente imprevizibile, eu cred că vor ieşi în stradă foarte mulţi.”

Europa Liberă: Oameni?

Nicolae Pagu

Nicolae Pagu

Nicolae Pagu: „Da. Să stăpânim situaţia şi să mergem în direcţia cuvenită, calea europeană, să facem integrarea mai departe. Deocamdată oamenii sunt în aşteptări pozitive, să se cureţe clasa politică cât e posibil, până la alegeri. Nu ştiu cât e de posibil. Dacă vor urma unul, doi, trei, patru, de exemplu, dacă vor să supravieţuiască, de altfel se duc toţi la fund, este clar.”

Europa Liberă: Alegerile anticipate schimbă situaţia? Şi dacă o schimbă, în ce direcţie o schimbă?

Nicolae Pagu: „Dacă se ajunge, sper să mergem înainte. Nu ştiu care preţ va fi. Dar cred că trebuie să păstrăm direcţia europeană, altfel şi aşa suntem la coada căruţei.”

Europa Liberă: Inamicul Moldovei trebuie căutat în interiorul ţării sau în afară?

Nicolae Pagu: „Eu cred că în interiorul ţării. Noi trebuie să hotărâm, nimeni nu va veni de nicăieri. Şi integrarea europeană tot aici se face, de acolo vin cu ajutoare, cum ar veni la o clacă, la o casă. Să construieşti îţi vine ajutor, îţi vine cineva cu un urcior cu vin, altul vine cu mâncare, te ajută ca să te ridici, dar îţi construieşti totuşi casa tu, depui efortul cel mai mare.”

Europa Liberă: Şi Moldova acum e o casă care se construieşte sau o casă care se risipeşte?

Nicolae Pagu: „Care se construieşte totuşi. Au risipit-o, dar e în stare poporul să mai ducă, sărmanul.”

Europa Liberă: În 24 de ani s-a putut edifica statul acesta?

Nicolae Pagu: „Foarte greu. Abia-abia începuse şi uite blestemul, nu ştiu cum să numesc, chiar e greu de înţeles lucrurile acestea, pentru că istoria o fac oamenii, dar liderii totuşi o împing, ei trag primii după dânşii.

Cu părere de rău, ţara noastră în 25 de ani nu a avut parte de un om cu gândire de stat...

Şi foarte mult înseamnă. Cu părere de rău, ţara noastră în 25 de ani nu a avut parte de un patriot, de un om cu gândire de stat. Dacă vine un om din altă ţară, nu ştie nimic absolut şi îi asculţi în Parlament, stai de vorbă cu ei, zice: „Sunt oameni cărturari”. Cum aşa oameni civilizaţi, în felul lor, şi să ruineze ţara? De nedescris, de neînchipuit.”

Europa Liberă: Această distanţare a celor de sus de cei de jos are o explicaţie?

Nicolae Pagu: „Acei care au gândirea poporului, a statului, grija lui, ei deseori se uită cum trăieşte poporul. Sistemul juridic e putred. De acolo se începe.”

Europa Liberă: Voinţă politică pentru a promova reforme există astăzi? Şi în general cum înţelegeţi dumneavoastră noţiunea de voinţă politică?

Nicolae Pagu: „Voinţă politică să te impui, adică să laşi prietenii, să laşi partidul, să laşi tot absolut şi să mergi în interesul ţării care este. Aceasta este o voinţă politică, să pui în capul mesei interesul ţării şi interesul străzii. Poate nu chiar în totalitate, dar sunt şi lucruri care merită de liniştit acolo şi trebuiau să facă demult lucrurile acestea. Şi mai departe menţii legătură, contactul cu societatea civilă, într-un fel, te mai sfătui. Aşa se fac lucrurile.”

Europa Liberă: Lume disperată, lume necăjită, lume care nu mai are încredere în nimeni – aceasta găsim şi aici, la Ciuciuleni, şi în întreaga Moldovă.

Nicolae Pagu: „Foarte drept. Aşa este.”

Europa Liberă: Cum se scapă de această deznădejde?

Nicolae Pagu: „Numai prin acţiunile guvernanţilor, poate dure pentru unii, dar necesare pentru societate. Dure pentru ei, pentru clanul lor, pentru partidul lor, dar care sunt în interesul poporului. Când zi cu zi oamenii aşteaptă şi nimic nu se face, atunci e deznădejdea.”

Europa Liberă: Şi aici, la Ciuciuleni, aproape că nu am găsit răspuns la întrebarea cine conduce astăzi Republica Moldova. Dumneavoastră aveţi răspuns?

Nicolae Pagu: „Dacă toată lumea vorbeşte, analiştii, strada, cercurile politice că este cel care are o mare influenţă şi eu cred în aceasta.”

Europa Liberă: Cine e?

Nicolae Pagu: „Se spune că e Plahotniuc. Raioanele au fost cumpărate, preşedinţii de raioane au fost cumpăraţi. Noi am văzut cu ochii noştri ceasurile, bani. Am văzut şi eu cât de organizat a fost Partidul Democrat.”

Europa Liberă: În viitorul Moldovei credeţi?

Nicolae Pagu: „Da, cred.”

Europa Liberă: Cu cine se face acest viitor?

Nicolae Pagu: „Noi o să-l facem, poporul. Toţi sunt trecători. Se vor duce unii la lada de gunoi, de alţii nu-şi va mai aminti nimeni. Unii dintre

Ei sunt bolnavi de ceva, de lăcomie, de nu ştiu ce...

ei au putut deveni eroi. Şi Voronin ar fi putut să devină. Şi Filat putea să fie. Toate şansele că a scos sârma ghimpată. Vă daţi seama ce simbol era? Şi mai departe Europa, şi mai departe... Şi eu am crezut, sincer am crezut. Dar ştiţi de ce am crezut? Probabil că noi suntem naivi, nu ştiu. Ei sunt bolnavi de ceva, de lăcomie, de nu ştiu ce, sau eu, de exemplu, naiv. Regretele mele: cât de multe se puteau de făcut, dacă eram uniţi toţi.”

Europa Liberă: Şi Moldova azi trăieşte o dramă?

Nicolae Pagu: „Dramă adevărată. Nu ştiu de ce suntem aşa. Nu demult am fost la un coleg în Israel, o ţară înfiinţată în ’48. Și m-am uitat ce au reuşit să facă. E o ţară permanent în stare de război, dar dezvoltată. O ţară industrială care în multe direcţii deţine locuri fruntaşe în lume. Dacă ei în pustiu aduc apă, aduc pământ şi cresc palmierii...”

***

Criza social-politică din țară demonstrează dramatic ce prăpastie mare a apărut între partidele politice care au fost partenere de coaliție până nu demult, observă sociologul Ion Jigău.

Ion Jigău

Ion Jigău

Ion Jigău: „Am nimerit în situaţia în care un filosof german spunea: „Prusacii au acea putere pe care şi-o aleg ei singuri, pe care o merită”. Din ’90 încoace noi îi avem pe cei pe care îi merităm. Puterea de la noi degradează: dacă am venit la putere, eu îmi promovez numai neamurile sau pe cei care îmi sunt foarte-foarte devotaţi, indiferent ce experienţă au, indiferent ce profesionalism au, indiferent ce responsabilitate au; ei trebuie să-mi fie mie credincioși şi restul nu mă interesează.”

Europa Liberă: Dar în statul acesta, ca în alte ţări, există trei puteri separate – legislativă, executivă, judecătorească.

Ion Jigău: „Aceasta conform Constituţiei şi legilor.”

Europa Liberă: Aceste instituţii trebuie să-şi facă treaba conform buchiei şi spiritului legii.

Ion Jigău: „Dar ele nu se respectă. La noi nu este dura lex, sed lex, este закон – что дышло: куда повернёшь – туда и вышло. Din cauza aceasta cu fiecare ciclu electoral noi degradăm tot mai tare. Eu spuneam şi mai înainte.”

Europa Liberă: E vinovat cetăţeanul? E vinovat cel care vrea să ajungă la putere? Cine poartă vină şi, mai ales, cine îşi asumă responsabilitate pentru degradarea societăţii şi pentru această criză profundă în care s-a pomenit Moldova?

Ion Jigău: „Din păcate, la noi nimeni nu-şi asumă responsabilitatea. Cea care formează şi respectă regulile de joc în stat trebuie să fie birocraţia: instituţiile statului, ministerele, agenţiile, autorităţile locale ş.a.m.d. Sunt acele instituţii ale statului care trebuie să joace după reguli. La noi nimeni nu joacă după reguli, fiecare încearcă cumva să o întoarcă aşa încât lui să-i fie convenabil.”

Europa Liberă: Şi s-a ajuns să se spună şi în Republica Moldova, şi în afara ţării că statul acesta are o justiţie capturată, cu peste 30% din populaţie plecată la munci în străinătate să-şi câştige acolo bucata de pâine, cu o corupţie la un nivel nemaiîntâlnit. Şi chiar se vorbeşte că Moldova ar fi în pragul falimentului.

Ion Jigău: „Moldova ar putea fi în pragul falimentului. Noi suntem o ţară cu cetăţeni săraci şi cu stat sărac. Fiind sărăcie, cetăţenii uneori se lasă cumpăraţi pe nimicuri. De aceasta profită o parte dintre politicieni, societatea în rezultat s-a segmentat extraordinar de tare. Acum e posibil ca în Parlament să ajungă vreo şapte-opt partide. Vă imaginaţi? Când sunt patru şi nu se împacă.”

Europa Liberă: Într-o democraţie se zice că numărul partidelor ar fi de un real folos.

Ion Jigău: „Ar fi, dacă ei ar şti să negocieze, să se ţină de cuvânt în aceste negocieri, la înţelegeri. Evident, trebuie să se ţină de cuvânt şi față de cetăţeni. Ei nu se ţin. Promisiunile lor sunt uitate a doua zi după ce sunt anunţate rezultatele alegerilor parlamentare.”

Europa Liberă: Domnule Jigău, vorbiţi despre divizarea societăţii, se pare că aici e buba cea mare. Pentru că oamenii sunt împărţiţi: unii vor cu Estul, alţii vor cu Vestul, unii simpatizează partidele de stânga, alţii de dreapta, se ceartă lumea în familie, se ceartă vecinii pe stradă. Factorul politic e pus în joc.

Ion Jigău: „Factorul politic influenţează. Din diferite cauze, de la ’90 încoace, la noi nu s-a produs decomunizarea, desovietizarea. Și unii oameni, cam 20%, ar vrea în general să ne întoarcem înapoi.”

Europa Liberă: Dar e bine tot să se vorbească despre aceste persoane nostalgice, când în fruntea ţării nu sunt capabili să le explice oamenilor ce e bine şi ce e rău? Şi cum se face binele şi cu cine se face prosperitatea, bunăstarea?

Ion Jigău: „Dacă nu au făcut acest proces de desovietizare, decomunizare, începând cu anii ’90 şi până acum, fiecare îşi apără interesul său, şi cei din Est, şi cei din Vest. Problema noastră este că noi trebuie să înţelegem interesul nostru. Noi trebuie să tindem spre ceva care este stabil.”

Europa Liberă: Cum definiţi interesul naţional?

Ion Jigău: „Interesul nostru trebuie să fie în progresul nostru.”

Europa Liberă: Progresul acesta de ce se agaţă? De ce trebuie să fie legat?

Ion Jigău: „De nivelul de trai al populaţiei.”

Europa Liberă: Nivelul de trai al populaţiei pe ce se făureşte?

Ion Jigău: „Pe economie liberă, dar în care noi toţi respectăm regulile de joc. Nu poţi face absolut nimic nici în oraş, nici în raioane, în provincie, dacă nu te închini în faţa birocratului fie că îi oferi bani, fie că îi oferi cadouri, fie că oferi alte servicii.”

Europa Liberă: Republica Moldova are o relaţie specială cu Uniunea Europeană, după ce a semnat Acordul de Asociere. Domnul Pirkka Tapiola, şeful delegaţiei UE la Chişinău, spunea Europei Libere că are impresia că în Moldova nu s-a înţeles exact ce înseamnă un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană şi ce înseamnă acest acord pentru ţară, dar şi pentru relaţia UE cu Moldova.

Ion Jigău: „Probabil că ai noştri nu au înţeles ce înseamnă. Ei au crezut că mai pot pune „spaghete pe urechi”, iar realitatea este un pic mai dură, urechile celea nu mai vor să aştepte să fie pe ele puse spaghete. Acum la noi se întâmplă ce se întâmplă şi nu mai pot pune spaghete la nimeni, chiar nici cetăţenilor noştri pe urechi. Atunci ei au intrat într-un impas.”

Europa Liberă: Şi ce fac partidele politice care au câştigat anul trecut alegerile parlamentare? Mai sunt în stare să aplice reforme?

Ion Jigău: „Nu cred.”

Europa Liberă: Alegerile anticipate ar fi soluţia?

Ion Jigău: „Nici aceasta nu e o soluţie. Alegerile parlamentare anticipate ar împietri, ar consolida o situaţie pe care o avem şi acum: o

Trebuie schimbată paradigma guvernării ca atare...

segmentare şi mai mare a societăţii pe criterii politice, o şi mai mare gâlceavă în Parlament fără căutarea soluţiilor. Și nu ar face decât să perpetueze, să împingă pe viitor problemele pe care le avem. Trebuie schimbată paradigma guvernării ca atare.”

Europa Liberă: Cum? Cu cine?

Ion Jigău: „Ei trebuie să înţeleagă, toţi.”

Europa Liberă: „Ei” cine?

Ion Jigău: „Politicienii noştri.”

Europa Liberă: 101 deputaţi din Parlament ce trebuie să înţeleagă?

Ion Jigău: „Ei trebuie să înţeleagă că nu mai pot guverna cum au guvernat până acum, să-şi impună pe gât nişte reguli de joc şi să le respecte.”

Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că este ultima şansă pentru aceşti politicieni de la Chişinău?

Ion Jigău: „Sau poporul trebuie să fie acea mână forte pe care cetăţenii noştri o doresc, sau un politician să-şi asume responsabilitatea şi să fie acea mână forte. Dar dânsul trebuie să fie conştient că orice dictatură la un moment dat piere ori de pumnalul lui Brutus, ori de rafala plutonului de execuţie.”

Europa Liberă: Cine ar fi această persoană care şi-ar asuma riscul să vină la putere ca să facă ordine?

Ion Jigău: „Această persoană trebuie să-şi asume o responsabilitate enormă. Nu ştiu dacă în ţara noastră sunt politicieni care şi-ar asuma această responsabilitate.”

Europa Liberă: Şi atunci trebuie importaţi?

Ion Jigău: „S-ar putea da. Mai mulţi ani în urmă, de fapt era noiembrie 1993, eu i-am zis răposatei Lidia Istrati că noi ar trebui să importăm un prim-ministru. Ea s-a uitat holbată la mine şi îmi spune: „Pe cine crezi tu?”. Îi zic: „Noi avem moldoveni de os domnesc care nu mai au nevoie de bani. Ei sunt bogaţi, rudele lor mulţi ani în urmă au domnit în Moldova”. - „Dar cine e acesta?”. Zic: „Este domnul Dumitru Sturza, os domnesc, care e bogat, are o experienţă, are relaţii internaţionale”. A trecut o zi-două, m-am întâlnit cu dânsa, îmi spune: „Lasă să şadă în Elveţia lui Dumitru Sturza. Nouă aici nu ne trebuie’.”

Europa Liberă: Acum este Ion Sturza. Credeţi că, dacă s-ar implica, ar schimba ceva?

Ion Jigău: „Am să spun în rusă: на блюдечке с голубой каемочкой.

Europa Liberă: El a declarat într-un interviu cu Europa Liberă că este gata să vină să-şi asume responsabilitatea.

Ion Jigău: „Să-şi asume atunci răspunderea. Să nu declare, dar să o facă.”

Europa Liberă: Ar fi în stare să schimbe în bine lucrurile?

Ion Jigău: „Dacă şi-ar lua o echipă în care să aibă dânsul încredere şi echipa tot să-şi asume răspunderea. Adică să-şi coase buzunarele, să-şi răsuflece mânicile, să-şi asume responsabilitatea că reformele sunt dureroase. Vor trebui atinse puternic multe persoane din ţara aceasta: judecători, procurori, politicieni, businessmeni, primari, consilieri ş.a.m.d., care s-au încălzit în locuri bune, care nu vor ceda uşor. Să-i strângă un pic cu uşa, să-i pună la treabă. Și atunci poate da.”

Europa Liberă: Dar cine îl ajută pe domnul Ion Sturza să vină la putere? Şi cum vine? În calitate de premier puţin probabil să aibă şanse să fie promovat de către forţele din Legislativ. Şi calea legală sunt alegerile parlamentare anticipate.

Ion Jigău: „Dacă în acest caz ar veni cineva, spre exemplu, persoana pe care aţi numit-o dumneavoastră.”

Europa Liberă: Ion Sturza.

Ion Jigău: „Şi s-ar plasa în fruntea unei liste electorale, cel puţin businessul, cred eu, o parte l-ar susţine. L-ar susţine poate şi o parte din societatea civilă. Ar avea şanse. Și atunci alegerile parlamentare anticipate în cazul dat cumva ar putea schimba acea paradigmă despre care vorbesc, a guvernării noastre. Dar revenim la ce am spus, să-şi asume responsabilitatea, să-şi asume riscul, fiindcă s-ar putea să nu poată câştiga mult, ca să formeze singuri guvernul, va trebui din nou să negocieze. Iar ceilalţi, care vor negocia, vor pune condiţii pe care dânsul s-ar putea să nu le accepte. Şi ne-am întors din nou unde suntem. Apar tot mai multe rupturi în acest „ghem” şi nu mai putem face cu el o funie bună.”

Europa Liberă: Domnule Jigău, dar cine acum stă mai mult cu ochii pe ceea ce se întâmplă în Moldova: Estul sau Vestul?

Ion Jigău: „Toţi.”

Europa Liberă: Şi cine şi ce ar vrea de la Moldova?

Ion Jigău: „Fiecare are interesul său. Fiindcă în plan global are loc totuşi o anumită competiţie între marile puteri, noi spunem altfel. Şi fiecare în această competiţie vrea să câştige. Noi, fiind o ţară mică, este o vorbă, „joacă tananica” toate serviciile secrete aici pe masă.”

Europa Liberă: Am făcut un interviu cu domnul Pirkka Tapiola, şeful delegaţiei Uniunii Europene, şi dumnealui spunea că Moldova ar trebui să facă mai puţin trimitere la jocurile geopolitice şi să se ocupe de treburile interne.

Ion Jigău: „Dânsul are dreptate. Problema este că pe situaţia geopolitică unii politicieni speculează. Noi trebuie să încetăm a specula pe aceste teme şi să ne căutăm de treaba noastră în interior. Salvarea celor care se îneacă este în mâinile celor care se îneacă. Da, cineva poate să-ţi mai arunce colacul de salvare, dar la un moment dat şi colacii de salvare s-ar putea să se termine. Tot ni-i aruncă, ni-i aruncă, iar noi nu ştim să ne agăţăm de ei.”

Europa Liberă: Şi ce face criza? Se adânceşte şi mai mult, dacă Moldova a ajuns pe marginea prăpastiei, aşa cum spunea un înalt funcţionar european, că ar trebui să fie scoasă Moldova din această prăpastie?

Ion Jigău: „Cred că mai sunt puteri politice în Republica Moldova care ar fi în stare să se consolideze, să înţeleagă nişte lucruri. Problema este că mulţi dintre ei îşi pun nişte scopuri false. Toate partidele au acest neajuns, că, ajunse la putere, încep să împartă. Înainte de a ajunge la putere promit marea şi sarea, de care uită a doua zi. Ajunşi în Parlament, nu ştiu să negocieze între dânşii, adică nu ştiu să găsească un compromis. În cel mai rău caz un compromis, fiindcă de fapt uneori trebuie de găsit soluţii.

Soluții generale ei nu găsesc, nu sunt în stare, iar compromis nici atâta nu vor. Sau, chiar dacă ajung la un compromis, semnează un acord de formare a alianţei pe care nu-l respectă. Guvernul trebuie să fie o supunere ierarhică. Da, iau decizii colective, dar fiecare ministru după aceea e obligat să respecte. La noi ministrul susţinut politic spune: „Dar pe mine m-a trimis partidul”. Şi ce dacă te-a trimis partidul? Tu eşti membru al guvernului, tu trebuie să uiţi pe moment că ai acoperire politică.”

Europa Liberă: Dar această depolitizare poate avea loc, atât timp cât se vorbeşte că algoritmul a fost de vină, mărul discordiei, atunci când s-au repartizat funcţiile?

Ion Jigău: „Nu algoritmul în sine este de vină. Funcţiile pot fi împărţite, dar din momentul numirii, votării guvernului, partidul, la urma urmei, dacă e nemulţumit de ministrul său, îl retrage şi numeşte altul. Ajuns acolo şi acela trebuie să respecte nişte reguli: da, eu sunt membru de partid, dar eu respect decizia colectivă a guvernului.”

Europa Liberă: Deci, criza se perpetuează sau ar putea fi oprită?

Ion Jigău: „Eu sunt optimist. După mine ar putea fi oprită, dar deocamdată nu văd cine îşi asumă răspunderea pentru a propune o soluţie radicală, care i-ar satisface pe mai mulţi sau cel puţin pe majoritatea. Acum se vorbeşte de guvern, de uniune naţională, de guvern tehnocrat.”

Europa Liberă: Apolitic.

Ion Jigău: „Lucrul acesta trebuia făcut anul trecut, după o zi, maxim două după alegerile parlamentare din 2014. Atunci trebuia de discutat aceste lucruri. Poate acolo, undeva, sub covor, se coace vreo soluţie, dar noi nu o vedem, fiindcă toate tratativele sunt, tradiţional la noi, din 1990 încoace, sub covor, adică în culise. Şi cetăţenii nu ştiu care e poziţia reală a fiecărui partid.”

XS
SM
MD
LG