Linkuri accesibilitate

Guvernele estice ale UE se opun extinderii proiectului Nord Stream


Harta proiectului conductei „Nord Stream"

Harta proiectului conductei „Nord Stream"

Scrisoarea de protest a fost semnată de Polonia, România, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Grecia, Estonia, Letonia și Lituania.

Zece țări estice ale Uniunii Europene au criticat un proiect de extindere a conductei Nord Stream, care exportă gaze rusești în Germania prin Marea Baltică, ocolindu-se Ucraina. Într-o scrisoare comună, citată de Reuters, cele zece cer ca Nord Stream II să fie pus în discuție la următorul summit european.

Scrisoarea a fost semnată de Polonia, România, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Grecia, Estonia, Letonia și Lituania joi, la o zi după ce concernul rus Gazprom a spus că va opri livrările de gaze către Ucraina, care nu ar achita consumul în avans, cum le-a fost înțelegerea.

Guvernele estice ale Uniunii Europene spun că extinderea Nord Stream ar fi contrară intereselor Uniunii Europene și ar reprezenta un nou risc de destabilizare a Ucrainei. Potrivit scrisorii, acest proiect trebuie supus unei examinări minuțioase în cadrul unei „dezbateri inclusive”, care trebuie să aibă loc la summit-ul Uniunii Europene din luna decembrie.

„Poziția Comisiei Europene în privința proiectului Nord Stream II va mai influența în mod esențial percepția politicii externe și de securitate comune a Uniunii Europene printre aliații ei centrali și partenerii tradiționali”, se spune în scrisoarea citată de Reuters.

În septembrie, mai multe companii europene au semnat un acord cu concernul rus Gazprom în vederea extinderii Nord Stream, așa încât să se mărească volumul gazelor livrate de Rusia direct în Germania, fără traversarea teritoriului ucrainean.

Dar în scrisoarea guvernelor est-europene se spune că „păstrarea rutei prin Ucraina este în interesul strategic al Uniunii Europene în întregime nu doar sub aspectul securității energetice, dar și al întăririi stabilității regiunii est europene”.

Relația Rusiei cu Uniunea Europeană și Ucraina este volatilă de la anexarea Crimeii de către Moscova în martie 2014.

Comisia Europeană dorește micșorarea dependenței Uniunii Europene de Rusia, care-i livrează aproximativ o treime din necesarul de energie. Comisia a spus deja că o să examineze dacă proiectul Nord Stream II corespunde legislației europene, precizând că prioritatea sa este diversificarea surselor de energie așa încât să fie menținut și statutul Ucrainei de țară de tranzit.

„Ucraina este o rută de tranzit sigură. Gazele trebuie să continue să treacă prin Ucraina”, a declarat joi comisarul european pentru climă și energie, Miguel Arias Canete. El a mai spus că Bruxelles-ul care a mediat în ultimii ani înțelegeri între Moscova și Kiev în chestiunea gazelor nu este îngrijorat prea mult de avertismentul Gazprom că o să oprească livrările în Ucraina pentru că rezervele ucrainene se află la niveluri confortabile.

Kievul, care a pus la punct un sistem de import al gazelor în revers din țările vecine de la vest, a spus și el că oprirea livrărilor rusești nu-l îngrijorează, pentru că poate găsi gaze mai ieftine în altă parte.

Pentru Rusia, însă, sporirea exporturilor este o necesitate urgentă, pe fundalul căderii prețului la petrol care a dus și la ieftinirea gazelor și micșorarea drastică a veniturilor bugetare. Moscova și-a pus o vreme speranțe mari în proiecte de reorientare a exporturilor înspre China, dar acestea trenează.

Situația Rusiei s-a înrăutățit și mai mult din cauza incidentului de la granița turco-siriană, unde aviația Turciei a doborât săptămâna aceasta un avion militar rus acuzat de violarea spațiului ei aerian. Relația ruso-turcă s-a deteriorat rapid, îndepărtând și perspectivele unei conducte sudice, convenite de Ankara și Moscova mai devreme, pentru exportul gazelor rusești prin Turcia spre țările din sudul Uniunii Europene.

XS
SM
MD
LG