„Rusia continuă să testeze granițele NATO, să provoace”, numai că „avionul militar rusesc doborât de turci îi creează Ankarei mai multe probleme decât Rusiei, chiar dacă NATO a ținut să spună că aparatul de zbor a violat spațiul aerian al Turciei”, se spune în editorialul ziarului „România liberă”.
Articolul explică natura complicată a relațiilor dintre cele două țări, care au neînțelegeri în privința Siriei, dar întrețin relații economice intense. Ankara a devenit al doilea partener comercial al gigantului Gazprom după declarațiile implicite de fidelitate față de Moscova. Turcia a refuzat în 2003 accesul forțelor NATO în spațiul său aerian, în timpul campaniei din Irak, și nu a permis intrarea în Mediterana a unei nave NATO cu ajutoare umanitare pentru Georgia, în 2008. În clipa de față însă, Turcia nu se poate acomoda cu anexarea Crimeii, unde există o importantă minoritate de tătari, și nici cu relațiile întreținute pe din dos de Rusia cu minoritatea kurdă. Din păcate, arată acest editorial, recentele tensiuni dintre Rusia și Turcia sunt de natură să influențeze regiunea în care se află România. „Rusia câștigă – așa cum și-a planificat – pas cu pas în fața puterilor euro-atlantice, în vreme ce noi rămânem într-o periferie în fața căreia Europa ar putea să închidă din nou ușile dacă arhitectura cu mai multe viteze a UE va fi pusă în operă, iar Alianța Nord-Atlantică rămâne dubitativă în fața terorismului”.
Într-un interviu acordat site-ului Ziare.com, ambasadorul Franței la București, dl François Saint-Paul, se referă și la atentatele teroriste revendicate de organizația Stat Islamic și insistă vorba de acte teroriste comandate de la nivelul acestei organizații și nu din sânul comunităților islamice din statele occidentale. ”Aș face apel la prudență în folosirea cuvintelor”, spune diplomatul francez. Aceste fapte „sunt legate de Daesh [gruparea Statul Islamic] , care reprezinta o formă de islamism radical autoproclamat. (...)Mesajul pe care trebuie să-l transmitem este voința noastră de a conviețui, de a respecta pluralitatea religiilor care respectă pactul republican, dorința noastră de a construi un viitor împreuna nu numai în Franța, ci în lumea intreagă”. Ambasadorul Franței la București își exprimă în același timp speranța că guvernul condus de Dacian Cioloș, va porni în sfârșit o o reformă a administrației în România. E imporntat, pentru că ”Romania plăteste întârzierea investițiilor în sectorul public”. E vorba de „investiții intelectuale, în calitatea administrației”.
Noul guvern de tehnocrați este privit de mulți ca un fel de ”manta de vreme rea”, scrie Alexandru Gussi în săptămânalul 22. I se pare clar că partidele politice s-au dat deoparte în mod deliberat de la guvernare. Le prinde bine să nu aibă răspunderea directă a consecințelor guvernării Ponta. De altfel, crede Alexandru Gussi, actuala clasă politică, pe care ”strada” o dorește înnoită, are cele mai bune șanse să revină întărită la putere: ”Au acumulat, scrie el, destule resurse financiare, mass-media și instituționale, ca să spere că își pot lua revanșa. Anul electoral 2016 se anunță o bună ocazie în acest sens. Legile electorale au fost cosmetizate, dar piața politică nu a fost deschisă. În plus, electoratul captiv rămâne important, contestarea socială pare prea diversă ca să se coaguleze, instituțiile mass-media prea falimentare ca să fie independente. Singurul pericol potențial vine din zona Iohannis-Cioloș”. Așadar, misiunea cabinetului tehnocrat e încă o data socotită dintre cele mai grele.
