Linkuri accesibilitate

Pirkka Tapiola: Statutul Găgăuziei de autonomie în cadrul R. Moldova ar putea deveni un bun exemplu pentru cazul Transnistriei (Infotag).

Două comentarii din presa de astăzi au preluat spre analiză speculaţia, confirmată însă luni de un fruntaş democrat, Dumitru Diacov, referitoare la avansarea celui mai influent politician şi om de afaceri moldovean Vlad Plahotniuc, liderul neformal al PD, în funcţia de premier. Ion Mischevca de la „Adevărul Moldova” prezintă argumentul esenţial care ar face favorabilă o astfel de numire: orice alt prim-ministru acum ar fi unul de sacrificiu, pentru câteva luni de iarnă, atâta timp cât domnul Plahotniuc nu va dori să iasă în faţă, pentru a-şi asuma guvernarea.

Editorialistul observă că Vlad Plahotniuc şi-a depus mandatul de deputat, s-a auto-suspendat din funcţia de prim-vicepreşedinte al PDM, s-a conformat cerințelor legii declarând că deține patru posturi TV şi trei posturi de radio. Dacă punem la socoteală întreaga sa „experienţă managerială”, obţinem candidatul „ideal” pentru şefia Guvernului, notează autorul. În același timp, Ion Mischevca prezintă şi argumentul care ar putea să-l facă pe Plahotniuc să nu vrea funcţia: oferta respectivă nu tentează deloc, în condițiile în care colapsul economic pare inevitabil, partenerii de dezvoltare îşi manifestă reticenţa și indiferenţa, iar pericolele interne şi externe planează ca o sabie a lui Damocles deasupra viitorului incert al parcursului european.

Într-un comentariu de pe portalul Noi.md, Xenia Florea observă şi ea, făcând referință la o discuție privată cu un deputat, că omul de afaceri Vladimir Plahotniuc ar putea ocupa postul de premier, jucând în aceste condiţii de criză rolul de „erou şi salvator al naţiunii”. Formal, el corespunde cerinţelor pentru şeful unui guvern tehnocrat: a părăsit PDM, a renunţat la mandatul de deputat, este reprezentantul mediului de afaceri, are calităţi manageriale. Numai că, observă Xenia Florea, oricine va veni în final în fruntea unui „guvern apolitic al salvării naţionale”, formarea acestuia va repeta situaţia din 1999, când, din cauza scindării alianţei de guvernământ, în locul guvernului de coaliţie condus de Ion Sturza a venit executivul tehnocrat al lui Dumitru Braghiş. În lipsa unui sprijin politic, acesta nu a existat prea mult, iar în cele din urmă totul s-a încheiat printr-un colaps al puterii: alegeri anticipate şi victoria convingătoare forțelor de stânga – PCRM.

Perspectiva abordată de Petru Bogatu într-un articol de opinie din „Ziarul Național” este una mai largă şi mult mai critică. „Afacerea Păpuşarului s-a developat între timp, toată comunitatea internaţională dându-şi seama că îndărătul cuvintelor frumoase despre integrarea europeană se ascunde o tentativă criminală de spargere. De jăcmăneală. De parazitare pe spinarea unei populaţii forţate să plătească taxe insuportabile care să intre în buzunarul oligarhului”, scrie Bogatu.

După părerea sa, vorbele mari pe care le aruncă acum cu lejeritate în dreapta şi în stânga „interpusul numărul 1 al PDM”, Marian Lupu, ar avea menirea să camufleze „lăcomia infamă a lui Vlad Plahotniuc”. Acesta, în opinia analistului politic, are ambiţia nesăbuită de a deţine pâinea şi cuţitul ţării și de a-şi rezolva interesele pe spatele unui stat întreg, transformat de el într-un business ilicit de familie.

Portalul Anticorupție abordează într-un articol subiectul proprietarilor companiei căreia îi aparține elicopterul moldovenesc capturat în Afganistan. Este vorba de Compania „Valan International Cargo Charter” SRL, care a fost înființată în anul 1998. Datele Camerei Înregistrării de Stat arată că firma a fost înființată de șapte persoane: Alexandru, Evgheni, Serghei și Igor Zagrebelnâi, Nina Grițcan, precum și Tamara Suvorova și Inna Mikheeva, cetăţene ale Federaţiei Ruse. Compania are o flotă compusă din trei aeronave AN-26-100 și opt elicoptere Mi-8 MTV-1. Dintre acestea, un AN-26-100 și trei elicoptere MI-8 MTV-1 fac parte din proprietatea companiei aeriene, iar celelalte aeronave sunt închiriate de la parteneri de încredere pe termen lung.

Șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, citat de Infotag, a declarat la o reuniune axată pe problematica minorităților naționale și consolidarea unei societăți incluzive că statutul Găgăuziei de autonomie în cadrul Republicii Moldova poate deveni un bun exemplu pentru cazul Transnistriei. Ambasadorul european a subliniat că trebuie respectate toate etniile şi că, indiferent ce limbă vorbesc, au o ţară comună, în care trebuie să construiască un stat de drept.” Pirkka Tapiola a opinat că sunt necesare eforturi pentru consolidarea societăţii. „[…] Dacă naţiunea nu va fi unită, atunci multe probleme din prezent vor continua şi potenţialul european al ţării nu va fi realizat”, a spus șeful Delegației UE la Chișinău, precizând că RM ar avea nevoie de o strategie în acest sens.

Agenția „Novosti Pridnestrovia” scrie despre reacția pretinsului minister de externe de la Tiraspol în legătură cu interzicerea accesului în Republica Moldova lui Nichita Bondarev, șeful grupului baltic din cadrul Institutului Rusesc de Cercetări Strategice. Bondarev urma să participe în Transnistria la o conferință. Cetățeanul respectiv a fost reținut pe Aeroportul din Chișinău și informat că are interdicție de acces pe teritoriul Republicii Moldova. Autoritățile de la Tiraspol declară că acesta nu singurul caz când un reprezentat al Institutului Rusesc de Cercetări Strategice este declarată persoană indezirabilă de către autoritățile de la Chișinău.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG