Linkuri accesibilitate

Întrebarea principală pare să fie cine va vota un guvern propus de democraţi, fără existenţa unui acord politic de constituire a unei majorităţi?

După ce au anunţat că încep constituirea guvernului fără a avea un acord politic cu partidele parlamentare care ar trebui să-l voteze, democraţii au organizat o rundă de consultări comune cu fracţiunile din legislativ, iar astăzi au discutat şi în mod separat cu unele dintre ele, socialiştii bunăoară, despre această idee. Rezultate concrete nu s-au anunţat. Presa scrie, însă, pe surse, că ar exista deja şi două nume de premier, una de bază, cea a lui Vlad Plahotniuc, şi alta de rezervă, dacă prima ar stârni prea mari împotriviri – cea a ministrului democrat al justiţiei, Vladimir Cebotari. Cine şi de ce ar putea să voteze un guvern după formula propusă de democraţi şi cât de probabil e să nu se voteze aşa ceva?

Până a apărea în presă, varianta Vlad Plahotniuc-premier a fost admisă mai întâi de un fruntaş democrat, Dumitru Diacov. A doua zi, presa a mai adăugat o informaţie obţinută pe surse: liberalii şi neafiliaţii, ba chiar şi anumiţi socialişti ar putea să-l voteze. Nu se ştie totuşi cât de serios este examinată această opţiune, măcar şi pe motivul că ar fi puţin probabil ca democraţii să înainteze în fruntea guvernului un personaj cu un antiraitig record în sondaje. În presă a mai apărut pe sujrse un nume, ca variantă de rezervă, cel al ministrului democrat al justiţiei, Vladimir Cebotari.

Întrebarea principală rămâne însă: cine va vota un guvern propus de democraţi, fără existenţa unui acord politic de constituire a unei majorităţi?

Răspunsul ar putea fi: cei pentru care alegerile anticipate ar fi o catastrofă, cum l-a formulat la Europa Liberă analistul politic Anatol Ţăranu:

Anatol Țăranu

Anatol Țăranu

„Există o platformă de interes comun: este vorba despre partidele care vor să evite alegerile anticipate. Practic toate partidele parlamentare, poate cu excepţia solcialiştilor, nu vor anticipate, aşa că unicul teren pe care ar putea să se întâlnească interesul lor e evitarea lor. Dar problema este cum să depăşeşti alte probleme, chiar după ce atingi acest consens larg asupra neadmiterii anticipatelor: cum să împaci liberalii cu comuniştii, de exemplu. În fond, aici e problema.”

Liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, a criticat astăzi în termeni extrem de duri decizia de ieri a Curţii Constituţionale care a deschis calea spre organizarea de alegeri anticipate în ultimele şase luni de mandat prezidenţial. O prevedere constituţională care, aparent, făcea imposibil acest lucru a fost interpretată ieri de Curte ca fiind o reminiscenţă a sistemul semi-prezidenţial. În unele comentarii, această interpretare a instanţei constituţionale care, în practică, îngustează până la două luni termenul rămas pentru inaugurarea unui guvern a fost văzută ca fiind menită a pune presiune pe partide să renunţe la pretenţii şi să accepte o înţelegere în condiţiile PD.

„Oare această bătaie de joc faţă de constituţie nu este direcţionată spre ceva straşnic pentru statalitatea şi independenţa Republicii Moldova?”

La fel de dure au fost criticile lui Voronin la adresa socialiştilor, singura formaţiune parlamentară care optează în mod clar pentru alegeri anticipate şi a propus data de 20 martie ca reper temporar pentru acest lucru.

„Nu o să susţinem nici propunerile socialiştilor. Ei parcă în toată ziua mănâncă mazăre înainte de şedinţa din Parlament. Nici pulemiotul Maxim nu împuşcă atâtea propuneri. Dar unde au fost ei când noi spuneam: în ţară este creată o structură mafiotică?”

Astăzi, după consultările purtate cu liderul democrat, Igor Dodon a anunţat un propriu scenariu pentru ieşirea din criză, din opt paşi, principalii fiind modificarea mai întâi a modelului de alegere a preşedintelui, apoi declanşarea alegerilor anticipate:

„Indiferent de răsapunsul demopcraţilor, vom opta pentru anticipate,” a ţinut să puncteze liderul socialist.

Toate partidele parlamentare au evitat să se expună asupra candidaturii lui Plahotniuc la funcţia de premier. Iată însă o părere pe care ne-a împărtăşit-o analistul Anatol Ţăranu:

„Plahotniuc e o candidatură proastă din toate punctele de vedere. I-ar putea într-o situaţie jenantă pe toţi, inclusaiv PD-ul. Pentru că asta ar însemna ca PD să recunoască că lovitura data de oligarhat se arată în toată splendoarea. Nu. Aici mai degrabă este vorba despre varianta unui guvern Gaburici 2, adică un guvern care să existe până la alegerea preşedintelui.”

Pe tot acest fondal dominat de incertitudini, şi liberal-democraţii au formulat un răspuns tranşant la invitaţia democraţilor să participe la negocierile pentru formarea unui guvern nepolitic: ei au spus că deşi apreciază disponibilitatea acestora de a le accepta idee, nu vor participa la discuţii pentru că nu sunt siguri de sinceritatea foștilor colegi. Dacă, însă democraţii l-ar retrage pe Andrian Candu de la conducerea Parlamentului, PLDM ar putea să se răzgândească, au lăsat ei de înţeles într-un comunicat.

XS
SM
MD
LG