Linkuri accesibilitate

La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, colecția ar fi fost distrusă aproape în întregime de primele bombardamente asupra Odesei.

Printre noutățile editoriale ale anului 2015, prezentate la standul Rusiei de la Tîrgul Internațional de Carte de la Frankfurt, un volum de istoria artei, apărut la editura moscovită Tri kvadrata*, atrăgea atenția vizitatorilor grație, la prima vedere, unei coperte extrem de colorate înfățișînd un portret de bărbat.

Portretul în cauză este al unui celebru colecționar de artă, astăzi relativ uitat, Iakov Kagan-Șabșai, și a fost pictat în 1917 de unul din mulții săi prieteni artiști plastici, și el binecunoscut istoricilor de artă, Robert Falk.

Cartea, mai exact monografia-album de artă, ce îl are drept autor pe Iakov Bruk, se intitulează Iakov Kagan-Șabșai și galeria sa de artă evreiască, și, în fapt, prezintă istoria unei colecții unice în felul ei, astăzi dispărută. Autorul reface, pe baza documentelor de arhivă și a articolelor publicate în reviste de epocă, destinul colecționarului de artă și al colecției sale, publicînd și un prețios inventar al acesteia din anul 1932.

Iakov Kagan-Șabșai împreună cu sora și fratele lui (1910)

Iakov Kagan-Șabșai împreună cu sora și fratele lui (1910)

Născut într-o familie de intelectuali la Vilnius, Iakov Kagan-Șabșai (1877-1939) a urmat studii de medicină și matematică la Universitatea din Kiev, iar apoi de inginerie la Berlin și Moscova. Potrivit unei autobiografii redactate în 1937 și publicată acum în volumul recent apărut, Kagan-Șabșai a organizat și a prezidat începînd din 1920 un Institut de Inginerie Electrică la Moscova, a redactat numeroase publicații științifice, a contribuit la crearea unei Facultăți pentru educarea muncitorilor și a dat numeroare conferințe. Dar, ceea ce îl individualizează este marea sa pasiune pentru artă, dezvoltată deja în anii tinereții, înainte de revoluția bolșevică, cînd, între altele a fost atașat de filialele de la Moscova ale Societății pentru Încurajarea Artei și a celei de Folclor Muzical Evreiesc.

Prietenul și artistul lui favorit a fost nimeni altul decît Marc Chagall, de la care în anii ce au precedat revoluția din 1917, a cumpărat circa 30 de picturi și schițe din seria denumită Vitebsk. În 1923, 16 din picturile lui Chagall din colecția lui Kagan-Șabșai au fost expuse într-o expoziție găzduită de Galeria Lutz din Berlin. Cum notează autorul cărții, nici una dintre ele nu s-a mai întors în Rusia.

Unele din ele au fost luate de Chagall și au ajuns cu el în Franța, iar o parte a lor – între care „Deasupra Vitebsk-ului” sau „Evreu rugîndu-se” – puteau fi văzute într-o fotografie a atelierului său parizian de la mijlocul anilor 1920. În final, picturile au ajuns în posesia fratelui colecționarului, Alexandr, care a emigrat și el, împreună cu soția sa Maria Șabșai, ce avea să organizeze Muzeul de Artă Evreiască de la Paris.

În autobiografia scrisă pe fundalul represiunilor staliniste, Iakov Kagan-Șabșai amintea, la capitolul activității sociale, că fusese creatorul unei Galerii de artă evreiască și că organizase peste 300 de expoziții. Colecția sa, constînd din vechi litografii, tablouri, sculpturi, desene, era estimată în anii 1932-33 la 60 de mii de ruble de aur.

Probabil presimțind cursul istoriei, Iakov Kagan-Șabșai și-a donat colecția, în 1933, Muzeului de Artă Evreiască „Mendel” din Odesa, fixînd în donație o singură condiție, de a fi expusă întotdeauna integral, fără a se face excepție de vreo piesă. Cum notează autorul monografiei, despre istoria Muzeului de la Odesa se știe astăzi foarte puțin. Muzeul a fost închis în 1934, la numai un an după ce a primit colecția lui Kagan-Șabșai, și nu s-a mai vorbit despre el.

Clădirea sa a fost utilizată ca grădiniță de copii, iar mai tîrziu ca depozit de cereale, iar picturile și grafica adunate într-un colț al clădirii. Ceea ce se mai știe este că întreaga echipă de 14 oameni a Muzeului a fost victimă a epurărilor staliniste, patru dintre muzeografi fiind arestați. La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, colecția ar fi fost distrusă aproape în întregime de primele bombardamente asupra Odesei, lucrările pictorilor Leo Antokolski, Moses Maimon, El Lisițki, Leonid Feinberg (fratele unui celebru pianist și profesor rus, Samuel Feinberg), Leonid Pasternak și Solomon Iudovina, dispărînd definitiv.

Formidabila colecție de artiști de avangardă din primele trei decenii ale secolului al XX-lea includea circa 30 de nume, ale căror biografii sumare pot fi citite în volumul lui Iakov Bruk. Între artiști, se afla și un pictor născut la Chișinău, Adolf Milman (1886-1930), foarte activ în mișcarea artistică modernistă între anii 1910-1921, stabilit o vreme la Moscova ca profesor, retras în 1918 la Kiev, și apoi emigrat în 1921 la Paris, unde avea să moară. Un mare admirator al lui Cezanne, Milman figura în colecția lui Iakov Kagan-Șabsai cu două tablouri din 1915, un Peisaj din Crimeea și un al doilea intitulat Bahcisarai (ambele amintite cu colecția din care proveneau în catalogul unei expoziții de la Moscova din 1918).

*Иаков Брук, Иаков Каган-Шабшаи и его Евреискаиа худоэственаиа галериа. Москва, Три квадрата, 2015. 203 pp.+ ill.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG