Linkuri accesibilitate

Târgul Gaudeamus, ajuns la cea de-a XXII-a ediție, a adunat circa 125 de mii de vizitatori – un record absolut, care certifică anvergura europeană a evenimentului.

Între 18 și 22 noiembrie, la București a avut loc târgul internațional de carte Gaudeamus – unul dintre cele mai importante evenimente culturale românești. Tradițional, Republica Moldova a avut câteva standuri cu edituri locale, unde vizitatorii au putut cumpăra cărți semnate de autorii de peste Prut. Natalia Sergheev relatează.

Târgul Gaudeamus, ajuns la cea de-a XXII-a ediție, a adunat circa 125 de mii de vizitatori – un record absolut, care certifică anvergura europeană a evenimentului.

Cele mai mari edituri își fac planuri în funcție de calendarul acestui târg, la fel cum marii producători de automobile își drămăluiesc lansarea noilor prototipuri la expozițiile cele mai reprezentative.

Pavilionul Republicii Moldova s-a sprijinit pe cinci „balene”: editurile ARC, Prut Internațional, Știința, Cartier și Litera, cea din urmă mutându-şi cea mai mare parte a afacerilor în România. Cartier a luat „Premiul de Excelență”, în valoare de 10.000 lei: „pentru abnegația cu care, alături de alte edituri basarabene, ține sus steagul piețelor de carte din România”, a menționat juriul.

De-a lungul anilor, salonul de carte BookFest și târgul Gaudeamus au fost într-o rivalitate neoficială pentru titlul de cel mai important eveniment literar din România. Gheorghe Erizanu, directorul editurii Cartier, consideră că acest titlul poate fi atribuit pe merit târgului de acum câteva zile.

„Dacă la început publicul era dornic de orice carte, după aia s-a făcut o selecție și era dornic de carte bună, în primul rând, la nivelul scriiturii și la nivelul mesajului pe care-l are cartea, astăzi suntem în situația când publicitatea vinde mai degrabă cartea decât conținutul ei. O bună parte din vină o poartă jurnaliștii. Nu avem discuții pe idei, pe subiecte, în fond avem promovarea cărților la televiziune. Se caută cancanul, mai degrabă. Cancanul practic a ajuns și la nivelul operelor literare. Constat asta cu regret.”

Scriitorul Iulian Ciocan, care este și un neobosit editorialist la Europa Liberă, a remarcat deosebirea substanțială dintre editurile moldovenești și cele din România.

„În timp ce editurile din Republica Moldova vând mai mult literatură didactică sau literatură pentru copii, editurile mari din România fac vânzări cu fiction, adică cu literatură de ficțiune, beletristică. La noi, beletristica aproape nu se cumpără.”

După părerea lui Iulian Ciocan, o condiție necesară pentru succesul unui autor de ficțiune din Republica Moldova e să fie publicat și promovat de o editură românească. Un exemplu ar fi scriitoarea Liliana Corobcă, stabilită de ceva timp la București dar originară din Republica Moldova, a cărei carte Kinderland a devenit cel mai bine vândut roman editat de Cartea Românească în 2013.

La târgul Gaudeamus s-au produs lansări de carte, spectacole literare, conferințe educaționale, expoziții de fotografii și cluburi de lectură, în total – peste 700 de evenimente. Impactul târgului de carte s-a văzut mai ales pe rețelele de socializare. Sute de internauți au ținut să-și împărtășească impresiile despre pavilioanele gaudeamusului. Iată o comparație care m-a determinat să regret ca nu am reușit să ajung și eu la târgul de la București, asemuit cu „biblioteca din castelul Bestiei, care a încântat-o pe Belle” – o referință la povestea franțuzească „Frumoasa și Bestia”.

XS
SM
MD
LG