Linkuri accesibilitate

Marius Lazurca: „România îşi doreşte ca aceşti bani să ajungă cât mai repede la Chişinău”


Interviu cu ambasadorul României la Chișinău.

Recent președintele României, Klaus Iohannis, a trimis îndărăt Parlamentului de la București acordul unui credit de salvare de 150 de milioane de euro promis Chișinăului. Valentina Ursu i-a cerut mai multe detalii lui Marius Lazurca, ambasadorul României la Chișinău.

Europa Liberă: Dacă nu formează cât de curând posibil o majoritate în Parlament, o majoritate care să promoveze adevăratele reforme, o majoritate pro-occidentală, guvernarea pro-europeană de la Chişinău riscă să rateze prima tranşă de 60 de milioane din creditul promis de 150 de milioane de euro. La modul practic când ar putea să ajungă aceşti bani promişi de către Bucureşti Chişinăului?

Marius Lazurca: „Întrebarea e legitimă, multă lume în Republica Moldova se întreabă ce se va întâmpla cu acest credit. Întâi de toate el a făcut obiectul unui acord interguvernamental, care a fost aprobat de parlamentele noastre şi care a fost propus spre promulgare celor doi preşedinţi. Preşedintele Republicii Moldova a promulgat legea de aprobare a acestui împrumut. Preşedintele României a retrimis legea în Parlamentul de la Bucureşti. Motivele preşedintelui României sunt foarte limpezi, de altfel, domnia sa le-a explicat Parlamentului României, de asemenea, şi-a explicat decizia şi opiniei publice. Împrumutul a fost solicitat de Chişinău, de guvernul condus de Valeriu Streleţ, pentru a ajuta Republica Moldova să continue procesele de reformă în condiţii de stabilitate socială şi politică, până la negocierea şi semnarea unui contract de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, finanţare care, odată deblocată, ar fi deblocat şi sprijinul bugetar direct al Uniunii Europene. Aşadar, acest împrumut, cel puţin în prima lui tranşă, avea obiectivul să asigure stabilitatea actului guvernamental pentru Republica Moldova într-un moment de cumpănă, într-un moment delicat pentru această ţară. În esenţa lui, totuşi, acest împrumut avea destinaţia de a furniza guvernului de la Chişinău un instrument de continuare, de accelerare, dacă s-ar putea, a procesului de reformă în sens european, înscris în Acordul de Asociere semnat de Republica Moldova. Aşadar, cele două condiţii pentru ca acest împrumut să devină operaţional sunt foarte simple, e nevoie de un guvern care să fie susţinut în demersurile sale pro-reformiste în sens european de o majoritate în Parlamentul de la Chişinău. Altminteri acest împrumut nu îşi poate atinge obiectivele şi ieşim din cadrul înţelegerii iniţiale.”

Europa Liberă: Deci, prima tranşă până la sfârşitul anului ajunge la Chişinău? Sau e greu de spus, din moment ce există această criză politică?

Marius Lazurca: „România îşi doreşte ca aceşti bani să ajungă cât mai repede la Chişinău, în condiţii când fac din aceşti bani un instrument de promovare a reformelor în sens pro-european. Pentru aceasta e nevoie de stabilitate, de o coaliţie majoritară în Parlamentul de la Chişinău şi de un guvern care să-şi asume angajamentele înscrise în Acordul de Asociere.”

Europa Liberă: Sunt voci care spun că problema ar fi că Republica Moldova cu aceşti bani face prea puţine reforme, că aceste ajutoare din România şi din alte părţi venite nu au făcut decât să consolideze aici, la Chişinău, un regim oligarhic, că acest stat începe să aibă un viitor tot mai chestionabil. Trebuie condiţionat ajutorul pe care îl oferă România Republicii Moldova?

Marius Lazurca: „Întotdeauna România s-a ghidat după un principiu, cred, foarte sănătos în fond, foarte onorabil. Şi anume de a încerca să producă cât mai mult bine cetăţenilor Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar prioritar era sentimentalismul. Acum lumea cere altceva.

Marius Lazurca: „Sigur, vocea opiniei publice a contat întotdeauna în deciziile pe care Bucureştiul le-a luat. Şi tocmai în acest sens trebuie înţeleasă și aplecarea noastră către sentimentalism, aşa cum îi spuneţi dumneavoastră. Fiindcă am ascultat cu atenţie vocile puternice ale societăţii din Republica Moldova. Relaţia dintre România şi Republica Moldova nu poate fi plasată în chenarele foarte limpezi, foarte clare ale unei scheme logice. E o relaţie foarte specială în care există doze importante de emoţie, în care există, în mod natural, doze importante de sentiment. Şi această dimensiune profund umană a relaţiei dintre România şi Republica Moldova nu poate dispărea niciodată. Fiindcă dacă ea ar dispărea, raporturile dintre noi ar fi de simplă vecinătate, atunci am avea o relaţie care nu ar fi cu nimic diferită de relaţia dintre România şi Bulgaria, care e o relaţie foarte cordială, foarte apropiată, dar care nu are acel ceva unic care există, fără îndoială, şi va continua să existe în relaţia dintre România şi Republica Moldova. Spun aceasta fiindcă este foarte dificil pentru cei care formulează politicile României pentru Republica Moldova, este foarte dificil pentru decidenţi să găsească pentru fiecare decizie în parte doza oportună de condiţionalitate şi de generozitate. La fiecare decizie această problemă trebuie pusă, ea nu se poate defini, această doză, odată pentru totdeauna, şi aplica fără diferenţiere la orice decizie. Şi cred că România s-a plasat mai întotdeauna în situaţia de a fi luat bine aceste decizii, cum, de pildă, se găseşte în momentul de faţă în chestiunea împrumutului.”

Europa Liberă: Dar vorbind despre colaborarea între Chişinău şi Bucureşti, despre dimensiunea economică, se zice că ar fi puţin exploatată, iar investiţii româneşti sunt prea puţine făcute în Republica Moldova. Aveţi şi o explicaţie?

Marius Lazurca: „Începând, de pildă, cu anul 2010 comerţul bilateral dintre România şi Republica Moldova a crescut cu 150%. În cinci ani de zile, eu cred că e o performanţă foarte solidă. De fapt, România a condus plutonul statelor europene care au reuşit să ofere Republicii Moldova, în condiţiile embargoului creat de Federaţia Rusă, o soluţie alternativă.”

Europa Liberă: Şi a absorbit o bună parte din producţia care se exporta pe piaţa estică, pe piaţa rusă, pe piaţa română.

Marius Lazurca: „Şi a absorbit o bună parte din şocul embargoului. Fără o colaborare între companii din România şi companii din Republica Moldova, adică fără un proces care include parteneriat, investiţii, contracte, această creştere absolut spectaculoasă a comerţului bilateral nu s-ar fi produs. Aşadar, sigur că avem tendinţa de a diminua uneori abuziv angajamentul României în economia Republicii Moldova. Însă v-aş propune să avem o privire ceva mai realistă asupra acestui aspect.”

Europa Liberă: Dar comerţul nu înseamnă investiţii, nu înseamnă privatizări.

Marius Lazurca: „Ajung şi la investiţii. Acum aş pleca din nou de la o chestiune destul de generală, şi anume care este valoarea investiţiilor pe cap de locuitor în Republica Moldova. Vorbim de o cifră de circa 300 de dolari per capita. Spre deosebire de Georgia, de pildă, unde suma este de 1.000 de dolari per capita, de România, unde este de 3.000 de dolari per capita, sau de Ţările Baltice, unde este de 10.000 de dolari per capita. Aşadar, Republica Moldova are o problemă în general cu investiţiile străine, nu doar cu investiţiile româneşti în economia Republicii Moldova. Dacă aş fi un decident politic la Chişinău, şi nu sunt, mi-aş pune problema în aceşti termeni: cum să fac să atrag investiţii străine în economia Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Gradul mare de corupţie îi ţine departe pe investitori?

Marius Lazurca: „Fără îndoială, nu îi încurajează să vină în Republica Moldova. Fiindcă, în fond, orice investiţie este un gest riscant. Se spune că profitul este plata riscului, cu cât profitul este mai mare, cu atât riscul iniţial a fost, probabil, mai mare. Aşadar, Republica Moldova trebuie să gândească aşa cum au făcut-o şi alte ţări, cum a făcut-o România, de pildă, ce poate face pentru a diminua sentimentul investitorului potenţial că îşi riscă banii în Republica Moldova. Şi aici sunt câteva lucruri foarte simple pe care Republica Moldova le poate face. Întâi, sunt chestiunile de natură legislativă şi fiscală. Şi, din punctul acesta de vedere, Republica Moldova stă bine, condiţiile pe hârtie oferite investitorilor străini în Republica Moldova sunt foarte bune. Ceea ce lipseşte Republicii Moldova este un sistem de aplicare a legii care să ofere investitorilor garanţii asupra dreptului de proprietate, care să fie foarte-foarte solide. Investitorul nu trebuie să creadă că poate fi privat, de pildă, printr-o decizie judecătorească, printr-un act notarial apărut cine ştie cum sau de unde, de munca lui, de investiţia lui, poate de agoniseala de o viaţă. Aşadar, e nevoie de întărire a statului de drept. Şi cred că această litanie aţi mai auzit-o din partea multor interlocutori. Iar România este gata să facă multe în acest sens, cred că avem o experienţă relevantă, statele noastre seamănă foarte mult. Există şi instrumente pe care le-am creat împreună, cele două guverne, pentru ca expertiza românească să treacă Prutul. Expertiza românească nu în general, ci în materia statului de drept.”

Europa Liberă: Dacă DNA ar trece Prutul cu siguranţă că mediul de afaceri ar fi mult mai prietenos, inclusiv pentru investiţiile de peste Prut. E o observaţie care nu îmi aparţine numai mie, dar la foarte multă lume.

Marius Lazurca: „E o observaţie pe care am auzit-o într-adevăr, pe care nu-mi permit să o comentez şi care reflectă, cred, un nivel de aşteptare a publicului din Republica Moldova în raport cu sistemul de justiţie de aici.”

Europa Liberă: Ar putea să mai vină oameni ai legii din România să ajute instituţiile de forţă de la Chişinău să-şi îmbunătăţească activitatea?

Marius Lazurca: „Nu numai că ar putea, dar ei vin regulat. Acesta este un lucru care se cunoaşte mai puţin, fiindcă sigur că nu are vocaţia să fie întotdeauna o informaţie de natură publică. De multe ori procurorii noştri, anchetatorii noştri, conducătorii de instituţii de aplicare a legii din România vin în misiune în Republica Moldova în contextul unor anchete care se desfăşoară în comun, al unor schimburi de experienţă, transfer de legislaţie, în aceste contexte strict profesionale, care nu au neapărat vocaţia de a fi publice. De ce spun aceasta? Mai întâi că această aşteptare ca DNA sau ANI, sau Procuratura Generală din România, sau CSM să treacă Prutul, această aşteptare s-a concretizat deja în multe ocazii. În al doilea rând, aş avertiza asupra unei chestiuni, reformarea unui stat în tranziţie cum e Republica Moldova, modernizarea lui, are nevoie de două instrumente care să funcţioneze sincron, dar care nu au o importanţă egală. Unul dintre instrumente este cel la care v-aţi referit, şi anume asistenţa

Când spuneţi „DNA să treacă Prutul”, „Să vină asistenţă din România”, „Să ne spuneţi cum aţi făcut” vă referiţi, în fond, la acest instrument, la susţinerea partenerilor străini.

externă. Când spuneţi „DNA să treacă Prutul”, „Să vină asistenţă din România”, „Să ne spuneţi cum aţi făcut” vă referiţi, în fond, la acest instrument, la susţinerea partenerilor străini. Însă acest instrument, care pare important, proeminent, poate cel mai important, de fapt nu e cel mai important. Cel mai important este efortul intern, este decizia guvernului, a funcţionarilor în speţă din Republica Moldova, a fiecărui cetăţean în parte, şi aş atenţiona asupra acestei chestiuni, de a schimba Republica Moldova. Oricât de generoşi ar fi partenerii străini, oricât de activi ar fi în Republica Moldova, deciziile cele mai importante se iau de către cetăţenii acestei ţări, fie de către cei aflaţi în poziţii de putere, dar nu numai de către ei. Eu cred că de fiecare dată când un cetăţean al Republicii Moldova a refuzat să ofere mită pentru un serviciu la care avea dreptul a ameliorat statul de drept aici.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, dacă faceţi trimitere la cetăţeni, impactul protestelor de la Chişinău şi celor de la Bucureşti este absolut diferit, felul cum apleacă urechea puterea din România asupra revendicărilor protestatarilor de la Bucureşti e cu totul altul decât cel de la Chişinău.

Marius Lazurca: „E adevărat. Însă atenţia autorităţilor nu se traduce doar prin demisia acestor autorităţi. Eu cred că de când populaţia din Republica Moldova a început să semnaleze că şi-a pierdut răbdarea, că în bună măsură capitalul de încredere al partidelor care au câştigat alegerile în 2014 se erodează, de când populaţia semnalează că e nevoie de accelerarea proceselor de luptă împotriva corupţiei, de dinamizarea ameliorării mediului de afaceri din Republica Moldova, atitudinea autorităţilor s-a schimbat. Sentimentul meu este că există în momentul de faţă mult mai multă atenţie la aşteptările cetăţenilor decât eu personal am observat în anii din urmă. Şi că aceste aşteptări ale cetăţenilor modelează, chiar dacă nu foarte evident, cel puţin pentru mine în mod foarte limpede, comportamentul partidelor, comportamentul liderilor politici. Şi cred că îl modelează într-un sens pozitiv, în fond, pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: Chiar credeţi că, dacă pe parcursul acestor şase ani s-a vorbit mult despre lipsa unei voinţe politice, acum ea a devenit mai pronunţată? Şi în intenţiile cele mai serioase lucrurile se pot schimba în bine?

Marius Lazurca: „Cred că acest deznodământ este inevitabil. Părerea mea este că, fără punerea împreună a tuturor energiilor pozitive care există încă în Republica Moldova, criza se va adânci, va deveni din severă dramatică şi lucrurile vor fi mult mai dificil de administrat în momentul respectiv. Personal, nu cred că se va ajunge la această situaţie. Cred cu adevărat că există o voinţă responsabilă a celor mai mulţi dintre actorii politici relevanţi din Republica Moldova care încearcă să găsească o soluţie în condiţiile actuale. Aş vrea să spun nu pentru a scuza pe cineva, dar pentru a oferi poate o explicaţie mai cuprinzătoare, că Republica Moldova, ca toate statele din vecinătatea estică a Uniunii Europene, traversează o perioadă foarte dificilă, nu neapărat numai din cauza dinamicii politice interne. Sigur că situaţia economică a fost agravată de creditele neperformante, de fraudele bancare, însă acesta este doar unul dintre elementele care au contribuit la dificultăţile economice ale Republicii Moldova. Iar dovada este că toate statele din regiune trec printr-o situaţie economică dificilă.”

Europa Liberă: Domnule ambasador, dar pe fondalul adâncirii acestei crize politice, social-economice, se aud tot mai multe voci care cer unirea Republicii Moldova cu România. Altădată se ferea lumea să spună direct despre acest lucru. Cum vi se par aceste opinii ale cetăţenilor din Republica Moldova?

Marius Lazurca: „Tema unionistă a fost întotdeauna prezentă în dezbaterea publică, pe agenda societăţii. Sigur că nu întotdeauna condiţiile au fost prielnice manifestării libere a acestei opţiuni, care este, desigur, perfect legitimă şi trebuie să aibă drept de expresie liberă în Republica Moldova. Ceea ce s-a întâmplat în ultimul timp şi ceea ce este o explicaţie a profilării suplimentare a curentului unionist este faptul că libertatea de expresie e, în fond, mult mai mare în momentul de faţă. Mi-e foarte dificil să-mi imaginez această exuberanţă a vocilor de multe ori foarte tinere care propun, uneori, cer ultimativ unirea Republicii Moldova cu România în urmă cu, de pildă, şapte, opt, zece ani. E greu să cred că aceste voci s-ar fi simţit la fel de libere să se pronunţe în

De multe ori liderii mişcării de eliberare naţională, de emancipare, au fost şi liderii care au perpetuat mesajul unionist în Republica Moldova.

condiţiile unei Republici Moldova dominate autoritar şi autoritarist, mi-e teamă că de... Partidul Comuniştilor din Republica Moldova. În al doilea rând, aş mai evidenţia una, şi anume un schimb de generaţii. În general curentul unionist prin protagoniştii lui din Republica Moldova era o continuare a mişcării de renaştere naţională, a acelei mişcări care a condus la alfabet, la limba română, la declaraţia de suveranitate, la declaraţia de independenţă, la edificarea unui stat. În siajul acestei mişcări, cu energia acestei mişcări de renaştere naţională, s-a hrănit şi mişcarea unionistă. De multe ori liderii mişcării de eliberare naţională, de emancipare, au fost şi liderii care au perpetuat mesajul unionist în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar recent, într-un interviu cu Europa Liberă, şi analistul occidental Vladimir Socor a admis că, odată ce statul Republica Moldova ajunge la faliment, ar trebui să se ia în calcul şi scenariul unirii Republicii Moldova cu România.

Marius Lazurca: „Am văzut această declaraţie, un fel de cel mai bun scenariu dintre cele mai rele scenarii sau cel mai puţin rău scenariu dintre scenariile rele care se pot întâmpla Republicii Moldova. Nu l-aş comenta, fiindcă nu mi se pare că ţine de răspunderile mele să fac aceasta. M-aş întoarce puţin la schimbarea de generaţie. Astăzi mişcarea unionistă are lideri tineri, uneori foarte tineri, e vorba de oameni care sunt încă studenţi sau care nu mai sunt studenţi de puţină vreme, ceea ce cred că dovedeşte vitalitatea acestui proces. Se dovedeşte că unionismul nu dispare, odată cu retragerea în umbră sau în discreţie a liderilor mişcării de emancipare naţională, ci că unionismul are o vitalitate proprie, o viaţă proprie, poate produce noi lideri şi îşi poate menţine locul pe agenda publică din acest motiv.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG