Linkuri accesibilitate

Transnistria, între structurile de forță și oligarhi


La Dubăsari, un panou cu inscripția „Impreună cu Rusia, împotriva oligarhilor”

La Dubăsari, un panou cu inscripția „Impreună cu Rusia, împotriva oligarhilor”

O campanie electorală pentru Sovietul Suprem și administrațiile locale marcată de confruntarea dintre mediul de afaceri și structurile de forță.

Din sumarul ediţiei: Alerta antiteroristă instituită în Occident după atacurile de la Paris impune măsuri sporite de securitate și în Republica Moldova, atât la frontiere, cât și la aeroportul internațional Chișinău. Șeful Poliției de Frontieră, Dorin Purice, spune că instituirea controlului comun cu Ucraina pe segmentul transnistrean al frontierei este important pentru Chișinău inclusiv din perspectiva controlului fluxurilor de migranți. Care este atmosfera în regiunea transnistreană cu mai puțin de o săptămână înaintea alegerilor generale și locale și dacă acestea sunt de natură să aducă schimbări în reglementarea transnistreană? Opinii ale experților de la Chișinău și Tiraspol. Și ce cred locuitorii regiunii transnistrene despre atacurile teroriste de la Paris?

***

Buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute, vă sunt prezentate de colegul meu Radu Benea:

Pensionarii din regiunea transnistreană au primit din partea primăriei din Moscova ajutoare financiare în valoare de 3 mii de ruble rusești, anunță presa de la Tiraspol. Duminica viitoare, pe 29 noiembrie, în regiunea transnistreană vor avea loc alegeri în Sovietul suprem, legislativul regiunii, dar și alegeri în organele locale de administrare.

Administrația orașului Bender a decis inaugurarea bradului de Crăciun pe data de 27 noiembrie, în ultima zi de campanie electorală.

Organizația neguvernamentală Uniunea Jurnaliștilor din Transnistria a făcut un apel către concurenții electorali și anturajul acestora să dea dovadă de corectitudine în relațiile cu presa și jurnaliștii. Organizația atrage atenția că hărțuirea jurnalistului din cauza materialelor apărute în publicația la care lucrează este o practică departe de standardele unei societăți civilizate.

Poliția de frontieră a luat măsuri sporite de securitate la granițele de stat ale R. Moldovei, în contextul atacurilor teroriste care au avut loc în 13 noiembrie la Paris. Potrivit unui comunicat oficial, e vorba de controale mai riguroase, în special la punctele de trecere cele mai solicitate, cum ar fi aeroportul internațional de la Chișinău și unele puncte de la granițele cu România și Ucraina.

La Chișinău negocierile pentru formarea unei noi coaliții de guvernare și instalarea unui Guvern continuă fără a înregistra însă progrese, după ce cabinetul condus de liberal-democratul Valeriu Streleț a fost demis de colegii din coaliție pe 29 octombrie. În același timp la București a fost învestit noul executiv, condus de Dacian Cioloș, fost Comisar european pentru agricultură.

Rusia a anunțat că va interzice integral importul produselor alimentare din Ucraina de la 1 ianuarie. Ministrul Economiei, Alexei Uliukaiev, a declarat televiziunii Rossiya-24 că țara sa va introduce interdicția pentru că Ucraina s-a alăturat sancțiunilor economice și financiare occidentale împotriva Federației Ruse. Aceste sancțiuni au fost aplicate ca răspuns la anexarea Crimeii de către Rusia și sprijinului acordat separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei. Premierul ucrainean Arseni Iațeniuk a spus că acțiunile rusești vor aduce economiei ucrainene pierderi de 600 milioane de dolari în anul 2016 și că dependența Ucrainei de piața din Rusia a scăzut de la 35%, în trecut, la 12,5% astăzi.

Gruparea extremist a Statul Islamic a publicat fotografia unei bombe artizanale, susținând că o astfel de bombă a explodat, luna trecută, la bordul avionul rus de pasageri care s-a prăbușit în Peninsula Sinai cu 224 de persoane la bord.

Serviciul rus de securitate FSB a confirmat luni seară că avionul în care se aflau preponderent turiști ruși a fost doborât de o bombă. Președintele Vladimir Putin a cerut serviciilor secrete să-i captureze pe cei responsabili și a anunțat intensificarea loviturilor aeriene în Siria.

Uniunea Europeană a decis să înăsprească imediat controalele la frontierele externe asupra tuturor persoanelor, inclusiv asupra cetățenilor europeni, au afirmat surse din cadrul UE, citate de AFP. Decizia a fost luată la reuniunea extraordinară de la Bruxelles a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), solicitată de Franța pentru a coordona răspunsul comun european în fața amenințării teroriste, în urma atacurilor de la 13 noiembrie de la Paris soldate cu 130 de morți și 350 de răniți.

***

Evenimentul central internațional al săptămânii care a trecut a ținut indiscutabil de alerta antiteroristă care a cuprins practic toate statele europene, dar și continentul american și african. Ce cred locuitorii regiunii transnistrene despre atacurile de la Paris? Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au stat de vorbă cu câțiva oameni întâlniți întâmplător pe stradă.

  • Мы все живые люди. Мы все должны понимать, что такое пакость, подлость, неправильные образы жизни. Я не имею представления, кто воспитывал, кто родил таких людей, которые идут на кого-то вот так в другой стране уничтожать. Это вообще страшно себе представить. Я, например, хочу сказать, что с большой болью это все слушаю. Так что – больно, очень больно. И вот эта пакость, которая случилась с этим самолетом… Мы даем себе отчет, что творится с этими матерями, с этими отцами, с этими детьми?
  • Очень жаль, что своевременно не послушались Путина, когда он предлагал объединяться. Это трагедия большая, всего человечества, так что я очень отрицательно к этому отношусь, с сожалением и горечью, потому что я с детства помню войну. Трагедия для всех. Мамы, дети, отцы – они одинаково скорбят о своих погибших, тем более так, так зверски, так жестоко поступают. Мира и добра надо всем, любви – вот что надо всем нам не хватает.
  • Ну, какая Франция? Давайте думать о России. И о нас. Посмотрите, что делают молдаване? Вон уже сейчас в Кучурганах, говорят, выставили молдавскую таможню. Они нас прямо забирают в резервацию, уже на границе не выпускают, я уже вообще думаю, что мир прямо стоит на грани третьей мировой войны. Ничего хорошего ожидать нечего.
  • Конечно, сочувствия. Все-таки, погибли невинные люди. Как это? Это ненормально. Кому пожелаешь такого? Когда мирные люди погибают…
  • Я считаю, что это общая боль. Это, конечно, ужасно. Я считаю, что все-таки люди должны быть добрее, мне кажется, Путин действительно ведет такую линию, что все должны быть вместе, все должны понимать друг друга, и чтобы было действительно… Мне кажется, все то, что происходит, действительно касается Приднестровья. Все равно, хоть как-то, хоть с какой-то стороны, но все равно у нас это все отголоски.

Opinii ale unor oameni întâlniți pe stradă la Tiraspol și Bender.

***

Atacurile teroriste de la Paris au reaprins în Uniunea Europeană și în Statele Unite disputa despre acceptarea și găzduirea refugiaților și imigranților din țări ca Siria și Irakul, unde își are baza gruparea Statul Islamic. Republica Moldova nu s-a aflat până acum în calea acestui val de migrație. Cu toate acestea, Valentina Ursu l-a întrebat pe șeful poliției de frontieră Dorin Purice dacă autoritățile moldovene sunt pregătite în cazul în care rutele migranților se diversifică.

Dorin Purice

Dorin Purice

Dorin Purice: „Din punct de vedere al securizării frontierei, în cele mai aglomerate puncte de trecere efectivul limită a fost majorat, am purces la controlul specializat al anumitor încărcături, mărfuri, dar şi obiecte personale, inclusiv cu examinarea în cadrul echipelor canine. Se lucrează foarte mult în domeniul pregătirii antitero, inclusiv cu specialişti din alte subdiviziuni specializate ale organelor de forţă. În afară de aceasta, se pune mare accent pe schimbul de informaţii, mare accent pe analiza criminală, pe analiza de risc.

Sigur că Republica Moldova nu este considerată o ţară ţintă pentru un eventual atac terorist, însă Republica Moldova ar putea deveni foarte curând o ţară de refugiu pentru anumite elemente teroriste care fug de urmărire, fug de ispăşirea anumitor pedepse, fug de urmărirea penală şi s-ar putea adăposti la noi. Tocmai de aceasta ar trebui să fim foarte pregătiţi în identificare şi profilarea acestor persoane.”

Europa Liberă: Vreau să revin şi la subiectul ce ţine de maşinile cu plăcuţe de înmatriculare transnistrene. Deznodământul circulaţiei lor l-aţi găsit? Pentru că l-am auzit pe domnul Osipov care a făcut câteva declaraţii, dar se pare că lucrurile încă nu sunt atât de clare.

Dorin Purice: „Lucrurile rămân a fi neclare. Pe data de 28 august am interzis circulaţia maşinilor înmatriculate cu numere transnistrene peste frontiera moldo-ucraineană.”

Europa Liberă: A fost restricţionată circulaţia în baza legislaţiei internaţionale, înţelesesem.

Dorin Purice: „Şi în baza legislaţiei naţionale. Fiindcă nu există cadru legal care să permită circulaţia peste frontieră a unor astfel de maşini. Nu şi circulaţia internă de pe un mal al Nistrului pe alt mal. Însă peste două luni după ce am interzis acest lucru sigur că au fost anumite presiuni, sigur că s-a vorbit mult despre libera circulaţie a persoanelor, sigur că s-a vorbit despre dreptul constituţional şi multe alte aspecte. În acest dialog s-au inclus reprezentanţii misiunilor diplomatice, OSCE şi mulţi alţi actori, care ne-au determinat totuşi să punem un moratoriu peste această decizie.”

Europa Liberă: Moratoriu care va dura cât timp?

Dorin Purice: „Moratoriu care va dura exact atât timp până când nu va fi elaborat un mecanism determinat.”

Europa Liberă: Dar mecanismul trebuie să fie acceptat şi de către partea transnistreană. Ceea ce este greu de crezut.

Dorin Purice: „Nu cred că în cazul dat avem nevoie de acceptarea acestui mecanism de partea transnistreană. Cu toate că, aveţi perfectă dreptate, sunt deja nişte proiecte care presupun dubla înmatriculare şi pe malul stâng, şi pe malul drept al Nistrului. Sigur că aici este nevoie de voinţa celor de pe malul stâng. Este un mecanism propus deja. Este nevoie de un grup de lucru la nivelul guvernului ca să fie aprobat.”

Europa Liberă: Deocamdată se lasă impresia că partea ucraineană încearcă să facă mai multă ordine şi regulă la hotarul acesta vulnerabil, unde e şi regiunea transnistreană. Moldova este mult mai neputincioasă?

Dorin Purice: „Noi la moment nu putem să ne semnalăm prezenţa acolo, pe segmentul central. Şi atâta timp cât noi nu suntem prezenţi acolo...”

Europa Liberă: Până la o rezolvare politică este greu de închipuit că s-ar putea acest lucru.

Dorin Purice: „Exact. Atunci eu nu pot spune nici că supraveghem acest segment central. Tocmai prin semnarea acestor documente suntem mult mai prezenţi acolo decât am fost până acum. Chiar şi virtual, dacă vorbim despre un schimb online de informaţii, suntem prezenţi, iar acel control comun care este preconizat pentru Cuciurgan-Pervomaisc este încă un pas calitativ înainte. Este de fapt realizarea viselor noastre care nu s-au realizat până acum, este prezenţa noastră pe teritoriul ucrainean, dar pe acel segment central. Fiindcă, dacă vorbim despre Cuciurgan-Pervomaisc, este un punct de trecere internaţional care este cel mai aglomerat, adică acolo se înregistrează anual peste trei milioane de traversări. Deci, pentru noi aflarea acolo ar fi o soluţie foarte bună.”

Europa Liberă: Șeful Poliției de Frontieră, Dorin Purice, intervievat de Valentina Ursu.

***

Tiraspolul se opune categoric introducerii controlului vamal moldo-ucrainean comun pe segmentul transnistrean al frontierei. Șeful echipei de negociatori ai Tiraspolului, Vitali Ignatiev, a declarat că a solicitat prin mai multe demersuri, participanților în formatul 5+2 să intervină pentru anularea acestei înțelegeri dintre Chișinău și Kiev.

Potrivit lui, controlul comun va avea un impact negativ nu doar asupra activității comerciale a agenților economici, ci va deveni și un instrument de presiune asupra întreprinzătorilor individuali. „Nu știm ce cerințe și bariere administrative și fiscale vor fi aplicate agenților noștri economici și persoanelor fizice, spune Vitali Ignatiev. Orice decizii unilaterale care sunt adoptate în afara procesului de negocieri nu sunt legale. Mai mult – au un caracter distructiv, restrictiv și nu pot contribui la dialog și la crearea unei atmosfere de încredere”, mai spune șeful negociatorilor transnistreni Vitali Ignatiev.

***

Reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană Radojko Bogojevic a fost săptămâna trecută la Chișinău și Tiraspol, într-o ultimă vizită în această calitate. Oficialul a mers și la Tiraspol pentru a vedea dacă există posibilităţi ca negocierile să fie reluate măcar pe viitor. Președinția OSCE va fi preluată prin rotaţie, anul viitor, de Germania. Alla Ceapai cu detalii despre această vizită și declarațiile făcute:

Pregătirea terenului pentru ulterioarele negocieri care ar putea avea loc într-un viitor nedeterminat, astfel a prezentat scopul vizitei sale la Chișinău reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană Radojko Bogojevic:

Ambasadorul Radojko Bogojević

Ambasadorul Radojko Bogojević

Radojko Bogojevic: „Vreau să văd dacă ar fi posibil de a reanima, de a reporni negocierile sau cel puţin de a crea o atmosferă mai bună şi o bază mai solidă pentru negocieri. Mâine voi merge la Tiraspol să văd dacă în contextul existent pot fi create condiții mai pozitive pentru a avansa procesul de negocieri pe viitor.”

O rundă de negocieri în formatul 5+2 până la finele anului e puţin probabilă a declarat vicepremierul în exerciţiu pentru reintegrare Victor Osipov.

Negocierile sunt suspendate din iunie 2014 când a avut loc o ultimă rundă. Ce împiedică reluarea dialogului între Chişinău şi Tiraspol? Iată cum a răspuns Victor Osipov:

Victor Osipov: „Unii dintre participanții la negocieri consideră că ar trebui create condiții pentru continuarea lor sau că ar trebui creată o atmosferă mai favorabilă ca să nu zic condiții. Toate problemele care există trebuie să fie parte a agendei de discuții, dar nu condiții pentru ca discuțiile să aibă sau să nu aibă loc. În același timp, înțelegem că există contexte, că există influențe.”

Într-un interviu recent pentru Europa Liberă expertul de la Tiraspol Valeri Lițkai, care a condus în trecut ministerul de externe în administrația separatistă, spunea că negocierile nu au loc din cauza crizei politice prelungite de la Chişinău. În opinia sa, formatul 5+2 este formal, iar negocieri la nivel înalt nu au loc pentru că şeful statului Nicolae Timofti este ţinut departe de acest proces, iar funcţia de premier este periodic vacantă. Expertul a mai spus că şi în Tiraspol criza politică se acutizează pe fondul alegerilor legislative şi va mai dura pentru că anul viitor urmează alegerea liderului regiunii.

***

Alegerile pentru Sovietul suprem și pentru organele puterii locale vor avea loc în regiunea transnistreană duminica viitoare, pe 29 noiembrie. Cu toate acestea votarea anticipată, pentru cei care nu vor putea vota duminică, va începe chiar de marți, 24 noiembrie.

Expertul Centrului de analiză Politicon de la Chișinău, Ion Tăbârță, spune că actuala campanie electorală din regiunea transnistreană este caracterizată de confruntarea dură dintre structurile de forță din administrație pe de o parte și mediul de afaceri, pe de altă parte. Iar miza reală a acestor alegeri este de fapt identificarea contracandidatului pentru Evghenii Șevciuk la alegerile pentru postul de lider al regiunii transnistrene care vor avea loc anul viitor.

L-am întrebat pentru început pe Ion Tăbârță dacă sunt sau nu importante alegerile locale care urmează să aibă loc duminica viitoare în stânga Nistrului și dacă acestea sunt sau nu de natură să schimbe ceva în realitățile din regiunea transnistreană.

Ion Tăbârță: „Preconizatele alegeri în Sovietul Suprem pot fi considerate un fel de pre-etapă pentru alegerile de anul viitor a liderului regiunii transnistrene. Sovietul Suprem al regiunii transnistrene are anumite împuterniciri totuși limitate. Acum probabil scopul este de a fi reliefat principalul contracandidat al lui Evghenii Șevciuk pentru alegerile așa-numitului președinte al Transnistriei care vor avea loc anul viitor.

Conducerea domnului Șevciuk este una destul de controversată, nu putem spune că a fost ceva spectaculos în cei patru ani câți au trecut din mandatul lui, mai degrabă el a devenit un politician mai loial Federației Ruse. Totuși, Igor Smirnov în anumite situații își putea permite să-și spună propriul punct de vedere în relațiile cu Moscova. Și acest lucru se referă în special la acea contrabandă făcută de anumite cercuri de la Moscova prin regiunea transnistreană, în particular contrabanda cu armament. Iar Evghenii Șevciuk s-a remarcat mai degrabă prin anumite certuri cu Republica Moldova.

Totodată este clară acum această divizare în regiunea transnistreană. Pe de o parte sunt instituțiile așa-numite de stat, inclusiv cele de forță, așa-numitul KGB din regiune care susține regimul și, pe de altă parte, cercurile oamenilor de afaceri sau businessul transnistrean concentrat în jurul grupului Sheriff, care are și o conexiune în politică – grupul „Obnovlenie”. Această dispută dintre cele două poluri să dă și prin intermediul presei – avem presa controlată de către puterea executivă a regiunii, dar și o altă parte a presei controlată de așa-numiții oligarhi.

De fapt, prin această dispută dintre conducerea regimului și anumiți oligarhi din regiunea transnistreană și poate fi caracterizată actuala campanie pentru Sovietul Suprem din regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Și cum se manifestă confruntarea dintre aceste două poluri de putere?

Ion Tăbârță: „În ultimul timp Evghenii Șevciuk nu o singură dată a învinuit oamenii de afaceri din regiune că ar fi mai puțin patrioți, că ar avea anumite interese economice obscure, a început așa-numita luptă cu businessul off-shore și vedem cum anumite structuri de forță încearcă să intimideze anumite cercuri ale businessului din regiunea transnistreană, care la moment, cel puțin așa pare, îl au ca lider pe Olag Vasilatii, unul dintre liderii mișcării Obnovlenie. Probabil, între aceste două grupuri rivale vom avea rezultatele pentru Sovietul Suprem.”

Europa Liberă: Cum estimați Dvs., cel puțin din informațiile care există în presă, raportul de forțe dintre cele două grupări care spuneți că există în regiunea transnistreană și care rivalizează? Inclusiv în contextul anulării preferințelor comerciale autonomie în relația cu UE de la 1 ianuarie impresia este că în Transnistria se poartă un război politic total, fără să se țină cont de consecințe sau de faptul că există o problemă comună care poate afecta pe toată lumea. Pe ce se mizează în această confruntare destul de dură?

Ion Tăbârță: „Da, într-adevăr, este un conflict destul de dur. Noi încă nu știm care vor fi consecințele lui. Totodată, nu știm care vor fi consecințele asupra regiunii transnistrene de la 1 ianuarie 2016, când aceste prevederi preferențiale în comerțul cu UE vor fi anulate.

Este evident că businessul din regiunea transnistreană dorește anumite relații mai apropiate, sau anumite relații instituționalizate cu UE pentru că totuși exportul cu UE domină alte tipuri de exporturi către alte regiuni. Deci, acești politicieni doresc pe undeva și o anumită comunicare mai civilizată cu Chișinăul, pentru că este evident că comerțul cu UE poate fi făcut doar prin intermediul și cu ajutorul Chișinăului. Regimul instaurat la Tiraspol își are propria sa logica și se conduce reieșind din rațiuni politice, ceea ce de multe ori intră în contradicție cu businessul de acolo.

Va fi foarte importantă și poziția Federației Ruse. Trebuie să înțelegem că acolo toți contracandidații sunt pro-ruși. Acolo nu avem candidați pro-europeni sau candidați pro-Chișinău. Diferența se face doar de gradul mai mare sau mai mic de apropiere de Moscova. După cum se vede, acum Evgheni Șevciuk merge în totalitate după scenariile Moscovei. Cred că în perioada mandatului său mai degrabă regiunea transnistreană a fost condusă prin telefon de Dmitrii Rogozin. Știm foarte bine că Moscova este foarte reticentă față de tot ce ține de aspectele economice ale relațiilor cu Uniunea Europeană – acest lucru se referă nu numai la regiunea transnistreană, dar și la toate statale din spațiul CSI. Eu nu cred că Federația Rusă are acum un răspuns clar – să dea sau să nu dea undă verde, să permită sau nu o anumită destindere a relațiilor economice dintre regiunea transnistreană și Uniunea Europeană.

Desigur că Federația Rusă mai degrabă și-ar dori să pună regiunea transnistreană în cârca economică a Republicii Moldova. Republica Moldova este și ea într-o situație economică destul de dificilă. Nu știu ce pârghii avem – de fapt nici nu am prea avut vreodată pârghii reale – de a influența factorul politic de acolo. Așa că mai degrabă această dispută dintre Evgheni Șevciuk și mediul de afaceri de acolo se va fierbe în propriul suc și nu este exclus ca verdictul să fie dat de Moscova sau, de ce nu, chiar de către cetățeni.

Pentru că, dacă să facem referire la precedentul mandat, Evgheni Șevciuk a fost mai degrabă expresia voinței cetățenilor din regiunea transnistreană la așa-numitele alegeri prezidențiale, în detrimentul Moscovei care, știm foarte bine, și-a dorit un alt candidat.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, noi vedem că Șevciuk a venit cu un mesaj foarte dur la adresa oligarhilor, acuzându-i practic de trădarea intereselor regiunii transnistrene. Credeți că poate prinde acest mesaj la oameni, în condițiile în care ei sunt afectați direct de înrăutățirea situației economice?

Ion Tăbârță: „De fapt nu este o noutate ceea ce face acum Șevciuk. Tot timpul acest lucru l-a făcut Smirnov, dar i-a mers până într-un anumit moment.

Evgheni Șevciuk are dușmani externi pe care îi face responsabili de situația precară a regiunii transnistrene, acești dușmani externi sunt desigur Chișinăul și Kievul, iar acum el este în proces de identificare și a dușmanilor interni. În această situație în care nu se plătesc integral salariile, când nu se plătesc integral pensiile, când nu mai este acea susținere financiară din partea Federației Ruse se caută acești dușmani interni și iată că ei au fost identificați în reprezentanții businessului din regiunea transnistreană.

Vom vedea pe cât va prinde acest mesaj. Știm că totuși în linii mari Evgheni Șevciuk controlează multe în spațiul informațional, dar îmi vine greu să cred că ar controla chiar totul. Totuși, așteptăm să vedem și ce efecte va avea criza economică, vom vedea cum vor judeca situația cetățenii din regiunea transnistreană. Pentru că una sunt dezbaterile din spațiul informațional televizat și altceva sunt discuțiile din mediul on-line – totuși în on-line este mai multă libertate și este o anumită pluralitate necontrolată de către regim.

Desigur că Evgheni Șevciuk va duce o luptă dură, încercând să spună că de fapt nu actuala administrație de la Tiraspol este vinovată de situația grea, dar, pe lângă factorii externi, sunt responsabili de asta și anumiți oligarhi. Și chiar se încearcă în spațiul public din regiunea transnistreană să se facă paralele cu situația din Rusia, cu Gusinski, Berezovski, postul de televiziune TSV controlat de Sheriff deja este comparat cu NTV-ul anilor 90 de la Moscova și se explică că acești oligarhi sunt răi.

De fapt, Evgheni Șevciuk încearcă să facă în miniatură ceea ce a făcut Vladimir Putin când a venit la conducerea Federației Ruse. Putin a înlocuit la cârma Federației Ruse instituția oligarhiei cu cea a securității. Cred că Evgheni Șevciuk va încerca să acționeze după calapodul rusesc: „Uitați-vă, pe de o parte suntem noi, cei care avem grijă de interesele statale, de interesele regiunii, și pe de altă parte sunt ei, cei răi, care doar profită de ceea ce se întâmplă în regiune”. Nu este exclus să-i reușească această manevră, pentru că în condițiile unei campanii dure, cu manipulare informațională, un astfel de mesaj poate avea succes. Dar poate avea și efectul bumerangului.”

Europa Liberă: Pe ce forță politică mizează Evgheni Șevciuk în această confruntare cu mediul de afaceri, care, spuneați și Dvs., este reprezentat și printr-o formațiune politică, Obnovlenie, care este destul de influentă în regiune? Evgheni Șevciuk nu are propria sa formațiune politică…

Ion Tăbârță: „El mai degrabă va merge pe structurile de forță, va merge pe KGB. În plus, în regiunea transnistreană avem foarte multe clone ale partidelor din Federația Rusă. Este evident că Evgheni Șevciuk nu are un partid-sistem cum este Edinnaia Rossia în Federația Rusă, însă totodată el va avea tot aparatul birocratic statal la îndemână și probabil va încerca să adune în jurul său cât mai multe formațiuni politice pentru a lupta cu partidul Obnovlenie, reprezentat de opoziția din regiune care vine din mediul de afaceri.”

Europa Liberă: După aceste alegeri în Sovietul suprem, vedeți careva perspective de reluare a contactelor cu Chișinăul, de restabilire a dialogului Chișinău-Tiraspol? Sau, din contra, se va merge în continuare pe radicalizarea situației și se va înrăutăți situația politică, dar și cea economică, pe de cele două maluri ale Nistrului?

Ion Tăbârță: „Relația dintre Chișinău și Tiraspol va depinde foarte mult de ce situație vom avea noi aici, la Chișinău, sau de care va fi dezlegarea crizei politice în care se află Republica Moldova. Este evident că următoarele câteva luni, poate chiar jumătate de an, nu vom avea schimbări majore și radicale în procesul transnistrean.

Dacă până la urmă forțele pro-europene, sau așa-zis pro-europene, de la Chișinău vor reuși să încropească o guvernare sau să meargă în alegeri parlamentare anticipate în care ele să-și reconfigureze mandatul, atunci nu vom avea schimbări imediate în reglementarea transnistreană, mai degrabă se va perpetua actuala situație. Știm care este poziția Ucrainei, în linii mari vom ști care este poziția Chișinăului care se îndreaptă spre Uniunea Europeană, știm care este poziția Federației Ruse, așa că mai degrabă se va merge în continuare pe conservarea actualei situații.

Dar dacă în urma resetării guvernării la Chișinău fie printr-o coaliție de stânga în actualul legislativ, fie o guvernare de stânga, pronunțat pro-rusă, rezultată în urma alegerilor parlamentare anticipate, atunci în relația dintre Chișinău și Tiraspol vom avea serioase modificări. Și aceste modificări vor fi pe filiera rusă. Pentru că dacă la conducerea Republicii Moldova vor veni așa politicieni cum Igor Dodon sau Renato Usatîi, lucrurile vor fi foarte clare. Știm foarte bine că președintele socialiștilor Igor Dodon este mai degrabă vocea Tiraspolului în Parlamentul de la Chișinău, care optează pentru federalizarea Republicii Moldova. Și atunci cu acordul Moscovei probabil va fi dat curs unui proces politic de soluționare a conflictului transnistrean de genul celui pe care l-am avut prin memorandumul Kozak.

Însă și aici urmează să vedem care va fi reușita acestui proces, până unde va fi posibil ca acest proces să meargă, pentru că dacă se va produce o transnistrizare a Republicii Moldova vom avea o poziție foarte dură a partidei pro-europene din Republica Moldova, fie din opoziție, fie din segmentul civil.

Dar cred că la moment perspectivele regiunii transnistrene, perspectivele relației dintre Chișinău și Tiraspol rămân destul de confuze.”

***

Vladimir Iastrebciak, fostul negociator-șef al Tiraspolului la discuțiile în formatul 5+2, recunoaște că campania electorală din regiunea transnistreană este una destul de dură. Corespondenta noastră la Tiraspol, Karina Maximova, a stat de vorbă cu Vladimir Iastrebciak, întrebându-l pentru început prin ce se aseamănă, dar mai ales care sunt trăsăturile distinctive ale actualei campanii în comparație cu cele care au mai fost în trecut în regiunea transnistreană.

Vladimir Iastrebciak: „Din punctul meu de vedere, actuala campanie electorală din Transnistria se deosebește de celelalte prin factori de ordin intern, dar și extern. Printre factorii interni principalul ține de faptul că pentru prima dată are loc o campanie pentru alegeri comasate – alegeri în organele puterii locale și cele în Sovietul Suprem – care vor avea loc în aceeași zi. Din acest motiv alegerile în organele locale sunt oarecum în umbră și am impresia că nu toată lumea știe că pe 29 noiembrie vor trebui să aleagă și puterea locală. Vom vedea. Este o primă experiență de acest fel și vom vedea cum se va manifesta acest mecanism. Având în vedere că de obicei prezența la alegerile locale este mai scăzută decât la scrutinul pentru Sovietul suprem, s-ar putea ca în urma comasării celor două scrutine să fie ridicată și prezența la alegerile pentru organele puterii locale.

Printre caracteristicile campaniei electorale se poate sublinia faptul că aceasta, într-adevăr, are loc în condiții destul de dure, în condițiile polarizării extreme a viziunilor, a aprecierilor, a pozițiilor. Anumite aspecte sunt introduse forțat și sunt exagerate, din punctul meu de vedere, dar în orice caz campania este mai dură decât chiar cea a alegerilor prezidențiale din 2011. Candidații, iar uneori nu atât candidații cât forțele care stau în spatele lor, folosesc diverse mijloace pentru a încerca să-i convingă pe alegători. Și cred că noi vom mai asista la multe surprize.

Iar în ceea ce ține de factorii externi, nici aici situația nu este unipolară. Alegerile au loc în condițiile stagnării mecanismelor de negocieri – lucru care s-a mai întâmplat, dar cu toate acestea situația în Republica Moldova și Ucraina este departe de a fi stabilă, ceea ce are un anumit impact și asupra situației din Transnistria, în sensul că se resimte o presiune externă mare.

Mai mult decât atât, nu este clar ce se va întâmpla după data de 1 ianuarie și cum va evolua activitatea comercial-economică a Transnistriei. Astfel, situația, într-adevăr, este foarte complicată și chiar unică în felul ei, din mai multe motive.”

Europa Liberă: Cum vedeți evoluând lucrurile în plan comercial pentru agenții economici din Transnistria după 1 ianuarie 2016, când vor fi anulate preferințele comerciale autonome în comerțul cu Uniunea Europeană?

Vladimir Iastrebciak: „Deocamdată din păcate nu este clar ce se va întâmpla pentru că, din punctul meu de vedere, problemele comerțului Transnistriei cu Uniunea Europeană în această situație sunt totuși secundare. Acestea vor evolua în funcție de cum vor fi soluționate lucruri mai serioase, în particular felul în care noul regim de import-export va influența potențial comerțul Transnistriei în general, nu doar pe cel cu Uniunea Europeană. Pentru că se poate crea o situație când nu vom putea face comerț în general cu lumea exterioară. Și acest lucru va fi cu mult mai grav, în comparație cu asta nu va mai fi foarte relevant care vor fi pierderile particulare pe care le vom avea în urma suspendării comerțului cu Uniunea Europeană.

Repet, chestiunea este una cu mult mai complexă pentru că nu există de fapt un acord separat cu privire la Zona de liber schimb. Acordul de liber schimb este o parte a Acordului de Asociere, este doar un capitol al prevederilor pentru asociere, iar toate capitolele sunt legate între ele. Și este foarte și foarte complicat de separat doar acest segment.

Iată de ce, din câte pot judeca din informațiile care apar în presă și din contactele mele cu alți colegi, acum au loc negocieri scopul cărora este de a încerca identificarea unei soluții noi, care nu s-ar reduce doar la legislația națională a Republicii Moldova și nu ar fi o încercare doar de a aplica orbește în Transnistria punctele capitolului cinci al Acordului de Asociere, prevederile care țin de Acordul de liber schimb. Pentru că acest lucru ar risca să genereze o destabilizare foarte mare.

Și nu este vorba doar de faptul că va fi un colaps numai în Transnistria. Orice probleme sociale aici nu vor avea doar un caracter local, ci se vor răsfrânge asupra regiunii în general, asupra teritoriilor moldovenești și ucrainene. Și respectiv, este în interesul tuturor părților implicate să găsească o soluție. Judecând după faptul că consultările merg destul de activ, se poate spune cred că există un interes comun și o dorință comună de a găsi soluții. Timpul, desigur, e foarte scurt, iar procesele electorale din Transnistria nu adaugă nici ele prea multă stabilitate acestor negocieri, dar, dacă va exista cu adevărat dorință, intenție și voință pentru a ajunge la o soluție, cred că acest lucru va fi posibil. Și poate că vom putea aștepta liniștiți nu doar data de 1, dar și cea de 2 ianuarie 2016.”

XS
SM
MD
LG