Linkuri accesibilitate

Nicolae Osmochescu: „Nu sunt întrunite condiţiile pentru neutralitate. Acesta e şi motivul de ce ea nu este recunoscută pe plan internaţional”


Exerciții miitare NATO la Bălți, R.Moldova, 20 ilie 2015

Exerciții miitare NATO la Bălți, R.Moldova, 20 ilie 2015

Un interviu despre neutralitatea Republicii Moldova.

Parlamentul a prelungit pe un termen nedeterminat activitatea grupului de lucru care analizează o lege despre statutul de neutralitate a Republicii Moldova. Ideea acestei legi care ar dezvolta neutralitatea prevăzută de Constituție aparține comuniștilor îngrijorați de apropierea de NATO. Pe de altă parte, deputații liberali spun că neutralitatea este încălcată prin prezența trupelor ruse în stânga Nistrului și cer Curții Constituționale să le examineze o sesizare mai veche despre renunțarea la acest statut.

Europa Liberă: Deputaţii liberali din Legislativ încă în luna decembrie anul trecut au cerut Curţii Constituţionale să se pronunţe dacă neutralitatea poate fi asigurată în timp ce pe teritoriul Republicii Moldova staţionează armata rusă. Degrabă se împlineşte un an de când liberalii au mers cu această sesizare la Înalta Curte. De ce nu se pune pe rol discutarea acesteia?

Nicolae Osmochescu: „Se respectă sau nu se respectă această normă a Constituţiei? Desigur că norma constituţională nu se respectă nici pe departe. Din simplul motiv că nu sunt întrunite condiţiile pentru neutralitate. Acesta este şi motivul de ce neutralitatea noastră nu este recunoscută pe plan internaţional.”

Europa Liberă: Ce condiţii ar trebui să întrunească?

Nicolae Osmochescu: „Conform uzanţelor internaţionale, practicii internaţionale, o ţară, care se declară neutră, trebuie să întrunească patru condiţii fundamentale. Prima, să nu facă parte din nicio structură militaro-politică, un bloc militar-politic. Noi aici îl întrunim. Anume articolul 11 a fost temeiul juridic pentru a înainta rezerva când a fost semnat statutul CSI.”

Europa Liberă: Moldova nu a aderat la blocul militar al CSI.

Nicolae Osmochescu: „Da. Noi în virtutea articolului 11 din Constituţie, nu vom face parte din structurile militare. Doi, nu permite dislocarea trupelor militare străine pe teritoriul său. Noi am adoptat Constituţia şi am inclus articolul în condiţii când trupele militare deja erau pe teritoriul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Vă referiţi la staţionarea trupelor ruse?

Nicolae Osmochescu: „Da. Şi ele nici până în ziua de astăzi nu s-au retras.”

Europa Liberă: Şi în cazul acesta cine nu respectă punctul 2 din articolul 11?

Nicolae Osmochescu: „În primul rând noi. Noi nu am asigurat garantarea şi respectarea acestui principiu. Nu am insistat pe arena internaţională. Nu am promovat ideea aceasta în structurile internaţionale de ajuns.”

Europa Liberă: Guvernarea zice că a fost suficient de promovată şi la Organizaţia Naţiunilor Unite, şi la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

Nicolae Osmochescu: „Înseamnă că insuficient. Vina e a Republicii Moldova. În al doilea rând, e vina Federaţiei Ruse, pentru că ei încalcă grav şi brutal ceea ce singuri au semnat.”

Europa Liberă: Şi tot ei cer garanţie pentru neutralitate.

Nicolae Osmochescu: „În 1999 la Istanbul au recunoscut şi au semnat retragerea.”

Europa Liberă: Şi-au asumat angajament.

Nicolae Osmochescu: „Da. Dar după aceasta ministrul Afacerilor Externe a declarat că ei nici nu au de gând. Aceasta a fost făcut numai ca să voteze toate celelalte hotărâri în pachet, pentru că acolo se votează în consens.”

Europa Liberă: Dumneavoastră lăsaţi să se înţeleagă că Înalta Curte ar putea nici să nu mai pună în discuţie acest articol al Constituţiei care cere a fi tălmăcit?

Nicolae Osmochescu: „Desigur. Eu nu văd subiectul, obiectul sesizării, ce se cere de la Curte. Ce să declare neconstituţional? Un articol deja existent în Constituţie? Nu-l poate declara, pentru că el există.”

Europa Liberă: Renunţarea la acest articol?

Nicolae Osmochescu: „Aceasta este competenţa exclusiv a Parlamentului sau a electoratului prin referendum. Cu atât mai mult că în dispoziţiile finale din Constituţie, în limitele de revizuire este stipulat expres că anumite probleme nu pot fi soluţionate de Parlament, inclusiv statutul de neutralitate nu poate fi modificat de Parlament, ci numai prin referendum, prin aprobarea lor prin referendum.”

Europa Liberă: Dacă s-ar aproba o nouă Constituţie, ar fi mult mai uşor şi mult mai clar?

Nicolae Osmochescu: „Da, sigur, incontestabil va fi. De fapt de exclus, de renunţat la acest statut de neutralitate, cu atât mai mult că el nu este recunoscut şi garantat de nimeni. Eu pot aduce exemple concrete. Sunt două variante de neutralitate permanentă, declarată prin adoptarea unei legi interne, constituţionale, cu introducerea articolului respectiv în Constituţie. De exemplu, Austria în 1955 a declarat neutralitatea sa permanentă cu garanţia marilor puteri de ocupare în Europa, a adoptat legea constituţională, pe urmă a introdus-o în Constituţie. Şi este declaraţia şi pe plan intern, şi garanţii internaţionale. Exact aşa şi Elveţia, atât în plan intern, cât şi internaţional. Din cele mai recente, după Republica Moldova, statutul de neutralitate permanentă a fost declarat de Turkmenistan. Este stipulat în Constituţie, după aceasta ei au adoptat o lege constituţională în care este stipulat concret, în toate amănuntele ce înseamnă neutralitate permanentă.”

Europa Liberă: Au şi garanţii internaţionale?

Nicolae Osmochescu: „Care sunt obligaţiunile statului care îşi asumă un statut de neutralitate? Reieşind din aceasta Adunarea Generală a ONU a recunoscut prin declaraţii şi rezoluţii statutul de neutralitate permanentă a Turkmenistanului, în baza declaraţiei de recunoaştere oficială pe plan internaţional, ONU a recunoscut statutul de neutralitate, ei au introdus sărbătoarea naţională – Ziua Neutralităţii Republicii Turkmenistan.”

Europa Liberă: Încă de la începutul acestei discuţii aţi spus că neutralitatea permanentă cuprinde în conceptul său mai multe idei. Aţi vorbit doar despre două condiţii. Care ar fi celelalte două?

Nicolae Osmochescu: „Al treilea este că în caz de conflict militar între două sau mai multe state, statul cu neutralitate permanentă, în cazul dat Republica Moldova, nu va fi de partea niciunui stat beligerant, adică nu va intra în coaliţie cu niciunul dintre state. Şi patru, în timpul conflictului militar, al patrulea principiu fundamental, Republica Moldova va demonstra un tratament egal faţă de toate părţile beligerante şi faţă de combatanţii sau necombatanţii părţilor beligerante, inclusiv dreptul, dar şi obligaţia de a acorda ajutor umanitar răniţilor, bolnavilor, prizonierilor de război din ambele tabere. Iată acestea sunt patru criterii de bază.”

Europa Liberă: Aţi lăsat să se înţeleagă că deocamdată nu trebuie de aşteptat răspuns de la Curtea Constituţională referitor la interpretarea prevederilor articolului 11 din Constituţie, care se referă la principiile de neutralitate a statului?

Nicolae Osmochescu: „Da, corect.”

Europa Liberă: De ce Curtea nu întoarce această sesizare?

Nicolae Osmochescu: „Iată aceasta nu ştiu. Mă gândesc la altceva, că în Declaraţia de Suveranitate din 1990 există şi sintagma că „Republica Moldova se declară stat demilitarizat”, pe care pe urmă nu o mai regăsim în Declaraţia de Independenţă şi în Constituţie. Şi într-adevăr este aşa. Poate Curtea aşteaptă că va fi modificarea făcută fie în sânul Parlamentului a articolului respectiv.”

Europa Liberă: Atunci Curtea trebuie să spună că nu e de competenţa Curţii Constituţionale.

Nicolae Osmochescu: „Nu e de competenţa să modifice Constituţia, dar să se pronunţe, să interpreteze da. Acolo se mai cer nişte probleme de oportunitate a păstrării statutului de neutralitate sau inoportunitate. Şi Curtea nu se poate pronunţa asupra oportunităţii sau inoportunităţii, dar asupra statutului de neutralitate se poate spune că este stipulat în Constituţie, nu suntem legiuitori activi, legiuitori pasivi într-o formă oarecare, Curtea însăşi.”

XS
SM
MD
LG