Linkuri accesibilitate

Terorismul sinucigaș, prin aruncarea în aer odată cu victimele, a fost activat în epoca modernă de anarhiștii ruși și balcanici.

Terorismul modern, ideologic, s-a născut in Europa, la cumpăna dintre secolele 19-20.

Anarhiștii ruși si cei balcanici, bulgaro-macedoneni, cei din asa-numita Organizație Revoluționară Macedoneană (VMRO) mai cunoscuți si ca Komitagi, au asasinat regi si generali, bancheri si oameni politici, ba chiar asasinarea de catre un terorist sârb a Arhiducelui austriac Franz Ferdinand a dus la declanșarea Primului Razboi Mondial.

În anii de prosperitate si credința ferma într-un progres infinit al Occidentului, după al Doilea Război Mondial, terorismul a fost de asemenea practicat activ în Europa de către mișcările de extrema-stângă, Brigadele Roșii în Italia, Action Directe în Franța sau die Rote Armee Fraktion în Germania Federală.

Tot în occident, apoi, a fost practicat după război un terorism de un tip aparte, care a fost cel politic, practicat de independentiștii basci și irlandezi, în Spania și în Marea Britanie.

O mențiune aparte ar merita aici și terorismul naționaliștilor algerieni împotriva Franței, atât în Algeria propriu-zisă cât și pe teritoriul Franței metropolitane și care nu avea câtuși de puțin o dimensiune religioasă, musulmană, ci era o simplă mișcare de eliberare națională care folosea metode teroriste.

Tot în Europa mai trebuie menționate nerezolvatele cazuri de terorism atribuite unor mișcări niciodată identificate, de extrema dreaptă, care căuta să destabilizeze anumite guverne. Așa a fost atentatul de la gara din Bologna, in Italia, din 1980, care a făcut 85 de morți, sau masacrele comise de așa numiții Asasini din Brabant, în Belgia, care între 1982 și 1985 au ucis cel puțin 30 de persoane.

-----------

Republica Moldova nu este o ţintă a atacurilor teroriste, au declarat şeful Serviciului de Informaţii şi Securitate şi cel al Poliţiei de Frontieră în contextul atentatelor de la Paris.

Într-un interviul pentru Infotag, şeful SIS, Mihai Balan a precizat însă că actualul context regional de securitate plasează Republica Moldova într-un „cadru de risc cu potenţial de ascendenţă în aspect terorist”.

Bălan a adăugat că SIS și-a intensificat acţiunile de monitorizare a mediilor cu risc terorist.

Măsuri sporite de securitate la granițele de stat ale Republicii Moldova au fost luate şi de Poliția de frontieră. Şeful instituţiei Dorin Purice declara într-un interviu pentru Europa Liberă că „Republica Moldova ar putea deveni foarte curând o ţară de refugiu pentru anumite elemente teroriste care fug de ispăşirea anumitor pedepse, fug de urmărirea penală şi s-ar putea adăposti la noi.”

Dorin Purice a mai spus că cel mai vulnerabil din punct de vedere al securității rămâne a fi segmentul transnistrean al frontierei, necontrolat de autorităţile constituţionale.

Mai mulţi experţi de la Chişinău susţin că Moldova, ca orice alt stat, nu e ferită de atacuri teroriste, însă poate fi, mai curând, o ţintă colaterală a unor grupări teroriste. Expertul de la Institutul de Politici Publice Iurie Pântea:

Iurie Pântea: „Moldova poate fi o ţintă indirectă atunci când este folosită ca un fel de cale de tranzit, de pregătire, de colectare, de recrutare. Versiuni sunt foarte multe, dar toate sunt speculaţii.”

Expertul în politică externă şi de securitate Andrei Ilaşciuc spune că:

„Moldova este o ţară foarte mică, concentrată pe problemele sale, în principiu nu se implică activ în afaceri internaționale. Din acest punct de vedere, s-ar părea că nu este o ţintă atrăgătoare. Pe de altă parte, Republica Moldova ar fi interesantă pentru aceste grupări teroriste, mai degrabă, din punct de vedere al tranzitului, teritoriu unde extremiştii ar putea să-şi organizeze o foie de odihnă ţinând cont de toată dezordinea şi haosul din ţară.”

A două zi după atentatele de la Paris, la Chişinău, SIS şi Procuratura a anunţat că au reţinut pe Aeroportul Internaţional Chişinău un individ bănuit de implicare în crearea şi promovarea unei formațuni antistatale și separatiste, aşa-numita Republică Bugeac, în componența căreia ar fi urmat să intre mai multe raioane din autonomia Găgăuză și regiuni din sudul Ucrainei.

Unii experţi s-au grăbit să facă legătura între evenimente, spunînd că şi în Moldova s-ar putea coagula focare extremiste, chiar teroriste.

În opinia expertului Andrei Ilaşciuc lucrurile trebuie privite separat:

„Evenimentele legate de [gruparea!] Statul Islamic, de organizaţiile teroriste islamiste, și evenimentele din Ucraina sînt un cu totul alt subiect. Sînt lucruri diferite. Eu nu văd legătura cu evenimentele tragice din Franţa şi care continuă să se întâmple în Siria. Poate că unii experţi vor să isterizeze societatea, preşedinte nu avem, guvern nu avem, şi ei încearcă să atragă atenţia.”

Serviciul de securitate dă asigurări că ia măsuri de prevenire, depistare și contracarare a manifestărilor teroriste și a infracțiunilor conexe, în colaborare cu serviciile de informații din Est și din Vest.

Un nou proiect de lege cu privire la prevenirea şi combaterea terorismului, elaborat de SIS, aşteaptă avizul mai multor instituţii.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG