Linkuri accesibilitate

Nicolae Osmochescu: „E o criză politică destul de acută. Acesta este efectul acţiunilor incoerente, deseori lipsite de logică ale precedentelor guvernări”


Un dialog despre ce fel de republică este Republica Moldova.

Republica Moldova este într-o prăpastie şi într-o criză care ar putea să se adîncească, crede expertul în drept constituțional, și fost judecator al Curții Cosntitușionale, Nicolae Osmochescu.

Nicolae Osmochescu: „E o criză politică destul de acută. Acesta este efectul acţiunilor incoerente, deseori lipsite de logică ale precedentelor guvernări şi ale partidelor în primul rând din Alianţa pentru Integrare Europeană.”

Europa Liberă: S-au împotmolit deputaţii acum în intenţia lor de a crea o coaliţie majoritară. Ce se întâmplă, dacă în Parlament nu se formează această alianţă care ar trebui să aibă 50+1 deputat?

Nicolae Osmochescu: „Da, minim.”

Europa Liberă: Ce se întâmplă în cazul când nu se constituie această majoritate parlamentară 50+1?

Nicolae Osmochescu: „Dacă nu se formează această majoritate parlamentară, se intră în criză guvernamentală şi parlamentară şi alegerile parlamentare sunt inevitabile.”

Europa Liberă: Dar când să aibă ele loc?

Nicolae Osmochescu: „Numai după expirarea mandatului actualului preşedinte, adică după 23 martie 2016.”

Europa Liberă: Deci, până atunci guvernul în exerciţiu ar putea să-şi ducă mandatul?

Nicolae Osmochescu: „El trebuie să-şi ducă mandatul până atunci.”

Europa Liberă: Nu are împuterniciri suficiente ca să negocieze cu FMI.

Nicolae Osmochescu: „Altă soluţie nu există. El îşi exercită mandatul său cu aceste competenţe destul de limitate, cu atribuţii destul de limitate care se referă numai la problemele de administrare publică, până la depunerea jurământului de către noul guvern. Altă soluţie nu există.”

Europa Liberă: Dar în aceste patru luni ce face Parlamentul?

Nicolae Osmochescu: „Continuă să funcţioneze mai departe după schema care este şi în ziua de astăzi.”

Europa Liberă: Dar le trebuie majoritate şi pentru a adopta legi. Și legile vin de la guvern.

Nicolae Osmochescu: „Nu toate legile vin de la guvern. Au pe agenda Parlamentului proiecte de legi care au fost avizate, aprobate de guvernele precedente sau de alţi subiecţi care au dreptul de iniţiativă. Ei au de lucru. În adoptarea unei legi este mai uşor să obţii o majoritate simplă, 50+1, dar chiar şi pentru o lege organică 50+1. Dar dacă se doreşte, şi de obţinut chiar o majoritate constituţională, pentru că se adoptă o lege concretă care satisface interesele tuturor celor care fac parte din Parlament.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi spus că trebuie să aşteptăm alegerea şefului statului. Şi alegerea şefului statului e pusă sub semnul întrebării, pentru că articolul din Constituţie spune că deputaţii din Parlament ar trebui să-l aleagă pe şeful statului, când domnul Timofti îşi încheie actualul mandat. Dacă nu există o majoritate parlamentară simplă, se vor găsi 61 de voturi să fie ales următorul preşedinte?

Nicolae Osmochescu: „Dacă expiră mandatul preşedintelui actual, domnul Nicolae Timofti, în martie, şi el expiră fără doar şi poate, preşedintele îşi continuă exerciţiul până la depunerea jurământului de către noul preşedinte. Dacă se va demonstra, aşa cum a fost în anii 2011-2012, imposibilitatea de a alege un preşedinte, atunci se trece la interimat, care se ocupă de către preşedintele Parlamentului. Dacă preşedintele Parlamentului din diferite motive nu poate exercita funcţia de preşedinte, al doilea în ordine ierarhică este prim-ministrul.”

Europa Liberă: Care variantă e mai posibilă pentru actualele realităţi?

Nicolae Osmochescu: „Prima, preşedintele Parlamentului. Aşa a fost şi în precedentele situații, el devine preşedinte interimar.”

Europa Liberă: Dacă domnul Timofti nu mai vrea să rămână?

Nicolae Osmochescu: „Nu dacă nu vrea, dacă expiră mandatul şi alt preşedinte nu este ales. Mandatul este strict pentru patru ani. Dacă va fi reales, poftim, are dreptul la exercitarea celui de al doilea mandat, dacă va fi reales.”

Europa Liberă: Dar începând cu luna aprilie, logic, dacă nu e ales un alt preşedinte, domnul Candu trebuie să deţină şi interimatul preşedinţiei?

Nicolae Osmochescu: „Da. Aici eu nu aş fi atât de pesimist. Pentru că ar putea fi ca o posibilitate, și aceasta o demonstrează practica ultimilor luni, că până la sfârşit în Parlament s-ar putea face o coaliţie ad-hoc de o majoritate de 61 de voturi numai pentru a alege preşedintele.”

Europa Liberă: Adică pentru a alege guvernul nu se pot găsi suficiente voturi, dar pentru ca să fie ales şeful statului s-ar putea să se găsească 61 de voturi?

Nicolae Osmochescu: „Da. Coaliţii ad-hoc pentru un caz concret, care te obligă să dai votul numai pentru o acţiune juridică, mai târziu nu mai creează niciun fel de efecte, nici obligaţii, nici îndatoriri.”

Valentina Ursu

Valentina Ursu

Europa Liberă: În toate sondajele de opinie se indică faptul că mai degrabă cetăţeanul e cel care ar vrea să aleagă şeful statului şi nu să rămână la discreţia legiuitorilor să facă această alegere. Curtea Constituţională a dat şi ea undă verde unui aviz pentru modificarea Constituţiei. Explicaţi-ne şi aspectul acesta.

Nicolae Osmochescu: „E foarte simplu. Iniţiativa care a venit acum din partea Platformei DA şi a altor mişcări sociale este iniţierea unui referendum în care prima problemă trebuie să fie modificarea articolului 78, care ar stipula că preşedintele ţării este ales de electorat prin scrutin direct, secret, liber exprimat, nu de Parlament, dar de electorat.”

Europa Liberă: Explicaţi-ne procedura dacă se ajunge să se convoace un referendum. Pentru că în cadrul unui plebiscit trebuie cetăţeanul să-şi exprime opţiunea.

Nicolae Osmochescu: „Conform Constituţiei în vigoare şi conform Codului Electoral, trebuie să fie nu mai puţin de 200.000 de semnături ale cetăţenilor, care provin din jumătate de unităţi administrativ-teritoriale. S-au acumulat, s-au prezentat toate documentele la Comisia Electorală Centrală, Comisia Electorală Centrală le validează, le prezintă Parlamentului. Parlamentul, conform recentei hotărâri a Curţii Constituţionale, nu este în drept să refuze înregistrarea acestei iniţiative, trebuie să o înregistreze, să o examineze şi să numească data petrecerii referendumului, care trebuie să aibă loc nu mai devreme de şase luni de la momentul înregistrării iniţiativei. Curtea Constituţională a dat undă verde atât referendumului, cât şi întrebărilor propuse. Parlamentul numai le legalizează prin adoptarea unei legi. Pentru că decizia luată de electorat, presupunem, s-a pronunţat mai mult de o treime pentru modificarea articolului 78 în conformitate cu care preşedintele se alege prin vot direct de către electorat, Parlamentul nu mai poate refuza, ei numai dau forma unei legi pentru ceea ce s-a făcut la referendum.”

Europa Liberă: Dar aceasta va fi valabil pentru celălalt mandat al viitorului preşedinte?

Nicolae Osmochescu: „Sigur că da. Dacă până atunci nu va fi ales preşedintele, poate fi şi pentru următorul preşedinte.”

Europa Liberă: Conform prevederilor legale, ar trebui în anul 2020, în baza rezultatelor acestui referendum, să se aleagă noul şef de stat.

Nicolae Osmochescu: „Dacă va fi ales preşedintele după expirarea mandatului actualului pe un nou mandat de patru ani, nimeni nu-i poate întrerupe mandatul. Viitorul preşedinte va fi ales deja după regulile noi...”

Europa Liberă: …în anul 2020…

Nicolae Osmochescu: „…stipulate în Constituţie. Dar dacă nu va fi ales până la acel moment, dar va fi interimatul, atunci preşedintele va fi ales deja după regulile actuale, obţinute în rezultatul referendumului.”

Europa Liberă: Dar dacă între timp se dizolvă şi Parlamentul, iarăşi se lungeşte timpul, dacă se ajunge la anticipate.

Nicolae Osmochescu: „Dacă se ajunge la anticipate, da. Nu poate fi petrecut referendumul, dacă se ajunge la anticipate, pentru că odată nu pot fi organizate.”

Europa Liberă: Sunt tare încurcate iţele.

Nicolae Osmochescu: „Dacă ar fi un Parlament în care ar exista o majoritate stabilă, atunci toate aceste probleme sunt soluţionate foarte simplu. Chiar şi mult pătimitul articol 78 spune foarte clar că dacă şi după a doua încercare preşedintele nu este ales de către Parlament, se dizolvă Parlamentul. În ultimul moment am fost martori, şi la alegerea preşedintelui Timofti, cu o zi înainte de a veni acest termen se votează. Exact aşa şi cu guvernele, se întinde până la ultimul moment, atunci când de acum trebuie să bată ceasul limită după care preşedintele este în drept, aşa se spune, că preşedintele, dar Curtea Constituţională din nou a dat o hotărâre prin care spune că nu este în drept, dar este obligat să dizolve Parlamentul. Şi aici vine poziţia şi simţul de autoconservare, de păstrare a fotoliilor şi atunci se votează.”

Europa Liberă: Domnule Osmochescu, dar dacă între timp se adună suficiente voturi şi se votează pentru reducerea numărului de deputaţi care trebuie să aleagă şeful statului?

Nicolae Osmochescu: „Aveţi în vedere cele trei nivele – 61, 57, 51? Ca să se modifice articolul 78 în Parlament, este nevoie de 2/3 de voturi.”

Europa Liberă: Şi dumneavoastră ziceţi că în anumite situaţii se face alianţă.

Nicolae Osmochescu: „Pot fi. Dar ai noştri nu pot face, Parlamentul nostru, sau nu doreşte, sau doreşte din nou să întindă până la ultimul moment, eu nu exclud. Și în ultimul moment să formeze aceste 2/3 şi să modifice articolul 78 prin lege constituţională.”

Europa Liberă: Şi atunci nu se mai scoate la referendum?

Nicolae Osmochescu: „Referendumul oricum va avea loc.”

Europa Liberă: Dar dacă modifică legiuitorii acest articol 78?

Nicolae Osmochescu: „Nu contează. La referendum se propune o altă modificare.”

Europa Liberă: Şi va prevala care decizie: cea pe care o iau deputaţii în Parlament sau cea pe care va anunţa referendumul?

Nicolae Osmochescu: „Rezultatul referendumului are putere juridică supremă faţă de o lege.”

Europa Liberă: Pentru că e sfat cu poporul?

Nicolae Osmochescu: „Da.”

Europa Liberă: Dar de fapt ce fel de regim are astăzi Republica Moldova, pentru că unii spun că ar fi semiprezidenţial, alţii spun că e semiparlamentar?

Nicolae Osmochescu: „Preşedintele este ales de Parlament cu 3/5 de voturi, înseamnă că noi avem o republică parlamentară.”

Europa Liberă: Din 2000?

Nicolae Osmochescu: „Da, după modificările făcute în 2000. Şi primul a fost ales după această schemă Voronin, primul mandat şi al doilea mandat. Dacă ne uităm după competenţe, atunci nu este nici pe departe una parlamentară.”

Europa Liberă: Semiprezidenţială?

Nicolae Osmochescu: „Este una parlamentar-semiprezidenţială. Pentru că pe primul loc trebuie să punem totuşi competenţa Parlamentului de a alege preşedintele. Dar în raport preşedinte-Parlament, preşedinte-guvern, guvern-Parlament, Parlament-preşedinte este una totuşi parlamentar-prezidenţială. Dar în realitate ce am avut noi, din 2000 până în 2009? Am avut o republică super prezidențială.”

Europa Liberă: Toată puterea se concentra în mâinile unui singur om.

Nicolae Osmochescu: „Da. De exemplu, orice mișcare în structurile, instituțiile publice ale statului fără aprobarea președintelui nu era făcută. Chiar se ajungea la paradoxuri, președintele venea la ședința guvernului, are drept, conform Constituției, dar el deodată ocupa tronul primului ministru și conducea ședința guvernului. Acestea sunt atribute caracteristice numai pentru un regim super prezidențial.”

Europa Liberă: Domnule Osmochescu, dar în ultimul timp am auzit voci care spun că instituția președintelui este una infantilă, care nu face nimic. Și de ce ar mai avea nevoie Republica Moldova de o asemenea instituție?

Nicolae Osmochescu: „Instituția președintelui este una infantilă anume din motivul că el este ales de Parlament și în mare măsură depinde de acele forțe politice care l-au înaintat și care l-au ales. În special în situația Republicii Moldova, când majoritatea parlamentară lipsește.”

Europa Liberă: Și atunci care e rolul președintelui în acest moment? Nu poate să iasă cu un mesaj în fața națiunii, nu poate să intervină în a oferi soluții pentru depășirea crizei politice?

Nicolae Osmochescu: „Dar de ce nu poate? Are toate atribuțiile care sunt stipulate în Constituție. Ele trebuie pur și simplu folosite.”

Europa Liberă: Și de ce nu sunt folosite?

Nicolae Osmochescu: „Aceasta de-acum este nu instituția președintelui ca atare, dar caracterul personal al președintelui, poziția lui. El foarte rar când iese într-adevăr. Da, președintele trebuie să fie unul dintre principalii care să semnalizeze orice neregulă. Nu numaidecât aceasta să fie spus în public, pentru societatea civilă, dar în raport cu instituțiile statului el trebuie să reacționeze foarte prompt, rapid și să ia măsurile necesare: demersuri, adresări către popor, adresări către națiune. El trebuie să fie activ, să-și arate rolul său de coordonator al celor trei ramuri ale puterii de stat: legislativă, executivă și judiciară. Dar vedeți dumneavoastră, din nou, s-ar părea că președintele are multe competențe și funcții și le exercită, să spunem, destul de slăbuț, puțin sau în măsură mică. Eu vreau să aduc și alte exemple, când, chiar dacă ar dori și de ce poate președintele nu face lucrul acesta, că el este limitat de legile care există. El este limitat în anumite funcții și competențe ale sale și el poate nu vrea să meargă la o agravare. Vă aduc un simplu exemplu: se vorbește, se discută despre independența judecătorilor. Bine, toți cunoaștem independența lor, toți cunoaștem cum o interpretează unii judecători, mulți, din păcate, că ei sunt independenți de lege, dar nu de alte ramuri ale puterii de stat. Și vă aduc un exemplu: Consiliul Superior al Magistraturii propune un judecător spre a fi desemnat pe termen pe viață pentru președintele republicii. Președintele republicii are materiale care demonstrează că acest candidat este o persoană compromisă, dar lasă să fie și din altă parte, refuză să îl promoveze. Ce face Consiliul Superior al Magistraturii?”

Europa Liberă: Îl propune a doua oară.

Nicolae Osmochescu: „După o perioadă de două luni maxim îl propune a doua oară și președintele este obligat să-l promoveze. Care este independența președintelui? Și dacă va fi ales și în viitor de Parlament, nu tot în aceeași situație vom ajunge?”

Europa Liberă: Domnule Osmochescu, dar dacă aceste sondaje de opinie arată că încrederea cetățenilor în instituția prezidențială e la minimum, aproape că nu au încredere în această instituție, poate e mai bine să fie lichidată?

Nicolae Osmochescu: „Eu aș vrea ca acei care propun să fie această instituție lichidată să îmi arate o țară, unde aceasta nu ar exista, în afară de unele triburi, unde există de facto, dar nu există de jure președintele țării.”

XS
SM
MD
LG