Linkuri accesibilitate

Jacob Appelbaum: „Trăim în era supravegherii în masă, în care oricine poate spiona pe Internet”


Un interviu cu un ziarist american, cercetător în domeniul securității cibernetice.

După atacurile teroriste din Franta de saptamina trecuta, cind 129 de oameni au fost omoriti si citeva sute răniţi, gruparea de hackeri Anonymus a anunţat ca a declanşat si ea un razboi terorismului şi că hackerii vor distruge site-uri islamiste, încercind astfel sa contribuie la lupta anti-teroristă.

Corespondenta noastră l-a Strasbourg a stat de vorba cu Jacob Appelbaum, un tinar jurnalist american independent, fost purtător de cuvint al Wikileaks, cercetator in domeniul securităţii cibernetice, fondatorul proiectului TOR, care ar da acces pe Internet, păstrînd anonimatul utilizatorului și... hacker.

Pe Jacob Appelbaum l-am cunoscut în marginea Forumului Mondial al Democrației organizat anual de Consiliul Europei, anul acesta cu tema „Libertate vs control: un răspuns democratic?” Știam că urma să intervievez un hacker. Nu orice hacker însă, ci unul pe care unii (revista Rolling Stone, de pildă) îl consideră „cel mai periculos din spatiul cibernetic”. Ce-i drept, in spatele unui chip cu trăsături de copil cuminte se ascunde patosul revoluționar al unui tânăr care luptă împotriva guvernelor, împotriva controlului de orice fel. Jacob a fost revoluționar de mic. La 20 de ani instala sateliți în Kurdistan, pentru a le face posibil irakienilor accesul la Internet, și avea deja profilul potrivit pentru Wiki-Leaks. De aici până la întâlnirea și colaborarea cu Julian Assange și Edward Snowden nu a fost decât un pas. Astăzi, Jacob Appelbaum colaborează cu Universitatea din Washington D.C. și continuă să sprijine Tor Project, pe care l-a lansat în 2004. Tor Project este un software care, o data instalat pe un computer, anonimizeaza activitatea acestuia pe internet. L-am întrebat pe Jacob Appelbaum dacă nu crede că anonimizarea Internetului este o armă pusă și în mâna teroriștilor, care pot pune la cale fără teama de a fi deconspirați atentate ca cel de la Paris, de vinerea trecută.

Europa Liberă: Dle Appelbaum, sunteți jurnalist, cercetător independent pe tema securitatății internetului, dezvoltator și susținător al proiectului Tor. V-aș întreba dacă ceea ce comunicam noi pe Internet mai poate avea caracter privat.

Jacob Appelbaum: „Există spații limitate unde se poate comunica privat cu ajutorul unei incriptări puternice. Apoi mai exista aplicatia Signal, cu care se pot transmite mesaje private, sau se poate conversa, se poate trimite o poza sau un clip, cu conservarea sferei private. Doar in aceste cazuri putem vorbi de spatiu privat pe Internet. Ce mai puteți face este să utilizați browserul-motorul de cautare-Tor, cu ajutorul caruia puteți vizita, de exemplu, site-ul Consiliului Europei, fără ca instituția să știe că ați fost pe-acolo pentru a citi o decizie CEDO sau că analizați un document anume.

Trăim in era supravegherii în masă, în care nu doar agenții de spionaj de toate felurile, dar practic oricine poate spiona pe Internet. Există mai multe locuri pe Internet de unde poate spiona. Fără a avea o încriptare solidă nu există garanția că tot ce comunici pe Internet este privat. Trebuie să te aștepți că multă lume va încălca sfera ta privată și va sti tot ce faci. ”

Europa Liberă: Și cum putem obține această încriptare solidă, de care vorbiți ?

Jacob Appelbaum: „Dacă intrati pe www.torproject.org, puteți descărca gratuit motorul de căutare Tor pentru Mac, Windows sau Linux. Il descărcați, dați dublu click și el funcționează. Nu e nevoie să aveți informații despre asta. Trebuie să fiți atenți ce scrieți, ce căutați, sa fiți atenți ce dezvăluiți acolo, dar de regula dezvăluiți doar ce doriți să dezvăluiți, ceea ce este exact opusul a ceea ce se întâmplă dacă folosiți celelalte motoare de căutare, care imediat dezvăluie locația unde vă aflați ca și alte informații sensibile despre dumneavoastră.

Signal Private Messenger poate fi instalat din Apple Store sau, pe android, de pe Google Play Store. Ambele sunt gratis si sunt aplicatii care respectă libertatea individuală, ceea ce inseamna că îți dau libertatea să studiezi codul sursă al programului, să modifici acest soft și să le comunici altora modificările pe care le-ai operat. Aceste programe sunt libere de orice costuri, si vă dau și libertate individuală.”

Europa Liberă: Vorbind despre proiectul Tor sa spunem că, această platformă le permite oamenilor să își îmbunătățească caracterul privat al comunicării pe Internet și securitatea informatiei. Utilizatorii Tor folosesc o serie de tunele virtuale, in loc să facă conexiuni directe, fapt care le permite să comunice fără să își compromită sfera privată. Totuși, cum puteți opri teroriștii să folosească aceast instrument? Putem presupune că și ei îl folosesc…

Jacob Appelbaum: „Este aceeași problemă cu care se confruntă toate societățile deschise, în sensul că dacă te protejez pe tine, nu stiu nimic despre tine. Nu știu pentru cine ai votat, dacă ai votat, n-am nici o idee. Dar ideea fundamentală a unei societăți deschise este că există o serie de drepturi fundamentale, ele sunt acolo fără un test politic, nu le pasă ce naționalitate sau ce religie ai.

La fel este și cu Internetul. Nu dai nici un test cand folosești internetul. Internetul le permite tuturor de pe planeta asta, indiferent ce religie au, nationalitate, sau gen, sa îl folosească. Si cand folosesti Internetul s-ar putea sa spui lucruri care mie, de exemplu, nu imi plac, sau care de la un punct sunt ilegale, care ar putea rani pe cineva, care ar putea jigni sau face rau altor oameni. Ai putea susține o cauza politică diferită de a mea, sau o cauza in care eu nu cred.”

Europa Liberă: Da, dar aici vorbim despre lucruri mult mai grave. Vorbim de viețile unor oameni. La Paris au murit oameni. Si acele atentate au fost, poate, planificate pe Internet sub protectia anonimatului conferit de aceste sisteme de care vorbiti.

Jacob Appelbaum: „Bombele nu apar din Internet. Atentate de felul celor din Paris se întâmplă în lumea reală, în plan fizic, nu în Internet.”

Europa Liberă: Da, dar poate au fost planificate pe Internet.

Jacob Appelbaum: „Nu, teroriștii au folosit mesaje telefonice necriptate în care au spus „Să mergem”. Nu au folosit tehnologie de vârf. Operational, membrii unei familii vorbesc în casă între ei. Cand trei frati vor sa aibă o activitate conspirativa, nu au nevoie de Internet pentru asta. Pentru ca ei vorbesc personal, direct. Intrebarea este, vreți să renunțați la posibilitatea Dvs de jurnalist, sau a mea, de a vorbi in siguranta si privat cu oamenii? Nu veti schimba ce au făcut acei oameni, si nici ce vor face in viitor, dacă renuntam la un proiect de asigurare a securitatii si sferei private pe Internet cum este Tor. Acest proiect ajuta pe toată lumea.

Infractorii au mereu alte opțiuni. Și, știți ce, în acest caz, la Paris, teroriștii au folosit cărțile lor de credit personale, cu numele lor pe ele, s-au înregistrat in hotel absolut ne-anonim, si au comunicat prin telefoane normale. Cu toate acestea, aveau arme. Au putut face rost de ele, desi nu s-au ascuns deloc. Toate acestea sugerează un eșec masiv al serviciilor de spionaj si informații. Teroriștii nu s-au ascuns, nu pentru că nu știu sau nu ar fi putut folosi încriptarea, ci pentru ca nu le-a păsat, pentru că voiau să se sinucidă, oricum.”

Europa Liberă: Așadar, în lumea în care trăim avem în paralel supraveghere in masă și acte teroriste. Vedeți o contradicție aici?

Jacob Appelbaum: „Da, una evidentă. Dar esențial este că lumea crede că supravegherea în masă este Dumnezeu. Si nu este. Adică nu oferă siguranța pe care o promite. Nu este nici un Dumnezeu în această lume a supravegherii in masă. Supravegherea in masă adună o mulțime de informații despre toată lumea.

Analiza acestor date s-a îmbunătățit, dar există în continuare oameni care comit infracțiuni și doar o mică parte dintre cei care trebuie să o facă aplică legea pentru a preveni aceste infracțiuni.

Este și cazul atentatelor de la Paris. Serviciile de informații știau de acești oameni. Îi cunoșteau. Cu alte cuvinte, ei aveau informații, dar nu au acționat ca să îi oprească. Această discuție nu este una tehnologică, ci despre tragerea la răspundere, despre responsabilitate. Serviciile noastre de informații trebuie să răspundă pentru eșecul de a preveni producerea unui atac ca cel de la Paris.

Putem sa presupunem că teroriștii au folosit tehnologii inalte pentru a se ascunde. Dar potrivit informațiilor disponibile in acest moment, ei erau cunoscuți autorităților, iar autoritățile nu au acționat in timp util. Acest calcul greșit a costat vieți. Unii oameni au sugerat arestarea preventiva a unor suspecți și trimiterea in lagăre. Așa ceva nu trebuie să se întâmple. Aceasta ar fi tranzitia de la o societate liberă la una neliberă. Ca să nu ne fie furați bani din banci sau furată identitatea trebuie să asigurăm sisteme electronice solide, securizate, descentralizate, si astfel sa le punem piedici actorilor individuali sau statelor care nu respectă… statul de drept. ”

XS
SM
MD
LG