Linkuri accesibilitate

La sfîrșitul lunii noiembrie intră în vigoare legea cu privire la locuințe.

Potrivit legii, apartamentele care nu vor fi cumpărate de ce cei care locuiesc în ele timp de un an vor trece în proprietatea administraţiei publice locale şi vor obţine statut de locuinţe sociale. Cei care nu îşi vor cumpăra locuinţa ar urma să o închirieze de la autoritatea locală.

Revendicarea dreptului la proprietate a autorităților locale asupra locuințelor neprivatizate este cea mai importantă schimbare după intrarea în vigoare a legii cu privire la locuinţe. Legea nu schimbă procedura de privatizare.

Persoanele urmează să prezinte autorităţii locale cererea de privatizare însoţită de un set de documente necesare.

Costul privatizării variază de la câteva zeci până la câteva mii de lei metru pătrat, în funcţie de starea blocului locativ, seria acestuia şi anul în care a fost dat în exploatare.

Cei care nu vor reuşi să-şi privatizeze apartamentele până în noiembrie anul viitor ar urma să încheie contracte de chirie pe cinci ani. Taxa de chirie lunară va fi stabilită de autorităţile locale.

Termenul de un an pentru privatizare este suficient dă asigurări Elena Bejenaru, şef de direcţiei în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor. Funcţionara spune că situaţia nu e dramatică, întrucât rămân neprivatizate circa 2 la sută din totalul locuinţelor din ţară:

„Să nu uităm că locuinţele acestea sunt într-o stare sanitară destul de avariată. Oamenii nu vor să privatizeze. Mai există unele chestiuni care ţin de imposibilitatea de privatizare deoarece oamenii care locuiesc acolo nu prea au dreptul să privatizeze aceste locuinţe. Deci există şi chestiunea că cineva s-a gândit că mai lasă, deci neglijenţa persoanelor care urmau să privatizeze. Deci sunt unele dificultăţi în întocmirea actelor pentru privatizare, sau nu au locuit în aceste locuinţe dar pretind că sunt rude cu persoanele care au decedat. Deci sunt mai multe chestii de ordin juridic.”

Am întrebat-o pe Svetlana Bejenaru ce se întâmplă însă cu cei care nu au banii suficienţi pentru privatizare:

„Scuzaţi, vă rog, dar au trecut douăzeci de ani de la adoptarea legii cu privire la privatizarea fondului de locuinţe. Au fost posibile căi de privatizare pe gratis pentru unele categorii. Puteau să plătească cu bonurile de privatizare care au fost emise. Unele persoane au recurs şi la plata prin cash sau prin surse financiare avute. Acum toată lumea se gândește ce trebuie să facă dacă vrea să privatizeze şi nu are bani. Sau se merge la bancă şi se solicită un credit pentru privatizare şi apoi plătesc creditul sau rămân să locuiască în locuinţa aceasta în regim de chirie, cu contract încheiat pe cinci ani.”

Apartamentele care nu vor fi privatizate până în noiembrie anul viitor vor obţine statut de locuinţă socială şi vor fi destinate persoanelor care au nevoie de protecţie socială.

Avocatul Vitalie Enachi, membru al Grupului de Consultanță și Avocatură LexConsult, spune că deocamdată nu e foarte limpede cum va fi aplicată şi cum va funcţiona această lege:

„Nu cred că după expirarea termenului de un an o să fie semnate contracte. O să fie o perioadă de adaptare, o să dureze. Nu cred că va fi aplicată aşa de uşor. Volumul mare de apartamente neprivatizate nu o să permită. Nu este stabilit un regulament sau un mecanism de aplicare a acestei legi, care este modelul contractului, care este cuantumul, cum va fi perceput. Sunt multe întrebări.”

Cele mai multe locuințe neprivatizate sunt în Chişinău. Numărul acestora depășește 4 mii. În alte localităţi din ţară situaţia e mai bună. În oraşul Cahul, de exemplu, sunt în jur de 400. Nicolae Brânză, responsabil de la Consiliul Raional spune că cetăţenii au fost informaţi şi se grăbesc să-şi privatizeze locuinţele.

„Primăria a luat de la serviciul comunal locativ listele cu apartamentele neprivatizate. Au scris anunțuri pe care le-au plasat la scara fiecărui bloc în care sunt indicate apartamentele neprivatizate de la fiecare bloc. Oamenii au început să vină şi să depună cereri de privatizare.”

Nicolae Brânză spune că deocamdată nu au fost semnalate dificultăţi, cu excepţia unui caz în care unul din membri familiei este plecat de mai bine de un deceniu peste hotare, iar fără acordul său nu poate fi privatizat apartamentul.

Dincolo de conceptul oarecum acceptat că astăzi un bun nu poate fi folosit gratis, juriştii spun că noile reguli de joc presupun şi viramente suplimentare la bugetele locale.

XS
SM
MD
LG