Linkuri accesibilitate

Premierul eston Taavi Roivas: „indiferent de cooperarea în Siria, condițiile acordurilor de la Minsk nu se vor schimba”.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin pare să fi devenit din nou „frecventabil” în cercurile politice occidentale, după ce Franța a decis să colaboreze cu Rusia în campania din Siria împotriva organizației teroriste a Statului Islamic. O apropiere care neliniștește Ucraina dar și unele țări est-europene din Uniunea Europeană. O relatare a corespondentului Europei Libere, Pete Baumgartner.

După atacurile teroriste de vineri de la Paris, președintele François Hollande a anunțat o intensificare a raidurilor de bombardament împotriva pozițiilor Statului Islamic din Siria. Portavionul nuclear Charles de Gaulle a fost trimis în largul coastelor siriene și a primit ordin să coopereze cu vasele militare rusești din zonă. Același ordin l-a dat marți președintele Vladimir Putin vaselor rusești, după ce serviciul rus de informații, FSB, a confirmat că un atac terorist a cauzat prăbușirea, pe 31 octombrie, a unui avion rusesc de pasageri cu 224 de persoane la bord.

Redeschiderea dialogului direct cu președintele Putin, care fusese ostracizat de cercurile politice occidentale după anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea și implicarea directă a Rusiei în conflictul din estul Ucrainei, a avut loc încă la sfârșitul săptămânii trecute, cu ocazia summitului G20 de la Antalya, din Turcia.

Pe acest fundal, temerile Ucrainei sunt de înțeles și anume că „dosarul Crimeea” sau „Donbas” vor fi date uitării dacă Rusia devine unul din principalii aliați ai Franței și Occidentului în general, în Siria.

Franța, alături de Germania, a fost una din țările care au făcut presiuni ca Rusia să fie sancționată internațional pentru anexarea Crimei.

Tot Franța a fost una din țările care a criticat vehement începutul raidurilor de bombardament rusești în Siria, percepute drept un gest de sprijin pentru aliatul Moscovei, președintele sirian Bashar al-Assad.

Fostul diplomat ucrainean Bohdan Iaremenko remarca miercuri, într-un interviu cu redacția ucraineană a Europei Libere, că „atacurile de la Paris au oferit Rusiei șansa de a relua dialogul cu Occidentul, dialog care fusese întrerupt din cauza crizei din Ucraina”.

„Acum, diplomații francezi și nu numai ei, trebuie să vadă dacă se poate coopera cu Rusia în Siria fără ca Occidentul să-și schimbe poziția când vine vorba de Ucraina”, a mai declarat Iaremenko.

Pentru moment se pare că în decembrie, Uniunea Europeană, la insistențele Germaniei, dar și ale Franței, va decide prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei. Și nu va ceda nici în privința aplicării din ianuarie 2016 a Acordului de Liber schimb cu Ucraina.

Pe lângă Ucraina, țările baltice sunt, de asemenea, neliniștite de perspectiva oricărei cooperări care s-ar putea baza pe un „târg”, de genul aliați în războiul împotriva terorismului contra „stingerii” disputei despre Ucraina.

La Tallin, premierul eston Taavi Roivas declara marți în Parlament că „indiferent de cooperarea în Siria, condițiile acordurilor de la Minsk nu se vor schimba” – referire la acordurile privind soluționarea crizei din estul Ucrainei, acorduri care sunt respectate parțial și de multe ori cu întîrziere dar care au dus la încetarea relativă a luptelor.

XS
SM
MD
LG