Linkuri accesibilitate

Ameninţarea teroristă asupra lumii occidentale (V. Naumescu/contributors.ro).

Evenimentul zilei a pus încă de dimineață pe pagina electronica informația că doi cetățeni moldoveni au fost reținuți la frontiera cu România ca potențiali jihadiști. Între alte detalii, ziarul notează că cei doi sunt recidiviști și că s-au convertit la islam în închisoare.

Pagina de externe a ziarului România liberă îl citează pe larg pe președintele Bulgariei, Rosen Plevneliev. Acesta susține că țara sa este atacată de Rusia în cadrul unui război hibrid care ar viza, în această etapă, Balcanii. E vorba de atacuri cibernetice „masive” asupra unor instituții ale statului, precedate de violări ale spațiului aerian al Bulgariei în perioada anexării Crimeii. Între 25 octombrie și 1 noiembrie, adică exact în perioada desfășurării cele două tururi ale alegerilor locale din Bulgaria, site-urile Guvernului, Parlamentului și Comisiei Electorale Centrale de la Sofia au fost sparte de mai multe ori, a spus Plevneliev.

Valentin Naumescu semnează pe site-ul contributors.ro o analiză care pornește de la atentatele teroriste de vineri din capitala Franței. În opinia sa, ceea ce se întâmplă în ultima vreme legat de Stat Islamic este reversul nedorit al globalizării - fenomenul care a adus, în ultimele decenii, creștere mondială a bunăstării și progres la nivelul democrației. Din păcate, arată analistul, globalizarea a fost un succes numai la nivel, politic, economic, tehnologic și comunicational. La nivel cultural și educațional a fost un eșec. Orientul spre care au migrat valorile, tehnologia și bunurile occidentale începe, spune Naumescu, „să-şi exporte spre Occidentul îmbătrânit tensiunile, convulsiile, crizele, chiar războaiele profunde care îl decimează, unele dintre ele istorice”.

Analistul susține că „ameninţarea teroristă asupra lumii occidentale nu va dispărea curând va mai dura cel puţin o generaţie”, indiferent de soarta războiului din Siria. Dacă frontul de acolo se închide, islamiștii vor găsi un alt pretext de război. Occidentul liberal și democratic trebuie așadar să găsească, între timp, metodele potrivite că să nu alimenteze prin frică și autoblocarea statelor acest război neconvențional.

Subiectul principal de politică internă este în presa de azi de la București noul guvern de tehnocrați. Laurențiu Mihu scrie în România liberă că echipa lui Dacian Cioloș „dispune de un capital de încredere uriaș la nivelul societății”, plus sprijinul președintelui Klaus Iohannis. În discursul de învestitură, Iohannis ar fi făcut dovada, consideră acest comentator, că renunță la postura rezervată de până acum și intră, treptat, în cea de „președinte jucător” – o formula consacrată în perioada mandatelor lui Traian Băsescu.

Dacian Cioloș ar fi acționat corect și cu mult sânge rece în ultimul moment al definitivării cabinetului său, în orice caz atunci când a retras-o pe Cristina Guseth de la Justiție. În acest fel, spune comentatorul, le-a retezat unor parlamentari versați în „hăituirea luptei anticorupție” ocazia de a duce „în derizoriu proiectele Ministerului Justiției invocând mereu și mereu prestația” de la audiere (neconvingătoare, s-a spus) a Cristinei Guseth.

Guvernul de tehnocrați nu era deloc soluția visată de președintele Klaus Iohannis, numai că, după compromiterea ultimei variante de majoritate politică, arată Dan Tapalagă într-o analiză publicată pe hotnews.ro, și mai ales după uriașele manifestații de după incendiul de la Clubul Colectiv, n-ar mai fi avut de ales. Soluția pe care a adoptat-o, cu Dacian Cioloș și echipa sa, ar parafa de altfel și ruptura definitivă dintre Iohannis și Partidul Național Liberal, formațiunea care l-a susținut la prezidențiale. Dan Tapalagă e de părere că președintele mizează acum mai degrabă pe social-democrați.

XS
SM
MD
LG