Linkuri accesibilitate

Amalgamarea terorismului cu problema refugiaţilor este o greşeală


Centrul pentru înregistrarea refugiaţilor şi solicitanţilor de azil din Berlin

Centrul pentru înregistrarea refugiaţilor şi solicitanţilor de azil din Berlin

Reacţii, propuneri şi opinii germane după seria atentatelor de la Paris

Grupările radicale de dreapta din Germania încearcă în aceste zile, marcate de atacurile teroriste de la Paris, să-şi extindă raza de popularitate. Dînd curs apelului lansat de Mişcarea xenofobă, Pegida (Patrioţi Europeni contra islamizării Apusului), luni seara s-au adunat la Dresda aproape 10.000 de persoane. Manifestanţii purtau afişe pe care se putea citi sloganul: „Ieri la Paris – mîine în Germania”. Mulţi dintre particpanţi purtau steaguri franceze, iar unul dintre organizatori a declarat că atacul terorist este o consecinţă a politicii migraţioniste europene. Acelaşi activist Pegida a cerut guvernului federal, să închidă frontierele, iar toţi refugiaţi să fie amprentaţi.

Şi fratele geamăn al mişcării Pegida, partidul care-şi spune Alternativa pentru Germania (AfD), şi-a înăsprit retorica belicoasă îndreptată împotriva azilanţilor. Şefa grupării a vorbit despre o „stare teroristă excepţională”, cerînd autorităţilor o reanalizare - fără menajamente – a politicii de securitate a ţării. Liderul Alternativei pentru Germania din landul răsăritean Turingia, Björn Höcke, a găsit cuvinte şi mai drastice, afirmînd: „Nu mai vreau să aud declaraţii de consternare [...] Aştept fapte”. Höcke a anunţat că în această seară va organiza o nouă demonstraţie la Erfurt, la care participanţii vor protesta contra politicii de azil şi vor purta o banderolă neagră, în semn de doliu. Vinovaţi pentru ceea ce s-a-ntîmplat la Paris, susţine Höcke, sînt „politicienii care guvernează” şi care contribuie la „disoluţia Germaniei”.

În ultimele săptămîni, activistul xenofob a atacat-o pe cancelara Merkel, reproşîndu-i că practică o politică îndreptată împotriva intereselor ţării.

Mai mulţi politicieni democraţi au respins această retorică de amalgamare a terorismului islamist cu problema refugiaţilor. S-a subliniat că imensa majoritate a refugiaţilor au plecat din ţările lor natale tocmai pentru a scăpa de terorismul unor grupări radicale şi fanatizate.

Autorităţile germane se tem că înteţirea propagandei xenofobe de către anumite partide şi mişcări ar putea declanşa acţiuni violente, îndreptate împotriva unor refugiaţi sau taberele unde sînt cazaţi solicitanţii de azil. Ministrul de german de interne, creştin-demoratul Thomas de Maizière, a şi anunţat că autorităţile vor înăspri măsurile de supraveghere a scenei radicale de dreapta din Germania cu scopul de a preveni eventuale acţiuni violente. Totodată, poliţia a întărit paza din jurul taberelor de refugiaţi (care deveniseră ţinte repetate ale unor atentate).

Potrivit vicepreşedintelui Uniunii Creştin-Democrate (CDU), Armin Laschet, atacurile teroriste de la Paris nu trebuie legate de dezbaterea privind chestiunea refugiaţilor din Germania.

Şi în perioada înaintea fluxului actual de refugiaţi, a explicat politicianul într-un interviu radio, au avut loc atentate teroriste ca, de pildă, cel împotriva revistei satirice franceze „Charlie Hebdo”. Cei mai mulţi făptaşi ai atacurilor recente, a mai spus el, sînt născuţi în Franţa. Chestiunea prioritară în Germania, a continuat el, este găsirea unor soluţii pentru gestionarea problemei refugiaţilor în diferitele localităţi.

Secretarul general al Uniunii Creştin-Sociale (bavareze) a spus – tot într-un interviu radio - că partidul său insistă pe lîngă guvern ca acesta să stabilească o cotă anuală care, de acum înainte, va reglementa cîte persoane vor fi acceptate să intre ca refugiaţi sau azilanţi în Germania. Politicianul a evitat să indice o cifră exactă.

În momentul de faţă nici guvernul de la Berlin nu cunoaşte cîţi refugiaţi au intrat în ultimele luni în ţară. Potrivit unor speculaţii ar fi vorba despre 800.000. În cîteva relatări de presă chiar s-a vehiculat deja cifra de 1 milion.

XS
SM
MD
LG