Linkuri accesibilitate

Valentin Dediu: „Membrii organizațiilor teroriste pot să pătrundă în R. Moldova ca să se ascundă de justiția internațională”


Valentin Dediu

Valentin Dediu

Fostul director adjunct al SIS în dialog cu Valentina Ursu.

Atacurile teroriste de la Paris au reaprins în Uniunea Europeană și în Statele Unite disputa despre acceptarea și găzduirea refugiaților și imigranților din țări ca Siria și Irakul, unde își are baza gruparea Statul Islamic. Republica Moldova nu s-a aflat până acum în calea acestui val de migrație. Cu toate acestea, Valentina Ursu l-a întrebat pe fostul director adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate Valentin Dediu dacă autoritățile moldovene sunt pregătite să facă faţă unei ameninţări teroriste.

Europa Liberă: Statul Republica Moldova și cetățenii acestui stat sunt astăzi în siguranță?

Valentin Dediu: „Statul Republica Moldova trebuie să fie în siguranță. Și sunt instituții abilitate responsabile de siguranța statului și în primul rând a cetățenilor.”

Europa Liberă: Am auzit voci care spun că nicio țară din lume nu poate fi asigurată împotriva unor manifestări cu tentă teroristă.

Valentin Dediu: „Potențial niciun stat nu poate să fie. Însă, din punct de vedere al unor circumstanțe care există, statul Republica Moldova ca politică nu a făcut nimic să supere conducătorii sau alte organizații teroriste internaționale. Din acest punct de vedere nu au motive organizațiile teroriste să atace Republica Moldova ca stat și cetățenii Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar care supărări ar fi cele mai mari pentru ca să se ajungă să se plămădească un atac terorist?

Valentin Dediu: „Participarea la niște activități care ar împiedica planurile organizațiilor teroriste. Sau Republica Moldova cu anumite decizii ar sta în calea realizării unor planuri. Dacă vorbim despre statul islamic, organizație extremist-teroristă, ea este atacată de către coaliția statelor europene, în frunte cu Statele Unite ale Americii, dintr-o parte, și din altă parte s-au alăturat acestei coaliții, drept că ei merg pe cale paralelă, și Federația Rusă. Deci, Statul Islamic astăzi este atacat de aceste state!

Europa Liberă: Atât Occidentul, cât și Rusia încearcă să lupte împotriva terorismului. Cine are șanse mai mari să câștige?

Valentin Dediu: „Evident că șansele cele mai mari le are partea celor care sunt pentru dreptate, care luptă cu terorismul, aceștia au cele mai mari șanse.”

Europa Liberă: Dar cine sunt aceștia?

Valentin Dediu: „Sunt toate civilizațiile, toate țările lumii, în afară de anumite organizații. Fiindcă ca atare Statul Islamic este o organizație care și-a făcut apariția în ultimii ani, nici cinci ani de zile nu are de când a declarat că activează.”

Europa Liberă: Am auzit o declarație a domnului Putin care zicea că 40 de țări din lume ar susține acest stat islamic.

Valentin Dediu: „Federația Rusă și Putin are informații de la Serviciile Speciale ale Federației Ruse. Noi, Republica Moldova și serviciile speciale ale Republicii Moldova, nu cred că deținem astfel de informați fiindcă cercul nostru de interese nu se răsfrânge așa global ca activitatea serviciilor speciale din Federația Rusă. Sunt câteva state din lume care au interes ș iau capacități și posibilități să studieze toate evenimentele din lume. Aceasta e Federația Rusă, Statele Unite ale Americii și câteva state din Europa.”

Europa Liberă: Terorismul zilelor de astăzi se axează pe două dimensiuni: extremismul religios și cel politic. Care e mai periculos?

Valentin Dediu: „Extremismul religios, este foarte și foarte periculos. Noi vedem ce se întâmplă astăzi în Franța. Dacă vorbim despre francezi și cei care au fost primiți de către francezi, emigranții, noi observăm că musulmanii foarte greu se integrează, unde am lua, societatea franceză, aceeași Anglie, Germania, peste tot. Mai mult ca atât, musulmanii au particularitatea lor de a se mândri că aparțin religiei musulmane. Este foarte important de cunoscut psihologia acestor cetățeni. Putem să facem o paralelă Uniunea Sovietică-Franța de astăzi, în Uniunea Sovietică practic naționalitățile dispăreau, același lucru a încercat să-l facă Franța. Au spus că: „Sunteți cetățeni ai Franței, și gata”. Nimeni nu le-a permis lor să se autoidentifice ca cetăţeni de origine musulmană din Siria sau din alte ţări. Iată acesta este un element care trebuie de avut în vedere şi trebuie de recunoscut. Dacă i-am primit pe cetăţeni la noi în societate, trebuie să le creăm condiţii pentru a se integra şi să fim atenţi cu unele strune, cu unele particularităţi ale caracterului şi ale psihologiei lor.”

Europa Liberă: Domnule Dediu, dar cum pot fi prevenite aceste atacuri, fără a afecta drepturile omului, democraţia?

Valentin Dediu: „Întrebarea e foarte interesantă, la timp pusă. Eu sunt de părerea că astăzi, când suntem într-o perioadă ostilă, aş spune că este un război între organizaţiile teroriste şi lumea civilizată, este foarte important ca cei care sunt abilitaţi să se ocupe de prevenirea şi depistarea în termeni oportuni a pregătirilor acestor acte teroriste să aibă toate capacităţile şi posibilităţile legale. Teroriştii acţionează în afara legii, ei nu au legi scrise, au un singur scop, să-şi atingă scopul lor sau o problemă politică, sau să aducă prejudicii unui stat care este ostil organizaţiei sale. Ceea ce ţine de serviciile speciale, ei sunt puşi în nişte limite, interceptarea convorbirilor telefonice, nu poţi intercepta convorbirile telefonice fără mandatul de la judecător. Deci, judecătorului de instrucţiune trebuie să-i pui pe masă probe. Probele, ca să le ai, trebuie să ai alte informaţii. Şi metodele acestea de a limita posibilităţile şi capacităţile serviciilor speciale practic îngreunează activitatea şi duc la aceea că nu se depistează în termeni oportuni. De aceea, eu cred că toţi cetăţenii, inclusiv Republica Moldova, inclusiv şi din alte state, dacă se gândesc bine la securitatea lor, trebuie într-o măsură oarecare să conştientizeze că în anumite condiţii este necesar ca unele drepturi ale lor să fie limitate. Însă, totodată, cei care primesc aceste drepturi trebuie să fie tot conştienţi de faptul că ei nu pot să facă abuz, având aceste drepturi.”

Europa Liberă: Cum pot fi identificaţi rapid potenţialii terorişti infiltraţi, să zicem, printre refugiaţi?

Valentin Dediu: „Este o problemă foarte grea. Pentru că cei care sunt infiltraţi printre refugiaţi se comportă ca refugiaţii. Însă serviciile speciale şi oamenii care sunt preocupaţi de aceste probleme trec nişte cursuri speciale, au capacităţi de a analiza comportamentul acestor persoane.”

Europa Liberă: Dar ajung să fie terorişti nişte tineri cuprinşi între vârsta 18-25 de ani, aceasta ridică semne de întrebare.

Valentin Dediu: „Nu sunt semne de întrebare. Aceasta e o particularitate a terorismului actual. Fiindcă cei care sunt de vârstă mai înaintată sau condus de Coran şi musulmanii aceştia respectau Coranul, dar nu aveau ostilitatea faţă de civilizaţie, pe când cei tineri sunt practic dezorientaţi astăzi. Dintr-o parte este Coranul, din altă parte sunt ţările democratice unde Coranul nu se utilizează, însă nivelul de viaţă este mult mai bun şi atunci la dânşii apare o ură faţă de această civilizaţie. Cu vreo 10 ani în urmă a fost aşa o ipoteză, ei spuneau: „Voi, cei din democraţie, vă folosiţi de bunurile noastre subterane – petrol ş.a. – şi voi v-aţi dezvoltat în aşa măsură că practic voi aveţi de toate, trăiţi bine. Noi, cei care suntem pe bogăţie trăim în sărăcie. De aceea voi trebuie să vă împărţiţi cu noi cu bunăstarea aceasta şi primiţi-ne să trăim şi noi alături de voi’.”

Europa Liberă: Dincolo de intervenţia militară, ce se mai poate face? Ce se poate de întreprins?

Valentin Dediu: „Intervenţia militară are scop să dezarmeze această organizaţie, să distrugă capacităţile lor de luptă, se are în vedere depozitele de armament, să distrugă conducătorii care sunt mai radicali, să mai distrugă localurile unde ei au statul major al lor ş.a.m.d. Însă mai sunt şi alte căi. Eu cred că cei din Uniunea Europeană, statele care s-au confruntat astăzi cu migraţia aceasta, cei care sunt în coaliţie şi luptă cu statul islamic vor elabora şi alte măsuri. Se încearcă ca aceşti emigranţi să fie reîntorşi în ţările de origine şi cei din Europa să redirecţioneze o parte dintre sursele financiare pentru a susţine această populaţie nu numai în ţările de origine, dar şi în alte state care sunt în apropiere, dar au aceeaşi religie, deci, sunt musulmani. Doi, trebuie de lucrat cu liderii acestor organizaţii şi de încercat să facă investiţii, să ridice nivelul de viaţă în aceste ţări într-o măsură în care este posibil.”

Europa Liberă: Se pare că pe termen mediu şi lung răzbunarea totuşi mai degrabă va fi prezentă decât găsirea unui consens.

Valentin Dediu: „Astăzi este răzbunarea. Şi mai este un moment, retorica, învinuirea unor state că: „Uitaţi-vă, aţi făcut greşeală când v-aţi angajat în această coaliţie”. Am auzit la un post de televiziune din altă ţară învinuind Franţa că au greşit când au făcut aşa. Această retorică astăzi trebuie scoasă. Trebuie de consolidat eforturile tuturor forţelor democratice pentru a combate acest terorism.”

Europa Liberă: Am auzit voci care spun că, după 14 ani de la atentatele din 11 septembrie, lupta împotriva terorismului este departe de a fi câştigată. Au mai fost şi evenimentele de la Madrid, acum evenimentele din Franţa.

Valentin Dediu: „Este o situaţie. Unele state au luat o tactică interesantă de luptă cu terorismul, au înţeles că este mai bine să finanţezi lupta cu acest terorism în afara graniţelor statului său şi în aşa mod ei sunt protejaţi, şi statul, şi cetăţenii. Alte state, mai puţin dezvoltate sau care sunt în apropierea focarelor de terorism, sunt impuse de circumstanţe să accepte acest joc şi să lupte chiar şi pe teritoriul său cu acest flagel.”

Europa Liberă: Şi atunci ce credeţi, că mai degrabă se constată o impotenţă, dacă tot se vorbeşte despre alocarea fondurilor suplimentare combaterii acestui fenomen?

Valentin Dediu: „Nu aş spune că e impotenţă. Sunt nişte lucruri greu de conceput de către specialiştii care trebuie să se ocupe de această problemă. Şi sunt nişte lucruri care trebuie înţelese şi de politicieni, şi de autorităţile unor state, şi de către cetăţeni. Mă refer aici la faptul că democraţia este democraţie, dar în democraţie sunt atât drepturi, cât şi obligaţiuni. Şi la capitolul drepturi s-au dat foarte multe, ceea ce ţine de capitolul obligaţiuni nu se respectă întru totul şi tot mai mult şi mai mult se cer drepturi. Este poate nu bine din partea mea să spun că trebuie să limităm drepturile oamenilor şi nu doresc să fie limitate, dar sunt condiţii, sunt cazuri, este o perioadă de timp când vedem că ne confruntăm cu anumite pericole, trebuie să acceptăm şi acest joc.”

Europa Liberă: Din bogata dumneavoastră experienţă de la Serviciul de Informaţii şi Securitate pe teritoriul Republicii Moldova ar fi trecut mulţi terorişti?

Valentin Dediu: „Da, au fost posibil şi terorişti. Au trecut mulţi cetăţeni din ţări pe teritoriul cărora erau organizaţii teroriste. Este încă un moment. Toate organizaţiile teroriste până deunăzi activau în teritoriul constituţional al anumitului stat. Astăzi avem statul islamic care acţionează în teritoriul propriu ocupat de ei. Noi am văzut că au ocupat şi din Irak o parte, şi din Siria. Iată aici e o diferenţă foarte mare. Dar cei care au trecut sunt din Afganistan, din Pakistan, au fost şi din „Fraţii musulmani”, au fost şi din alte organizaţii teroriste pe teritoriul republicii. Pe unii noi i-am monitorizat, pe alţii nu, dar este pericolul că teritoriul Republicii Moldova şi accesul cetăţenilor străini pe teritoriul nostru este într-o măsură oarecare mai lejer decât în alte state. Aceasta a fost de fapt, vreau să recunosc, că în ultimul timp, de când Republica Moldova a purces la securizarea frontierei Uniunii Europene şi a Moldovei, au apărut mai multe finanţe.”

Europa Liberă: Hotarul moldo-român?

Valentin Dediu: „Hotarul moldo-român. Şi au apărut surse financiare, a apărut tehnică nouă, au apărut multe lucruri care ne permit să depistăm documente false, să depistăm cetăţenii care vor să treacă fără a prezenta actele legale sau ilegal să treacă hotarul.”

Europa Liberă: Vorbim despre conflictele îngheţate. Putem vorbi şi despre nişte terorişti războinici, din aceştia care vin cu orice preţ să se răzbune pe cineva sau la îndemnul cuiva, sau plătiţi de cineva?

Valentin Dediu: „Conflictele îngheţate în spaţiul ex-sovietic este un capitol aparte. Ca atare, cu părere de rău, în Republica Moldova fenomenul de extremism nu este în legislaţie şi aceasta este foarte rău.”

Europa Liberă: Nu figurează cum poate fi combătut el?

Valentin Dediu: „Da. E foarte rău, fiindcă ca atare separatismul pe care îl avem noi este o formă de extremism, cum este extremismul religios, acesta este extremismul teritorial. Practica a arătat că de partea acestor separatişti extremişti participă grupe de persoane care doresc, unii să câştige bani pentru existenţă, alţii au interes să se răzbune din anumite motive. Aceasta noi am văzut şi în Moldova, şi în Ucraina vedem, şi în Georgia, şi în Karabahul de Munte, şi în alte părţi. Să vorbim că numai din motive patriotice, nu cred. Din motive patriotice pot numai cei care sunt în teritoriul acesta sau au fost angajaţi de statul care are interes să fie divizată Republica Moldova sau alt stat.”

Europa Liberă: Ameninţarea cibernetică ar putea face parte din această dimensiune a acţiunilor de terorism?

Valentin Dediu: „Atacurile cibernetice mai mult le-aş plasa în segmentul războiului hibrid. Fiindcă prin atacurile acestea cibernetice se pot atinge mai multe scopuri. În afară de scopul politic se poate atinge şi scopul economic. Dacă a fost atacat sistemul căii ferate, evident că pe o perioadă anumită calea ferată va funcţiona nu în aşa condiţii în care a acţionat până la atac şi atunci sunt pierderi economice. Dacă este atac în sistemul financiar-bancar e altă problemă. Deci, ca atare sunt şi aşa. Dar sunt şi probleme politice. De aceea atacurile cibernetice le considerăm ca teroriste, dar le-aş cataloga la războiul hibrid.”

Europa Liberă: După aceste atacuri teroriste, foarte multă lume trăieşte cu frică, s-a cuibărit spaima în sufletul multor oameni. Ce îi sfătuiţi pe cetăţenii Republicii Moldova care trăiesc cu această teamă, cu această frică?

Valentin Dediu: „Cetăţenii Republicii Moldova în primul rând să aibă încredere în instituţiile care sunt obligate să se ocupe de depistarea şi contracararea actelor teroriste. Doi, cetăţenii Republicii Moldova să respecte toate sfaturile şi indicaţiile care vin de la instituţiile abilitate. Dacă este posibil şi nu este o urgenţă să nu se deplaseze în ţările cu risc, acolo unde este pericol de atacuri teroriste. Cetăţenii Republicii Moldova să fie atenţi pe cine cazează în apartamente, fiindcă aceşti terorişti se camuflează, folosesc paravanul sau umbrela studenţilor care vin la studii în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Căsătoriile mixte intră şi ele sau pot fi incluse aici?

Valentin Dediu: „Căsătoriile mixte numaidecât intră. Şi aceste căsătorii mixte au un scop anumit de a atrage în rândurile teroriştilor persoane cu înfăţişare europeană. Şi mai este o situaţie cu comunicarea prin internet, să fie atenţi la propuneri, la diferite lucruri de acest tip. Dar, totodată, pentru cetăţenii Republicii Moldova, pentru Republica Moldova astăzi eu nu văd pericol de atac terorist în afară de posibile, dar iarăşi spun că serviciile speciale şi alte instituţii abilitate, atât poliţia de frontieră sunt în alertă astăzi la noi şi nu ştiu cât timp vor fi în alertă, dar ar trebui permanent să fie cu ochii în patru, deci sunt cetăţeni acreditaţi în ambasadele altor state, acelor state care sunt ca ţintă de atac terorist. Mă refer la Statele Unite ale Americii, Franţa, Marea Britanie şi toate ţările din coaliţie. Doi, un pericol pentru Republica Moldova există, faptul că unii dintre aceşti terorişti care au participat la diferit acte teroriste, nu vorbim numai de Franţa astăzi, mai există şi alte acte teroriste, ar putea veni în republică pentru a se ascunde de justiţia internaţională, să se odihnească, să-şi recupereze sănătatea. Dar cel mai periculos lucru îl văd în tentativa de a organiza pe teritoriul Republicii Moldova a unor şcoli de pregătire a teroriştilor, ceea ce noi am fixat încă în 1999. Acesta este un pericol foarte mare. De aceea aici se vede cooperarea între serviciile speciale. Iată aceasta trebuie de avut în vedere. Şi serviciile speciale numaidecât trebuie să coopereze în schimb de informaţie pe problemele de terorism.”

Europa Liberă: Eram astăzi în maxi taxi la Sculeanca, pentru că de acolo vin la serviciu, şi am auzit voci în care se simţea îngrijorare că a fost permisă în Republica Moldova ridicarea unei moschei. Eram chiar în preajmă acolo.

Valentin Dediu: „Da, populaţia într-o măsură oarecare are dreptate, fiindcă legiferarea altei religii în Republica Moldova poate să atragă mai multe persoane, nu am în vedere neapărat rău intenţionaţi, dar printre ei sunt de ajuns la o sută să fie unul şi deja este periculos. Din alt punct de vedere, noi dacă avem cetăţeni de altă confesiune noi suntem obligaţi, aceasta ne dictează şi bunul simţ, să le creăm condiţii, dar, totodată, să fim atenţi ca ei să se integreze cât mai bine în societatea noastră şi să devină cetăţeni ai Republicii Moldova, contribuabili şi să apere acest stat de toate pericolele care vin din exterior.”

XS
SM
MD
LG