Linkuri accesibilitate

Serghei Seninski: „Cheltuielile Rusiei pentru apărare se reduc ușor, iar cele pentru economia națională cresc”


Un interviu cu analistul economic al Serviciului Rus al Europei Libere.

Duma de Stat a Rusiei a început dezbaterea proiectului de buget pentru 2016, care prevede pentru al doilea an la rând reducerea cheltuielilor. Date statistice proaspete arată că economia rusă afectată de ieftinirea petrolului și sancțiunile occidentale a scăzut în trimestrul al treilea al anului curent cu 4,1%. Se așteaptă că scăderea pentru anul întreg va fi de 3,9%. Ministrului de Finanțe, Anton Siluanov, a avertizat recent că Fondul Național de Rezervă al Rusiei ar putea fi epuizat până la sfârșitul lui 2016, dacă este folosit pentru acoperirea deficitului bugetar în ritmul actual. Publicația analitică americană Stratfor Global Intelligence observă că proiectul bugetului pe 2016 propus de guvern este primul din ultimii cinci ani care nu prevede mărirea cheltuielilor pentru apărare. Care sunt prioritățile Rusei pentru anul viitor judecând după proiectul de buget? Am discutat despre aceasta cu analistul economic al Serviciului rusesc al Europei Libere, Serghei Seninski.

Serghei Seninski: „Se pot trage unele concluzii chiar dacă bugetul este deocamdată doar un proiect care va fi dezbătut în Dumă în trei lecturi, iar în cursul acestor dezbateri o să apară detalii noi despre ceea ce prevăd articole concrete de venituri sau cheltuieli. În linii mari, proiectul de buget pe 2016 prevede venituri un pic mai mici decât bugetul pe anul curent și cheltuieli un pic mai mari.

Acoperirea deficitului ar urma să se facă din fondurile de rezervă aflate la dispoziția guvernului. Aceste rezerve nu suntmici, dar în condițiile actuale pot fi epuizate cu ușurință. Dintre detaliile bugetului se remarcă cheltuielile pentru apărare. În ciuda așteptărilor că vor crește, ponderea lor în buget se reduce ușor față de anul precedent. În 2015, ele au constituit exact 1/3 din buget, adică 33,3%. În 2016, vor fi fix 33%. Nu este o schimbare mare, dar poate fi sugestivă.

Europa Liberă: Și ce anume ar putea să sugereze?

Serghei Seninski: „Toate aceste reduceri mai mici sau mai mari sugerează un singur lucru: nici un domeniu nu poate fi scutit de reduceri în condițiile unui buget deficitar. Trebuie tăiat de peste tot de unde se poate, în cazul cheltuielilor și, pe de altă parte, trebuie mobilizate toate forțele și resursele pentru sporirea veniturilor.”

Europa Liberă: Se poate înțelege că Rusia nu mai planifică noi acțiuni militare în străinătate, ca cele din Siria, de exemplu?

Serghei Seninski: „Orice acțiuni oricât de mici, mai ales cele care au legătură cu apărarea necesită trei lucruri: bani, bani și iarăși bani. Dacă nu se măresc sumele alocate blocului apărării, teoretic se poate presupune că nu se planifică nici extinderea vreunor operațiuni. Însă, articolele de cheltuieli concrete pentru apărare nu se fac publice. Le cunosc numai cei inițiați. Fără să știm cum sunt repartizate aceste cheltuieli, este greu să facem presupuneri despre planurile militare. Trebuie să vedem dacă dezbaterile parlamentare o să arunce lumină asupra acestui lucru ca să înțelegem mai bine această chestiune.”

Europa Liberă: Ce altceva mai sugerează proiectul de buget?

Serghei Seninski: „Mai remarcăm un lucru bizar. Proiectul de buget prevede chiar în condiții de austeritate sporirea substanțială a cheltuielilor la capitolul economia națională, de la o cotă de 14% în 2015 la 16 % în 2016. Putem presupune că se are în vedere sprijinirea întreprinderilor de stat gigant sau programul de înlocuire a importurilor.

Domeniul unde se reduc cheltuielile cel mai evident este educația....

Rezumând, cheltuielile pentru apărare se reduc ușor, iar cele pentru economia națională cresc. De asemenea, proiectul bugetului pe 2016 prevede o ușoară creștere a cheltuielilor pentru beneficiile sociale. În schimb, domeniul unde se reduc cheltuielile cel mai evident este educația. Cheltuielile pentru educație se micșorează față de anul 2012 cu 36 la sută. Proiectul bugetului mai prevede tăierea cheltuielilor pentru sănătate. Reducerea va fi de aproape 50 % față de 2012. Fără îndoială, aceste prevederi sugerează o schimbare de priorități, un set de priorități anume.”

Europa Liberă: Deficitul bugetar crește. Cum va fi acoperit, având în vedere avertismentul ministrului de Finanțe, Siluanov, că Fondul Național de Rezervă se poate epuiza?

Serghei Seninski: „Fondul de Rezervă este numai unul din fondurile aflate la dispoziția Guvernului. Crearea acestor fonduri a început în anul 2004, când în Rusia a apărut mai întâi așa numitul Fond al Stabilizării bazat pe creșterea prețului la petrol. Mai mult de jumătate din veniturile bugetului rus se formează din vânzările de petrol și gaze. Dacă prețul mediu anual al petrolului este mai mare decât cel prognozat de Guvern la începutul anului, surplusul este vărsat în acest Fond al Stabilizării. În 2008, când Rusia nu era încă afectată de criza financiară internațională, acest fond a fost împărțit în două: Fondul Național de Rezervă și Fondul Bunăstării Naționale. În timp ce ultimul are menirea să garanteze stabilitatea sistemului de pensii, așa încât să se poată achita pensiile o perioadă cât mai îndelungată, chiar dacă prețul petrolului se prăbușește, scopul primordial al primului fond este să garanteze stabilitatea bugetului. Anume asta se întâmplă astăzi: banii vărsați în acest fond pe timpul creșterii prețului la petrol, se îndreaptă acum în direcția inversă, acoperind deficitul bugetar.

Ministrul Finanțelor, Siluanov, a avertizat într-adevăr că Fondul Național de Rezervă, unde se mai aflau la 1 noiembrie aproximativ 66 de miliarde de dolari, se poate epuiza anul viitor. Siluanov a tras un semnal de alarmă după ce într-o singură lună, în octombrie, acest fond s-a subțiat cu 10%. Dacă acest ritm se menține iar prețurile la petrol nu cresc, este simplu să calculăm că fondul se poate epuiza teoretic în zece luni.”

Europa Liberă: Dar ce propune în schimb Ministerul Finanțelor? De unde să se ia bani pentru acoperirea deficitul bugetar?

Serghei Seninski: „Nu face vreo propunere de unde să se mai ia bani, dar propune să se micșoreze cheltuielile. Este o atitudine standard a ministerului de finanțe în orice țară, într-o situație asemănătoare.”

Europa Liberă: Dar se face vreo reformă în economia rusă așa încât bugetul să aibă venituri din alte sectoare ale economiei și să scadă dependența de cel petrolier?

Serghei Seninski: „Deocamdată, se poartă mai curând numai discuții despre asemenea reforme, iar singurul subiect luat în considerație la modul serios este accelerarea privatizării totale sau parțiale a multor întreprinderi de stat.”

Europa Liberă: Asemenea privatizări se pot face rentabil în condițiile sancțiunilor economice occidentale și atitudinii rezervate a investitorilor occidentale?

Serghei Seninski: „Bineînțeles că nu. Chiar dacă autoritățile ar fi gata să vândă asemenea întreprinderi, ele înțeleg că, din cauza sancțiunilor și altor circumstanțe, pot să nu obțină banii pe care i-ar dori.”

Europa Liberă: Cu alte cuvinte, salvarea poate veni numai de la majorarea prețului petrolului. Președintele Putin a spus anul acesta că economia rusă ar trebui să reziste doi ani, până când petrolul se va scumpi din nou. Pe ce se poate baza această încredere că petrolul o să se scumpească neapărat?

Serghei Seninski: „Putin a avut în vedere mai curând altceva și anume că economia rusă cu toate problemele ei poate să reziste o anumită perioadă dacă petrolul nu se ieftinește și mai mult. Judecând după felul cum se croiește bugetul pentru anul viitor, această viziune prevalează. Pe de altă parte, mulți înțeleg că realizarea unor reforme structurale va necesita și o voință politică puternică, și o perioadă îndelungată. De aceea, autoritățile și-ar dori desigur ca prețul petrolului să crească așa încât să nu fie nevoie de asemenea eforturi. Însă, numai Cel de Sus știe ce va face prețul petrolului. Situația de pe piața petrolului este mai imprevizibilă ca oricând. Dar există mai multe motive să se creadă că petrolul se poate ieftini și mai tare, pentru că oferta este mai mare decât cererea la scară mondială.”

Europa Liberă: Epuizarea Fondului Național de Rezervă în aceste condiții trezește vreo îngrijorare în societatea rusă și printre autorități, în afară de Ministerul Finanțelor, sau oamenii se hrănesc mai departe cu politica externă, cu rolul Rusiei pe arena globală, cu ceea ce face în Siria?

Serghei Seninski: „Aș spune că, dimpotrivă, cei fixați pe politica externă în Rusia sunt mai puțini. Majoritatea familiilor ca peste tot în lume sunt preocupate de propriile probleme gospodărești, care provin din reducerea veniturilor reale ale populației micșorate drastic în ultimul an din cauza devalorizării rublei și inflației. N-am putea spune că puterea n-ar fi îngrijorată de aceste probleme, măcar din cauză că se

Marea majoritate a analiștilor consideră că alegerile sunt cruciale pentru planurile bugetare din următorii ani și că autoritățile vor folosi toate rezervele aflate la dispoziția lor...

apropie alegerile parlamentare din toamna lui 2016, care vor fi urmate în 2018 de alegeri prezidențiale, mult mai importante. Evident, înaintea unor asemenea evenimente puterea încearcă să ofere oamenilor tot felul de stimulente.

Marea majoritate a analiștilor consideră că alegerile sunt cruciale pentru planurile bugetare din următorii ani și că autoritățile vor folosi toate rezervele aflate la dispoziția lor. Revenind la chestiunea rezervelor, este puțin probabil că Guvernul va admite ca măcar un fond să fie epuizat. Acesta ar fi un act sinucigaș înainte de alegeri. Mai degrabă va amâna felurite investiții bugetare, înainte să ajungă la fundul sacului. Nici majorarea impozitelor nu este probabilă. Ce politician întreg la minte ar mări impozitele înainte de alegeri?”

Europa Liberă: Dar în Rusia mai există alegeri competitive?

Serghei Seninschi: „Majorarea impozitelor ar fi în orice caz un lucru extrem de bizar înainte de alegeri. O altă posibilitate de acoperire a deficitului ar fi împrumuturile prin emiterea de obligații guvernamentale. Dar în condițiile sancțiunilor financiare occidentale, costul unor asemenea obligații ar fi mare și nesustenabil. În fine, ultima sursă de acoperire a deficitului ar fi rezervele Băncii Naționale. Ele rămân considerabile - aproximativ 370 de miliarde de dolari. Rusia este pe locul 5 sau 6 în lume după mărimea rezervelor valutare. Numai că ele includ cele două fonduri de rezervă și bunăstare, fără de care ar fi mult mai mici. În plus, dacă s-ar irosi masiv rezervele valutare pentru acoperirea deficitului bugetar, este ușor de anticipat ce soartă o să aibă cursul de schimb al rublei.”

Europa Liberă: Ce soluție mai rămâne? Să nu se irosească banii pe operațiuni ca cea din Siria?

Serghei Seninschi: „Ce face o familie când nu are bani destui? Ori încearcă să găsească surse noi de venit, dar acesta este un lucru dificil, ori reduce cheltuielile și aceasta este calea folosită cel mai des. Întrebarea este ce fel de cheltuieli se reduc. În cazul bugetului unei țări, există limite mai jos de care nu se poate merge nici cu reducerea cheltuielilor. De exemplu, cheltuielile militare cum sînt cele pentru operațiunile din Siria pot fi reduse fără un impact major asupra situației interne. Dar în cazul reducerii cheltuielilor pentru sănătate și educație, limita se află mult mai sus. Poate că în Rusia o să funcționeze această logică. Totul depinde însă de prețul impredictibil al petrolului, care determină și cursul rublei, și veniturile bugetului.

XS
SM
MD
LG