Linkuri accesibilitate

Raluca Răducanu: „Este o provocare pentru toți sociologii francezi să găsească acum soluții pentru reintegrarea tinerilor”


În dialog cu directoarea Centrului de Studii Est-Europene de la Bucureşti.

Directoarea Centrului de Studii Est-Europene de la Bucureşti, Raluca Răducanu, a spus într-un interviu la Europa Liberă că se aşteaptă ca după atacurile teroriste de la Paris din noaptea de vineri, UE să se concentreze ca niciodată pe combaterea terorismului şi pe politici de integrare a tinerilor radicalizați, dar că nu crede că se va renunţa la libertatea circulaţiei în interiorul spaţiului Shengen. Ce alte modificări de abordări şi acţiuni sunt de aşteptat în politicile europene?

Raluca Răducanu: „Aceste atacuri practic reconfigurează scena politică internațională. Dacă până anul trecut prioritatea a fost Ucraina și criza din Ucraina, acum prioritatea Uniunii Europene, a Statelor Unite și a întregii comunități internaționale o să redevină combaterii terorismului. Aceste atacuri de la Paris ridică o serie de provocări, pentru că lupta împotriva Daesh se va duce de acum înainte pe mai multe planuri. În primul rând, Franța va trebuie să-şi rezolve problema internă, aceasta fiind integrarea tinerilor de diferite religii în societate, astfel încât să prevină radicalizarea lor și politici prin care să de radicalizeze tinerii care sunt o problemă.”

Europa Liberă: A făcut Franța asta mai puțin ca alte state europene? Au făcut alte state europene mai reușit acest lucru până acum? Nu căutăm neapărat o explicație de ce s-a întâmplat anume în Franța și anume în Paris, dar există o problemă de acest gen mai mare în Franța?

Raluca Răducanu: „Este un întreg fenomen, în special în Franța. Tineri francezi din toate clasele sociale, din toate mediile au plecat în Siria să lupte în armata Daesh. Aceasta, în principal e deoarece foarte mulți dintre ei nu-și mai găseau un sens în interiorul societății franceze. Este o provocare pentru toți sociologii francezi acum să găsească soluții pentru reintegrarea tinerilor. Nu este vorba doar de tinerii musulmani, este vorba de toate categoriile de tineri începând cu 15 ani.

Franța, spre deosebire de alte state, a avut și, prin prisma istoriei, a primit mai multe populații din fostele colonii după cel de-al Doilea Război Mondial pe care s-a văzut nevoită să le integreze. Această politică a funcționat o vreme, dar acum și pe fondul crizei economice mondiale pur și simplu ceva se întâmplă în interiorul societății franceze care nu îi mai ține pe toți uniți și vor trebui rezolvate aceste lucruri în interiorul Franței.

Apoi, lupta împotriva Daesh va trebui să găsească soluții și în interiorul Uniunii Europene, Franța nu este singura care gestionează această situație. Ne uităm la atacurile acestea și vedem că au fost tineri francezi rezidenți în Belgia, unul dintre cei care a aprovizionat grupările a fost reținut în Germania în timp ce se îndrepta spre Franța, iar mașina a fost înregistrată în Muntenegru - asta ridică foarte multe semne de întrebare și la nivelul Uniunii Europene și vor trebui regândite o serie de politici.

În primul rând, va trebui o mai mare coordonare în controlul granițelor, în al doilea rând probabil se va pune problema unei cooperări ceva mai strânse între serviciile de informații din interiorul Uniunii Europene, pentru că un cetățean de orice origine din Uniunea Europeană trebuie monitorizat mult mai atent.

Franța nu poate să monitorizeze ce se întâmplă cu cetățenii francezi pe teritoriul Germaniei sau pe teritoriul Belgiei. De asta, probabil se vor discuta și aceste aspecte și asta va ridica, inclusiv o serie de probleme, pentru că Uniunea Europeană a promovat întotdeauna libertatea și drepturile omului. Este o întreagă dezbatere acum - cum armonizăm drepturile omului cu nevoia unei mai bune supravegheri? Deci, ar trebuie să ne așteptăm ca inclusiv asta să apară pe agenda Uniunii Europene legată de combaterea terorismului.”

Europa Liberă: Se poate ajunge, pe de altă parte, la reconsiderarea spațiului Schengen, la reconsiderarea acestei libertăți de circulație, de aflare în orice stat a oricărui cetățean al Uniunii Europene?

Raluca Răducanu: „Prima reacție, emotivă, a fost într-adevăr îndreptată către rediscutarea spațiului Schengen. Ar fi fost una dintre opțiuni, dar cred că reacția politică va fi diferită. Rediscutarea spațiului Schengen ar trimite un semnal negativ pentru Daesh, pentru că ar însemna că Uniunea Europeană nu este suficient de puternică încât să reziste provocărilor, inclusiv de factură teroristă. Cred că Spațiul Schengen nu va fi rediscutat. În schimb, controlul frontierelor va fi probabil mai aspru și negocierile cu statele din vecinătate vor fi probabil mai serioase.

Vor apărea alte teme pe agendă, de exemplu, Balcanii sunt un furnizor de armament pentru grupările radicale care există pe teritoriul Uniunii Europene. Balcanii de Vest sunt state candidate la integrarea în Uniunea Europeană, dar cred că această problemă va apărea pe agenda discuțiilor și va complica cumva, inclusiv dialogul dintre statele care aparțin parchetului Balcanilor de Vest și Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Am văzut astăzi pe o rețea de socializare un comentariu semnat de Igor Munteanu, fostul ambasador al Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii, care zicea în felul următor: „degrabă atacul terorist din Paris va cere invocarea articolului 5 din cartea NATO, pentru că un atac armat împotriva uneia va fi considerat ca un atac împotriva tuturor, adică împotriva întregii Alianțe”. Credeți că se poate ajunge la asta?

Raluca Răducanu: „Este una dintre posibilități. Însă, momentan vedem că Franța și-a intensificat atacurile asupra Daesh, chiar noaptea trecută cu coordonarea Statelor Unite. Cred că înainte de activarea articolului 5 vor fi câțiva pași intermediari și dacă aceștia nu vor reprezenta o soluția, atunci probabil întreaga Alianță va fi angrenată în războiul împotriva Daesh. Dar este de așteptat în primul rând o revenire a Statelor Unite în Uniunea Europeană.

După criza din Ucraina Statele Unite au fost puțin îndepărtate de Uniunea Europeană, pentru că diverși actori politici din cadrul Uniunii aveau alte interese. În schimb, acum cred că toate statele membre sunt conștiente că o luptă împotriva terorismului fără sprijinul Statelor Unite nu va avea nicio sursă de izbândă. Pentru că doar cu ajutorul militar și logistic informațional al Statelor Unite atacurile pot fi mai țintite și negocierile politice, inclusiv a unei soluții politice în Siria vor ajunge la un bun sfârșit.”

Europa Liberă: Cum ar putea să se dezvolte în continuare relația Uniunea Europeană – Rusia?

Raluca Răducanu: „Posibil se va schimba, deoarece Rusia este și ea parte a războiului împotriva terorismului. Ieri președintele Obama și președintele Putin au avut o discuție în marja summitului G20 despre lupta împotriva terorismului și despre Daesh în special. Vedem că atitudinea Statelor Unite față de felul în care Federația Rusă a intervenit în Siria deja nu mai este atât de critică, ci e cumva mai constructivă. Și este de așteptat ca dialogul dintre Uniunea Europeană și Rusia să fie cumva coordonată sau să se facă via Statele Unite.

Agenda s-a schimbat, agenda politicii internaționale s-a schimbat. După cum spuneam, lupta împotriva terorismului este cea mai importantă și dacă putem să admitem că atitudinea Uniunii Europene față de Rusia în chestiunea Ucrainei nu va suferi modificări imediate, atunci oricum va exista un dialog care până acum nu a existat din cauza atitudinii Rusiei față de Ucraina. Da, se vor construi noi punți de dialog între Uniunea Europeană și Rusia.”

Europa Liberă: Acum aș vrea să ne referim un pic la reacțiile populare care au existat după acest atac. Vă întrebaţi astăzi într-un comentariu despre reacţii de genul: „prea sunt îngâmfați francezii - arabii și africanii nu au ce căuta în Europa, Europa e spațiul creștinilor, nu e războiul nostru, de ce să fin solidari?”, de unde a răsărit această Românie care emite astfel de comentarii și cum poate fi ea educată? Într-adevăr, de unde a răsărit această Românie, de unde a răsărit această Moldova, de unde a răsărit orice stat în care se comentează astfel?

Raluca Răducanu: „Am remarcat o atitudine cumva schizoidă. Deși, ne legitimăm ca fiind europeni suntem tot atât de intoleranți cu cei pe care îi criticăm sau cu cei despre care spunem că nu și-au însușit valorile europene. Probabil în foarte multe din aceste reacții este vorba de frustrări personale și unele dintre ele sunt reacții ale unor politicieni pe care le-aș cataloga drept populiste, deoarece sunt focusate doar pe o anumită realitate fără să țină cont de întregul context.

Aceste reacții nu sunt doar în România, ele există și în Franța, în Polonia, în Marea Britanie, dar sper să rămână marginale. Pentru că dacă Uniunea Europeană se va construi de acum înainte sau se va fundamenta pe acest tip de reacții, atunci toată construcția europeană se va prăbuși.

Extremismul este în general primitiv, extremismul de orice fel ar fi el. Să punem etichete este semn al faptului că probabil nu știm suficient de multe despre acea religie. Ne-ar trebui să judecăm o întreagă categorie de oameni sau o întreagă cultură doar în baza unor extreme. Spunem despre Islam că este o religie criminală sau despre musulmani că sunt teroriști. În aceeași măsură în care în România, de exemplu, în cazul tragediei din Clubul „Colectiv”, persoane religioase au spus că rockerii sunt sataniști și că acei tineri ar fi meritat să moară, pentru că sunt sataniști. Atitudini de genul acesta fac mai mult rău, sunt contraproductive, mai mult ne îndepărtează unii de ceilalți decât ne unesc.”

XS
SM
MD
LG