Linkuri accesibilitate

Helmut Schmidt (1918-2015)


Helmut Schmidt la ceremonia decernării 'Preis des Westfaelischen Friedens 2012' la primăria din Münster, în septembrie 2012

Helmut Schmidt la ceremonia decernării 'Preis des Westfaelischen Friedens 2012' la primăria din Münster, în septembrie 2012

O evocare a fostului cancelar social-democrat german.

Numeroşi oameni politici şi intelectuali din Germania şi din străinătate l-au elogiat pe fostul cancelar Helmut Schmidt care a murit marţi, în vîrstă de 96 de ani, la Hamburg. Şefa guvernului federal, Angela Merkel a declarat că mulţi cetăţeni l-au apreciat pe regretatul politician, pe care l-a calificat drept „o instituţie politică a acestei ţări”. Sfaturile şi opiniile lui Schmidt, a mai spus ea în faţa presei, au contat mult. În acelaşi timp, ea a amintit de contribuţia decisivă a fostului cancelar la accelerarea procesului de integrare europeană şi la realizarea uniunii monetare.

La acest aport s-a referit şi fostul preşedinte francez, Valéry Giscard d'Estaing, care l-a calificat pe Schmidt drept „un prieten sincer”. „A fost cel mai bun cancelar pe care l-a avut Germania de la Konrad Adenauer încoace”, a conchis Valéry Giscard d'Estaing. Într-un mod similar a vorbit şi fostul ministru american de externe, Henry Kissinger care a spus că Schmidt a fost pentru el un model. Cei doi s-au cunoscut deja în anii 1950, devenind prieteni. Schmidt a declarat la un moment dat că dacă ar trebui să părăsească Germania, singura ţară în care s-ar stabili ar fi Statele Unite ale Americii.

Biografia lui Schmidt

Ministru al apărării în 1970

Ministru al apărării în 1970

Helmut Schmidt s-a născut pe data de 23 decembrie 1918 la Hamburg, unde a absolvit şi liceul. Din cauza unor bancuri, a fost eliminat din organizaţia tineretului hitlerist. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost locotenent în cadrul Wehrmacht-ului (armatei) şi a participat la blocada oraşului Leningrad. Amintindu-şi de această perioadă, el va mărturisi mai tîrziu că prin 1944 şi-a dat seama de caracterul criminal al războiului nazist.

În 1949 a absolvit Facultatea de ştiinţe economice din Hamburg. Lucrează apoi o vreme în administraţia locală. Totodată, se implică tot mai mult în politică, fiind membru al Partidului Social-Democrat (SPD), din 1945.

În 1953 este ales ca deputat social-democrat în Bundestag, iar în 1969 preia portofoliul apărării în cabinetul cancelarului social-democrat, Willy Brandt. După demisia lui Brandt, în 1972, din cauza descoperirii unui spion est-german între colaboratorii cancelarului, Helmut Schmidt deveni şeful guvernului federal, funcţie ce o va deţine pînă-n 1982.

În această perioadă au avut loc o serie de evenimente cruciale interne şi externe, marcate de criza petrolului, din 1972, şi de acţiunile teroriste ale extremiştilor de stîngă din Fracţiunea Armatei Roşii (RAF) care au culminat, în 1977, în răpirea şi uciderea preşedintelui patronatului german.

Politica faţă de răsărit

Erich Honecker (dr.) și cancelarul Helmut Schmidt la încheierea vizitei în Germania de est în 1981

Erich Honecker (dr.) și cancelarul Helmut Schmidt la încheierea vizitei în Germania de est în 1981

Schmidt a continuat ca şi predecesorul său, Willy Brandt, o politică de apropiere faţă de ţările est-europene, cu intenţia de a influenţa regimurile de acolo. O dovadă pentru eficienţa acestei politici – numită în timpul lui Brandt „Ostpolitik” – a fost Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare din Europa (CSCE) de la Helsinki, din 1975. În documentul final al conferinţei s-a înscris atunci principiul respectării drepturilor fundamentale ale omului, ceea ce în următorii ani a fost invocat mereu de către mişcările de opoziţie din est şi de către disidenţa răsărăteană. Invocînd aşa numitul „coş trei” al documentului final, persoane particulare care încercau să părăsească ţările comuniste cereau dreptul le emigrare (libera circulaţie a oamenilor).

Un raport al Securității pe marginea vizitei întreprinse de Helmut Schmidt și a ecourilor în poplație (ACNSAS, D 13381, vol. 12, f. 49-49v)

Un raport al Securității pe marginea vizitei întreprinse de Helmut Schmidt și a ecourilor în poplație (ACNSAS, D 13381, vol. 12, f. 49-49v)

România a încercat în acest context, să îngrădească „fenomenul emigraţionist”, precum a fost numită în documentele Securităţii tendinţa părăsirii ţării pe cale legale sau ilegală. Acţiunea de contracarare s-a desfăşurat sub numele de cod „Scutul”.

Pe de altă parte s-a pus la punct şi aşa zisa acţiune „Recuperarea” prin care autorităţile româneşti au încercat să obţină o sumă importantă în valută pentru fiecare etnic german emigrat în R.F.G.

Vizita lui Helmut Schmidt la Bucureşti, în ianuarie 1978, s-a încheiat cu o înţelegere confidenţială în urma căreia Nicolae Ceauşescu a promis că se va permite unui număr de cel puţin 12.000 de persoane să plece anual din ţară.

În cursul vizitei la București (Fototeca online: arhivelenationale.ro)

În cursul vizitei la București (Fototeca online: arhivelenationale.ro)

Relevante pentru atmosfera din acea perioadă sînt numeroasele documente din arhiva Securităţii, în care au fost sintetizate reacţiile populaţiei şi starea de spirit a cetăţenilor după vizita lui Schmidt la Bucureşti.

Activitatea lui Schmidt între 1982 şi 2015

După ce în 1982 a plecat din fruntea guvernului, Schmidt a continuat să fie o prezenţă constantă. În calitatea sa de co-editor al hebdomadarului „Die Zeit”, Schmidt a scris numeroase comentarii. A publicat în ultimii ani şi cîteva cărţi şi fusese oaspete multor talk-show-uri televizate. A continuat să-şi expună părerile politice,chiar dacă ele nu erau întotdeauna în conformitate cu linia partidului SPD al cărui membru a rămas. La începutul acestui an, Schmidt s-a pronunţat extrem de critic împotriva xenofobiei şi intoleranţei naţionaliste promovate de participanţii la manifestaţiile mişcării islamofobe, intitulate: Patrioţi europeni contra islamizării Apusului, cunoscută sub denumirea prescurtată Pegida. El a ţinut să precizeze că Pegida nu reprezintă Germania. „O privire în istoria noastră, cît şi raţiunea economică ne spun” că Republica Federală nu va respinge refugaţii şi solicitanţii de azil politic, a declarat el (RFE, 7. 1. 2015).

Acum s-a stins vocea acestui politician pragmatic şi lucid care, după spusele lui Valéry Giscard d'Estaing, a fost „cel mai bun cancelar pe care l-a avut Germania de la Konrad Adenauer încoace”.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG