Linkuri accesibilitate

Cine profită de pe urma protestelor de la București (Alina Mungiu Pippidi/România liberă).

Presa de la București se ocupă din nou și de evoluțiile din R. Moldova.

În secțiunea de bloguri a ziarului Adevărul, un articol de Sebastian Rusu exprimă temerea că drumul european al Republicii Moldova va fi blocat dacă negocierile pentru formarea unei noi coaliții de guvernare se finalizează fără democrat-liberali. În absența PLDM, democrații vor apela la comuniști sau la socialiști ca să formeze o majoritate. Vladimir Voronin deja pregătește terenul, afirmând sus și tare că partidul pe care l-a condus până nu demult ține cu Europa.

În același ziar, Dan Nicu compară protestele de la București cu cele de la Chișinău. La București au avut succes, a căzut guvernul Ponta și a fost desemnat un premier tehnocrat, conform cu una dintre exigențele protestatarilor. În schimb, protestele de la Chișinău au fi fost mai mult „mimate”. Nu au avut niciun rol în căderea guvernului Valeriu Streleț, care a fost înlăturat ca urmare a manevrelor politice din Parlament ale lui Vlad Plahotniuc, arată comentatorul.

Analiștii din România nu sunt întotdeauna siguri că protestele de la București au fost o reușită. Alina Mungiu Pippidi constată în România liberă că se găsește întotdeauna cine să profite de pe urma inițiativelor societații civile. De această dată, beneficiarul ar fi Uniunea Națională pentru Progresul României, un partid de traseiști „smulși prin șantaj” din Partidul Social-Democrat de fostul vicepremier și ministru de interne Gabriel Oprea. UNPR l-a susținut pe Victor Ponta până în ultimul moment. A sărit apoi imediat în barca președintelui Klaus Iohannis, oferindu-și serviciile pentru noua majoritate, reamintește Alina Mungiu. Se câștigă, ce-i drept, un an fără Victor Ponta, dar dacă acest an va trece fără ca mandatul de reformă profundă a clasei politice, încredințat guvernului tehnocrat de societatea civilă, să fi fost îndeplinit, poate fi un an pierdut, se mai arată în România liberă.

Premierul tehnocrat care a fost desemnat are destule atuuri și multe constrângeri. Alina Mungiu observă, în textul deja citat, că măcar viitorul guvernul nu va mai trebui să facă rost de bani pentru partid. Numai că nu numai spre partidele politice se duc banii din bugetul de stat, ci și spre finanțarea netransparentă a companiilor de stat, a multor contracte păguboase încheiate de stat. Este deci nevoie urgentă de bugete multianuale, care să fie preluate de viitoarele guverne, iar pe termen scurt, mai spune analista publicată de România liberă, de un buget transparent.

Premierul desemnat Dacian Cioloș, ale cărui calități sunt pomenite și de Dan Tapalagă și Cristian Pantazi pe site-ul Hotnews.ro, va fi foarte dependent de majoritatea parlamentară care urmează să fie alcătuită, arată Alexandru Gussi pe site-ul contributors.ro. Împrejurările, spune el, forțează o majoritate parlamentară prezidențială, pentru că, de această dată, președintele Klaus Iohannis este cel care și-a asumat cea mai mare responsabilitate optând pentru un cabinet de tehnocrați.
Sunt însă riscuri și pentru principalul partid aflat până acum în opoziție, Partidul Național Liberal.

Într-un articol de la ziare.com, Ioana Ene-Dogioiu se întreabă unde se va situa PNL: la guvernare? Nu, pentru că e vorba de un guvern de tehnocrați. Atunci în opoziție? Nici atât, fiindcă PNL nu a avut o propunere proprie de premier, ci și-a anunțat sprijinul pentru soluția găsită de președintele Klaus Iohannis. Dacă totul iese prost, șansele PNL la viitoarele alegeri locale și parlamentare, programate pentru 2016, vor fi fost irosite.

XS
SM
MD
LG