Linkuri accesibilitate

Președintele Fundației Moldova cu sediul la Washington în dialog cu Valentina Ursu.

Europa Liberă: Tot mai mulţi observatori spun că Moldova trece printr-o criză a întregii clase politice, dar că vremurile grele abia încep. Domnule Spânu, cine poartă responsabilitatea pentru această criză politică şi cine şi-o asumă?

Vlad Spânu: „Evident că răspunderea o poartă partidele politice care sunt astăzi la guvernare. Criza aceasta a început în 2009, când partidele aşa-zise pro-europene au pus mâna pe putere, însă nu au avut scopul declarat de a se integra în Uniunea Europeană prin reforme interne, prin politici externe bine stabilite. Scopul lor de fapt sau al vârfului piramidei acestei construcţii politice a fost altul decât a fost el declarat, deci, de a se îmbogăţi pe contul instituţiilor statului care au fost acaparate de către ei.”

Europa Liberă: Aţi spus şi dumneavoastră că semnarea Acordului de Asociere a fost şi este un angajament al guvernanţilor de la Chişinău de a implementa mai multe reforme. Se pare că unii politicieni moldoveni au văzut şi văd aderarea ţării la UE ca o ataşare la un super-stat care îi scuteşte de responsabilităţi.

Vlad Spânu: „Aderarea la UE înseamnă, în primul rând, reformele instituţiilor statului şi ale politicilor acestui stat, care să adere la principiile care există astăzi în Uniunea Europeană, ceea ce politicienii noştri au înţeles. Și din considerentul acesta au refuzat să facă aceste reforme, deoarece subminau însăşi construcţia pe care au clădit-o. Şi construcţia pe care au clădit-o a fost de a canaliza fluxurile băneşti din instituţiile statului în buzunarele proprii, pentru a beneficia din aceste fluxuri financiare, care nu sunt altceva decât taxele parvenite de la cetăţenii Republicii Moldova. Evident că aceasta vine în contradicţie directă cu principiile pe care se bazează Uniunea Europeană. Şi de aceasta nu au fost implementate reformele, în primul rând, în justiţie, în alte structuri importante ale statului, în sistemul fiscal ş.a.m.d. Fiindcă aceasta nu era în linia lor de gândire.”

Europa Liberă: Să încercăm să analizăm ce se va întâmpla în continuare în Republica Moldova, în eventualitatea creării unei coaliţii majoritare în Parlament, pentru că aceasta se încearcă acum, în al 12-lea ceas, să se facă după ce a picat guvernul Streleţ. Dacă se constituie o alianţă cu PCRM, are de câştigat sau de pierdut Moldova?

Vlad Spânu: „Moldova încă nu a ajuns la un nivel de dezvoltare politică de a crea platforme de stânga sau de dreapta. În sensul că niciun partid nu are o poziţie doctrinară pe care o implementează când ajunge la guvernare. Deci, stânga-dreapta sunt doar nişte noţiuni vehiculate pentru a atrage electoratul. Ceea ce se întâmplă astăzi la noi eu cred că mai degrabă putem spune că este oligarhizarea instituţiilor statale. Doar din punctul acesta de vedere trebuie analizate lucrurile.”

Europa Liberă: Aducerea comuniştilor la guvernare ce perspectivă ar oferi Republicii Moldova pentru următoarele luni, ani?

Vlad Spânu: „Comuniştii în 2001-2009 aceasta au făcut: a fost o primă fază de oligarhizare a instituţiilor statului, prelungită în 2009-2015 de alţi actori, care a fost Vladimir Plahotniuc cu cooperarea lui Vlad Filat, care a constituit faza a doua. Dacă ne uităm în istoria Republicii Moldova, vedem că au fost mai multe etape de dezvoltare. Şi ultimele două etape anume la aceasta s-au axat – acapararea instituţiilor statului pentru beneficii proprii.”

Europa Liberă: Admiteţi cooptarea comuniştilor la guvernare? Şi cu cine vin comuniştii să guverneze Moldova?

Vlad Spânu: „Partidul Democrat, Partidul Comuniştilor plus socialiştii. Sunt suficienți ca să formeze o majoritate.”

Europa Liberă: Socialiştii au spus un nu categoric.

Vlad Spânu: „Noi sau ne bazăm pe posibilităţi reale, sau ne bazăm pe declaraţiile care sunt făcute din punct de vedere al tacticelor care există la ei. Eu nu ştiu care sunt strategiile lor, însă ştiu că, de exemplu, socialiştii sau Partidul Nostru au ca obiectiv să ajungă la guvernare. Cum vor ajunge la guvernare? Sau ajung la guvernare printr-o coaliţie cu actualele partide, sau forţează lucrurile să ajungă la guvernare după alegerile anticipate.”

Europa Liberă: PD, PCRM şi încă alţi câţiva deputaţi e o variantă realistă de guvernare a ţării?

Vlad Spânu: „De ce nu?”

Europa Liberă: O coaliţie pro-europeană cine o creează şi cât timp ar avea şansă să guverneze Republica Moldova? Şi cu ce s-ar deosebi un guvern de dreapta, care eventual se va forma acum, de celelalte care până acum au guvernat Moldova?

Vlad Spânu: „Dacă se creează un guvern aşa-zis de dreapta şi aşa-zis pro-european, nu văd că se va deosebi cu ceva faţă de guvernele care au fost în 2009-2015, care au discreditat practic însăşi noţiunea pro-europeană, însuşi vectorul pro-european al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Şi atunci de ce să se mai creeze o asemenea coaliţie?

Vlad Spânu: „Exact. Atunci alternativa este crearea partidelor aşa-numite de stânga, care, din punct de vedere atât al reformelor şi al vectorului european, din punct de vedere al geopoliticii, va fi un dezastru pentru Republica Moldova din cauza nu că ei nu vor efectua reforme, dar vor îndepărta Republica Moldova de la aspiraţiile populaţiei, aspiraţii pro-europene.”

Europa Liberă: Ce şanse are o coaliţie pro-occidentală să fie creată în Parlament?

Vlad Spânu: „Eu nu cred că are vreo şansă. Eu cred că unica soluţie, pe termen scurt, este alegeri anticipate şi de a reface spectrul politic în Republica Moldova, de a vedea unde ne aflăm, în sens de partide politice, cât de mult au susţinere în societate şi după aceea de a clădi o construcţie politică nouă.”

Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că un guvern interimar condus de domnul Brega ar putea să activeze până la declanşarea unor alegeri parlamentare anticipate? Şi când ar putea să aibă loc acest scrutin?

Vlad Spânu: „În situaţia creată alegerile anticipate sunt inevitabile. Alegerile ar putea avea loc în 2016, fiindcă menţinerea status-quo a partidele aşa-zis pro-europene şi de dreapta, cred că nici populaţia nu mai vede sens în această construcţie, s-au discreditat ele însele, s-au discreditat politicienii, s-a discreditat vectorul pro-european. Aceasta văd eu pe termen scurt – alegeri anticipate, reclădirea coaliţiilor în Parlament. Şi atunci vom vedea care este mai puternic, ce partide vor ajunge în Parlament şi ce fel de coaliţii se pot crea. Însă pe termen lung eu consider că statul Republica Moldova a eşuat. Din 1994 încoace practic nu a reuşit să consolideze instituţiile statului şi nu a reuşit să impună o politică pro-reformă şi pro-europeană. Şi atunci unica soluţie este o soluţie firească – acest pământ şi aceşti oameni să revină înapoi de unde au plecat în 1940, în România.”

Europa Liberă: În eventualitatea dacă se ajunge la alegeri parlamentare anticipate, se mai consolidează această societate moldavă sau se dezbină şi mai mult?

Vlad Spânu: „Din considerentul acesta am spus că pe termen lung această așchie de pământ trebuie să revină la România.”

Europa Liberă: Pe termen scurt vă întreb.

Vlad Spânu: „Pe termen scurt va fi destul de complicat. Fiindcă populaţia şi-a pierdut încrederea în instituţiile statului, şi-a pierdut încrederea în partide. Atunci exodul acesta de oameni care au plecat din Republica Moldova de la începutul anilor 2001 încoace a arătat că lumea, prin plecare, a votat negativ faţă de statul Republica Moldova. Din punct de vedere tactic ce ar putea face partidele acum? Evident că partidele vor încerca să vină cu mesaje la alegerile anticipate. Partidele noi care astăzi nu sunt în Parlament cred că au mai mare şansă ca niciodată de a ajunge în Parlament. Pentru că cei care sunt astăzi în Parlament, absolut toate partidele, s-au discreditat.”

Europa Liberă: Vă întrebam despre fărâmiţarea societăţii. Se accentuează şi mai mult în continuare sau totuşi ar putea să se consolideze lumea?

Vlad Spânu: „Societatea se consolidează în jurul unor lideri. În Republica Moldova aceasta lipseşte acum, lipsesc lideri autentici, lideri care ar arăta că ştiu şi pot să conducă societatea pe un drum corect. Republicii Moldova îi lipseşte un Moise al izraeliților de acum câteva mii de ani, îi lipseşte un Havel sau îi lipseşte un Saakaşvili. Dar Republica Moldova nu are aceşti lideri şi din considerentul acesta sunt foarte mulţi lideraşi ai partidelor care există astăzi în Republica Moldova care au discreditat această noţiune de politician. Faptul că în Republica Moldova există foarte multe partide, atât în interiorul Parlamentului, cât şi în afară, arată încă o dată că societatea este segmentată şi va continua să fie segmentată. Din considerentul acesta eu credeam demult şi cred în continuare că în Republica Moldova e bine să existe mai puţine partide. Statele Unite ale Americii este un exemplu formidabil pentru mine, că există practic două partide. Şi atunci sunt oameni de stânga sau de dreapta. Şi alegerea este simplă, sau eşti cu Partidul Democrat sau cu Partidul Republican. În Republica Moldova în fiecare sat vei vedea că sunt grupuleţe, unul e cu Voronin, altul cu... Nici nu vorbesc de partide, ei vorbesc de personalităţi care sunt în fruntea partidului, din cauză că nu există practic în Republica Moldova partide. Există SRL-uri care se numesc partide şi sunt conduse de oligarhii sau oamenii care sunt în fruntea acestor partide. Nu există o democraţie în partide. Ca să consolidezi o societate, este nevoie, în primul rând, să consolidezi un partid politic.”

Europa Liberă: Aţi vorbit despre nevoia apariţiei unui lider naţional. Într-un stat captiv e mai greu să apară acest lider, din moment ce se zice că sistemul ar putea şantaja pe oricine?

Vlad Spânu: „Orice lider politic care ar apărea în cadrul unui sistem oligarhic care există în Republica Moldova ar fi un pericol pentru acest sistem. Şi atunci sistemul îl va lichida fie moral, fie politic, fie îl va lichida fizic.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG