Linkuri accesibilitate

Prima tranşă de 60 de milioane de euro din împrumutul promis de România a fost pilonul de sprijin al rectificării bugetului pe anul 2015 al R.Moldova.

Președintele român Klaus Iohannis a întors Parlamentului de la București acordul prin care România urma să acorde Republicii Moldova un împrumut de 150 de milioane de euro. În motivație, președintele Iohannis scrie că nu mai există certitudinea respectării angajamentelor pentru implementarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova Moldovei la Uniunea Europeană. Chișinăul confruntat cu un mare deficit în urma furtului din bănci miza să primească încă anul acesta cel puțin pe 60 de milioane de euro din împrumut românesc.

Președintele român, Klaus Iohannis a întors Parlamentului de la București acordul prin care România ar fi acordat Republicii Moldova un împrumut de 150 de milioane de euro. Iohannis a cerut Parlamentului să reconsidere intenția, spunând că acordarea împrumutului „nu este oportună câtă vreme nu există certitudinea continuării procesului de reforme și respectării angajamentelor pentru implementarea Acordului de asociere” a Moldovei la UE. Autoritățile moldovene confruntate cu un mare deficit în urma furtului din bănci mizau să primească încă anul acesta cel puțin pe 60 de milioane de euro din împrumut românesc.

Prima tranşă de 60 de milioane de euro din împrumutul promis de România a fost pilonul de sprijin al rectificării bugetului pe anul 2015 aprobat în prima lectură de Parlamentul de la Chișinău săptămâna trecută. În cadrul dezbaterii parlamentare pe marginea rectificării spicherul Andrian Candu i-a cerut ministrului în exerciţiu al Finanţelor Anatol Arapu să clarifice dacă împrumutul este condiţionat de negocierile cu FMI sau de acceptarea unui nou program de finanţare:

„Din punct de vedere juridic împrumutul nu este condiţionat de un acord încheiat definitiv cu FMI. Guvernul României a înţeles foarte bine complicaţiile interne pe care le avem noi, în Republica Moldova, şi a mers la aşa un compromis. În acelaşi timp, noi trebuie să informăm în scris la ce stadiu de negocieri ne aflăm înainte de a face debursarea acestei tranşe. Trebuie să informăm în scris Guvernul român că ne aflăm în stadiul cutare, ce probleme mai sunt, care se rezolvă şi când se obţine acest acord” spunea ministrul în exerciţiu Anatol Arapu.

Președintele român Klaus Iohannis s-a dovedit a fi mai precaut decât s-au așteptat parlamentarii de la Chișinău, care, de altfel au reușit să se certe împărțind pielea ursului care încă se mai plimba în pădure, cum spune proverbul.

Parlamentul de la Chişinău a votat acordul de împrumut promis de Guvernul României la 29 octombrie, imediat după ce a fost votată moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Streleţ. În lipsa unui guvern funcţional negocierile cu FMI nu vor putea fi reluate la finele lui noiembrie, aşa cum anunţa până a fi demis premierul Valeriu Streleţ. Tratativele cu FMI au fost blocate în septembrie din cauza neîndeplinirea mai multor angajamente de reformă în sectorul bancar, de unde se estimează că a dispărut un miliard de dolari, dar şi a demisiei guvernatorului BNM.

Ministrul în exerciţiu Anatol Arapu nu a răspuns astăzi solicitării noastre de a clarifica ce urmează după ce acordul de împrumut a fost trimis spre reeaxaminare parlamentului de la Bucureşti la iniţiativa preşedintelui Klaus Iohannis.

Împrumutul de 150 de milioane de euro fusese promis Moldovei de fostul premier social-democrat Victor Ponta, care și-a dat demisia săptămâna trecută, pe fondul protestelor de stradă provocate de incendiul din clubul bucureștean Colectiv.

Din cauza instabilităţii politice de la Bucureşti, dar şi celei de la Chişinău reexaminarea acordului de împrumut în parlamentul român ar putea să mai dureze, anticipează mai mulţi experţi. Viorel Gârbu de la Institutul Economie de piaţă afirmă că includerea tranşei din împrumutul român a fost o decizie pripită a autorităţilor moldovene, care cel mai probabil vor trebui să revadă rectificarea bugetară:

„Aceşti bani au fost bugetați. Trebuie să se revadă. Trebuie să urmărim modul în care evoluează lucrurile în România, dacă se revine la această decizie. Îmi dau seama că din cauza crizei politice nu se va soluţiona rapid această întrebare. În acest context, dat fiind faptul că nu a rămas aşa mult timp, e noiembrie, a mai rămas decembrie şi anul bugetar se încheie trebuie să se revină şi să recroiască bugetul fără a face referinţe la aceste mijloace.”

Eventuala excludere din rectificarea bugetară a acestei prime tranșe, văzută ca una salvatoare pentru bugetul cu mari probleme, va avea urmări pe măsură spune expertul Viorel Gârbu:

„Banii respectiv erau gândiţi şi redistribuiţi pentru cheltuieli curente. A fost declaraţie politică la început că aceşti bani urmează a fi investiţii în economie, dar a fost doar la nivel declarativ. Ştim că mijloacele au fost distribuite pentru acoperirea golurilor masive în bugetul pe anul curent. Consecinţa va fi că partea de cheltuieli curente care erau bugetizate nu vor fi acoperite. Guvernul va trebui să facă o redistribuire. De altfel în rectificarea propusă am observat că atitudinea nu este una tocmai onestă, echitabilă – de la unele instituții se ia, în cazul altor instituţii e o abordare mai prietenească. Acum Guvernul trebuie să revină şi să revadă modul în care îşi recroieşte la sfârşit de an bugetul.”

Viorel Gârbu nu exclude că guvernul provizoriu dar si cel care va moșteni starea de criza se va vedea silit sa recurgă la tăieri de salarii în sectorul bugetar şi decimarea plaților din fondurile de asistenţă socială.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG