Linkuri accesibilitate

Ce va câştiga şi ce va pierde Tiraspolul dacă va respinge Acordul de Liber Schimb dintre Moldova şi Uniunea Europeană.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Moldova şi Ucraina s-au înţeles asupra controlului mixt la punctul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan de pe segmentul transnistrean de al frontierei comune. Ce va câştiga şi ce va pierde Tiraspolul dacă va respinge Acordul de Liber Schimb dintre Moldova şi Uniunea Europeană. Opinii ale experţilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Şi… ziua de 7 noiembrie marcată în mod oficial la Tiraspol. Ce ştiu şi ce cred despre această zi tinerii, dar şi locuitorii mai în vârstă din regiunea transnistreană?

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Responsabili de sfera socială de la Tiraspol au anunţat, citaţi de presa locală, că bugetul asigurărilor sociale al regiunii transnistrene se află într-o stare gravă, dar stabilă. Potrivit Alexandrei Krotova, care a prezentat un raport pentru 10 luni ale anului, bugetul din care se fac plăţile sociale este asigurat numai în proporţie de 60 la sută. Agenţia Novosti Pridnestrovia relatează că datoriile administraţiei la pensii şi salarii sunt în creştere şi la începutul lui noiembrie erau în valoare de peste 66 de milioane de dolari. Cheltuielile bugetelor de toate nivelele au însumat cca 355 de milioane de dolari şi au depăşit veniturile cu cca 90 de milioane de dolari.

Liderul administraţiei din Tiraspol Evgheni Şevciuk s-a întâlnit la Moscova, pe 3 noiembrie, cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin, reprezentantul special al Kremlinului pentru Transnistria. Potrivit serviciului de presă al lui Şevciuk, cei doi au discutat despre situaţia creată în regiune în legătură cu ceea ce au numit drept presiuni asupra economiei şi infrastructurii de transport a Transnistriei din partea Moldovei şi Ucrainei. Şevciuk l-ar fi rugat pe Rogozin să faciliteze adoptarea unor măsuri care să stimuleze exporturile transnistrene pe piaţa Federaţiei Ruse, care se află, în prezent, la un nivel extrem de jos. Exporturile regiunii transnistrene sunt orientate în cea mai mare parte (70 la sută) spre Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Preferinţele comerciale de care beneficiază vor expira însă la începutul anului viitor, ceea ce înseamnă că exporturile vor fi taxate, dar cu toate acestea Tiraspolul refuză să se alăture acordului de liber schimb dintre Moldova şi Uniunea Europeană.

Eugen Carpov

Eugen Carpov

Fostul vicepremier pentru reintegrare de la Chişinău, Eugen Carpov, a declarat, într-un interviu pentru Europa Liberă, că aşa-zisa blocadă economică pretinsă de Tiraspol nu există şi că Moldova şi Ucraina nu sunt interesate în destabilizarea situaţiei din regiunea transnistreană. „Faptele care există de facto sunt că Ucraina se confruntă într-un război cu fenomenul separatismului cu Federaţia Rusă, care a anexat o parte din teritoriul ucrainean. Evident că măsurile de securitate ale Ucrainei sunt întărite şi pe frontiera cu Federaţia Rusă, dar şi pe segmentul de frontieră moldo-ucraineană, pe segmentul transnistrean, pentru că în regiunea transnistreană se află trupe ruseşti militare, care stau ilegal pe teritoriul Republicii Moldova şi, corespunzător, reprezintă, din punctul de vedere al ucrainenilor, o ameninţare în stare de război şi pentru teritoriul ucrainean”, a declarat Eugen Carpov. Din punctul acesta de vedere, a adăugat el, instabilitatea generează şi o încetinire a relaţiilor comerciale între companiile din regiunea transnistreană şi cele din Ucraina şi Federaţia Rusă. „Tranzitul prin Ucraina a devenit şi el o problemă, pentru că războiul nu stimulează circulaţia pe drumurile ucrainene”, a mai spus Eugen Carpov.

Moscova promite mai multă susținere cetățenilor ruși stabiliți peste hotare. Acordarea unui „sprijin deplin” rușilor care locuiesc în străinătate este „o prioritate necondiționată de politică externă a Rusiei”, a anunțat luni ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, citat de Rossiiskaia Gazeta. Lavrov susține că Rusia va continua, cităm, „să apere cu ardoare drepturile compatrioților, folosind pentru asta toate mijloacele disponibile prevăzute de dreptul internațional”. Serghei Lavrov a făcut afirmația înainte de așa-numitul Congres Mondial al Compatrioților Ruși din Străinătate, reuniune a diasporei rusești, desfășurată joi la Moscova. În luarea sa de cuvânt la acest eveniment, președintele rus Vladimir Putin a spus că Moscova va continua să acorde sprijin mediilor rusești din străinătate care relatează, cităm: „obiectiv și onest” despre Rusia și „realizările ei”. Putin a mai promis să ajute universitățile rusești să-și întărească filialele din străinătate, în special în Comunitatea Statelor Independente și să creeze „condiții favorabile” ca tinerii ruși de peste hotare să vină la studii în Rusia. Potrivit Kremlinului, diaspora rusă numără la ora actuală circa 30 de milioane de oameni în 97 de țări.

***

Europa Liberă: Pe 7 noiembrie, şefa interimară a guvernului de la Tiraspol Maia Parnas i-a felicitat pe locuitorii regiunii transnistrene cu ocazia aniversării a ceea ce ea a numit „marea revoluţie din octombrie” – titulatura oficială a celei mai importante sărbători din perioada fostei URSS – revoluţia bolşevică din 1917. Maia Parnas a spus că aniversarea revoluţiei ar fi, citez, „o ocazie minunată de a rememora trecutul sovietic, cu numeroasele sale fapte şi realizări măreţe”. Mai mult, în opinia sa, anume revoluţia bolşevică din Rusia din 1917 ar fi fundamentul pe care regiunea transnistreană şi-ar clădi independenţa. Ce ştiu locuitorii regiunii despre ziua de 7 noiembrie, care demult nu mai este o sărbătoare nici în Rusia, nici în alte ţări ale fostei URSS, dar este marcată oficial de administraţia de la Tiraspol? Am încercat să aflăm, discutând cu mai mulţi locuitori din stânga Nistrului.

Это день великой октябрьской революции, которая была в 85-м году, насколько я помню, сейчас этот праздник уже мы не отмечаем, мы проводим его, как обычный день, без всяких там, я знаю, подарков, сувениров. Для меня это обычный день – 7 ноября для меня обычный рабочий день.

Суббота сегодня… Нет, сегодня поминальная, поминальная суббота… Октябрьская революция! Все, уже отметили. Телевизор посмотрели, парад проплакали. Порадовались. Очень жалеем, что это забывается. Нам очень, очень больно, что забывается. Ни парада сейчас, ничего. Мы вспоминаем только, как раньше было. Раньше нас – мы на заводе работали, так прямо обязательно, обязательно на парад все шли. И праздновали. А сейчас? Раньше собирались, музыка играла, народ подходил, танцевали, плясали, возле каждого завода, фабрики музыка своя, оркестр. Люди веселые, жизнерадостные…

Сегодня 7 ноября, день великой октябрьской революции, это я прекрасно знаю. Но для меня в большей степени этот день запомнился в истории 7 ноября 41-го года, когда немцы стояли под Москвой, Сталин провел парад, тоже парад Победы, вроде бы враг стоит у ворот, а они проводят парад Победы… После чего эти войска, которые прошли по Красной площади, пошли на оборону под Москвой и обратили врага в бегство буквально через месяц после этого парада. Для меня 7 ноября вошел в историю не как великая октябрьская революция, а вот этот парад, который был проведен… Ну, наверное, с друзьями соберемся где-нибудь, сядем посидим, может быть, в кафе где-нибудь, может, в кино сходим пройдемся, либо где-нибудь на квартире. Как еще? Так, как обычный праздник отмечают.

Сегодня? 98-ая годовщина великой октябрьской социалистической революции. Ну, как? Поздравим вас, да и все, хватит с нас. Поздравляем вас, всего хорошего!

Конечно, 7 ноября. Красный день календаря. Иду в театр. Меня пригласили.

Сегодня? Суббота, 7 ноября. Ну, как? Революция была! Вроде не отмечаем. Так вот как-то… Раньше отмечали всегда, ходили на парад. Сейчас на парад никто не ходит, дома в кругу семьи, дети-внуки стишок расскажут про 7 ноября – красный день календаря…

Суббота… Я уже забыла за 7 ноября. Я сейчас уже религиозные праздники начала изучать. Я знаю, была революция, знаю, что был Ленин, что был Сталин, что был Хрущев и Брежнев, всех я знаю. Вот так. В огороде своем, чтобы иметь копеечку, потому что пенсия такая, что можно помереть…

Europa Liberă: Opinii, culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol.

***

Europa Liberă: Chişinăul a găzduit pe 4 noiembrie ultima reuniune a Consiliului coordonator al Misiunii de asistenţă a Uniunii Europene la frontiera moldo-ucraineană. Evenimentul a rămas oarecum în umbra crizei politice de la Chişinău, mass-media acordându-i puţină atenţie. Dar în cadrul acestuia a fost semnat un protocol important între autorităţile moldovene şi cele din Ucraina cu privire la instituirea, începând cu anul viitor, a controlului mixt la punctul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan, şi un acord privind schimbul de informaţii cu privire la persoanele şi vehiculele care trec frontiera de stat.

Moldova şi Ucraina efectuează deja de câţiva ani controlul mixt la un punct de trecere din nordul ţării, la Mămăliga-Criva, însă este pentru prima dată când acesta va funcţiona pe segmentul transnistrean de frontieră, mai exact, la cel mai circulat punct de control acesteia, aflat la doar câţiva kilometri de Tiraspol. Şeful poliţiei moldovene de frontieră, Dorin Purice, a declarat cu această ocazie, citat de portalul newsmaker.md, că prin semnarea documentelor s-a împlinit un vis mai vechi al Chişinăului, râvnit încă din 1997 – schimbul de informaţii în regim online şi evidenţa cetăţenilor străini care intră prin segmentul transnistrean de frontieră. El a numit punctul de la Cuciurgan drept unul strategic pentru Chişinău: anual, acolo au loc peste 3 milioane de treceri ale frontierei. Dorin Purice şi-a exprimat speranţa că această practică va fi extinsă în curând şi asupra celorlalte puncte de control de pe segmentul central al hotarului moldo-ucrainean.

Totodată, Chişinăul, Kievul şi misiunea EUBAM susţin că modificările vor simplifica şi vor accelera trecerea frontierei atât a persoanelor, cât şi a mărfurilor, inclusiv a celor supuse accizelor, ceea ce va reduce cheltuielile exportatorilor şi importatorilor transnistreni, care nu vor mai trebui să facă un ocol până la alte puncte de control care nu sunt amplasate pe segmentul transnistrean de hotar, şi va permite evitarea dublei impozitări de către Chişinău şi Tiraspol, mai scrie newsmaker.md. Şeful Delegaţiei permanente a Uniunii Europene în Moldova, Pirkka Tapiola, a spus că acest mecanism ar trebui să întărească încrederea între cele două maluri ale Nistrului, soluţia urmând să fie una de tip „win-win”, din care să aibă de câştigat ambele părţi: „Este necesar să facem viaţa agenţilor economici transnistreni mai uşoară, nu mai complicată. Suntem gata să continuăm consultările cu toate părţile”, a declarat Tapiola.

Prima reacţie a Tiraspolului însă a fost una extrem de negativă. Reprezentantul politic al administraţiei transnistrene Vitali Ignatiev a calificat înţelegerile drept „o nouă măsură restrictivă”, menită să instituie o „blocadă totală asupra activităţii economice externe” a Transnistriei şi un „control total” asupra operaţiunilor de import-export ale agenţilor economici din regiune. „Prezenţa structurilor de forţă ale Republicii Moldova la graniţă modifică substanţial raportul de forţe, este un element de ameninţare la adresa securităţii Transnistriei şi forţează aplicarea unor măsuri de răspuns”, a mai spus Ignatiev, într-o declaraţie postată pe site-ul departamentului de externe de la Tiraspol.

Unii experţi din regiunea transnistreană consideră că noile înţelegeri moldo-ucrainene vor tensiona şi mai mult relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol, chiar în ajunul aşa numitei probleme „1 ianuarie 2016”, când vor expira preferinţele comerciale oferite de Uniunea Europeană agenţilor economici transnistreni. În lipsa preferinţelor, exportatorii vor trebui să achite taxe, ce ar putea adânci şi mai mult criza bugetară şi economică din stânga Nistrului. De ce Tiraspolul refuză să se alăture zonei de comerţ liber dintre Moldova şi Uniunea Europeană şi ce ar putea urma după 1 ianuarie 2016? Colega mea Lina Grâu l-a întrebat pe expertul din regiunea transnistreană Valeri Liţkai, în trecut şeful diplomaţiei de la Tiraspol:

Valerii Lițkai

Valerii Lițkai

Valeri Lițkai: „Atunci când pentru Republica Moldova a fost introdusă Zona de liber schimb, pentru Transnistria a fost făcută o amânare de un an pentru a duce negocieri cu privire la modalitatea de intrare în vigoare a noilor reguli în Transnistria. Acest an se încheie și din câte știu europenii sunt categorici în a nu prelungi mai mult actualul regim preferențial de comerț.

Ați întrebat dacă subiectul se discută în Transnistria. Cel puțin oficial discuții nu au fost. Neoficial, toți cei care vor fi afectați de noile reguli comerciale – întreprinzătorii, oamenii de afaceri – desigur că au discutat subiectul. Negocieri – unele foarte închise de altfel – până în prezent a dus doar executivul. Reprezentanții UE au venit de multe ori la Tiraspol și au purtat aceste negocieri închise cu Nina Ștanski și cu Evghenii Șevciuk. Esența acestor negocieri este absolut închisă. Se pare că ei au transmis niște variante, au propus unele compromisuri, dar, repet, despre toate acestea opinia publică nu cunoaște nimic și nici deputații din legislativ, la fel, nu știu nimic. Iată de ce acest subiect, foarte închis, trezește tot mai multă și mai multă îngrijorare.”

Europa Liberă: Iar data de 1 ianuarie, când vor expira actualele preferințe comerciale, nu este foarte departe…

Valeri Lițkai: „Da, acest lucru este discutat pe parcursul ultimului an de opinia publică în regim privat. Cel puțin pare că ceva inevitabil se apropie, ca un tsunami. Consecințele, desigur, pot fi foarte grave, pentru că noi avem până la 40 la sută din economie conectată cu piața din Europa. Dar, asta e!, se pare că acest tsunami va veni totuși. Eu cred că vom asista la o așa-numită situație de facto – adică va veni 1 ianuarie 2016, noile reguli vor intra în vigoare și deja în condițiile unui cutremur produs deja toată lumea se va uita ce se poate totuși face. Eu cred că nu este o strategie înțeleaptă, dar, ce să-i faci? Aceasta este realitatea.”

Europa Liberă: Care sunt stările de spirit în mediul de afaceri? Transnistria și așa este într-o criză foarte profundă…

Valeri Lițkai: „Oamenii sunt, bineînțeles, foarte îngrijorați. Sunt foarte îngrijorați. Pentru că ei au contracte, contractele trebuie onorate, ei au relații stabilite, primesc materie primă din Europa, livrează încolo produse – 40 la sută nu este o glumă, totuși… Toți au calculat deja consecințele și spun, cu toții, că nu vor putea face față noilor taxe europene – până acum aveau un regim preferențial de comerț, prin intermediul Moldovei. Iar fără aceste preferințe concurența va fi practic imposibilă. Astfel încât îngrijorările sunt mari.”

Europa Liberă: Există careva estimări oficiale ale posibilelor consecințe după introducerea noilor reguli în comerțul cu Uniunea Europeană, sau aceste estimări se fac doar la nivel de agenți economici care își analizează individual pozițiile?

Valeri Lițkai: „Volumul complet de informații există doar la nivel de executiv. Iar executivul nu dă niciun fel de informații. Sunt sigur că ei au analizele lor, mai ales că dețin toată informația cu privire la comerțul extern. Ei fac ceva acolo și nu spun nimănui nimic. Audieri parlamentare nu au fost, programe de stat nu au fost – nimic, totul este închis, netransparent. Fiecare agent economic desigur că și-a calculat poziția sa individuală. Există doar cifrele deschise ale volumului comerțului, s-a calculat că schimburile comerciale cu Uniunea Europeană sunt de cam 40 la sută, deci riscăm să pierdem acest volum, sau în orice caz partea cea mai mare.

Și, apropo, și UE manifestă foarte multă lipsă de transparență în acest subiect. Ei participă la negocieri, ei au multe date, teoretic ar fi putut și ei să iasă să vorbească, să vină cu estimările lor, măcar și la nivel de experți. Dar UE tace, de parcă a luat apă în gură. Nu există niciun fel de informații. Cele două părți interesate - executivul de la Tiraspol și UE – tac.”

Europa Liberă: La un moment dat Tiraspolul a încercat să impună ideea unui acord separat dintre Tiraspol și Uniunea Europeană. Din experiența Dvs., credeți că așa ceva ar fi posibil?

Valeri Lițkai: „Ideea a fost propusă de Nina Ștanski. Ea a propus de câteva ori acest lucru și a cerut să fie semnat un acord separat cu Uniunea Europeană. Vreau să vă spun că este o propunere absolut nerealistă. Nu pot exista niciun fel de acorduri oficiale cu un stat nerecunoscut. Și acest lucru este valabil nu numai pentru noi. UE are o relație complexă cu Ciprul de Nord, dar niciun fel de acord oficial nu a fost semnat, pentru că ei sunt nerecunoscuți. Deci, acest lucru nu este posibil din punct de vedere juridic, nici politic și chiar și din punct de vedere tehnic astfel de precedente nu există în general. Și chiar dacă mâine Bruxellesul va spune: „Bine, haideți să încercăm”, acest lucru oricum va necesita eforturi foarte mari, mult timp legat de zeci și sute de acte, hotărâri, instrucțiuni, prevederi…Este un lucru extrem de complicat. Și dacă e să ne imaginăm și faptul că acest proces trebuie să fie încuviințat de 28 de state membre înțelegem că este practic ireal. Iar în termenii foarte restrânși pe care îi avem, cu atât mai mult.

Republica Moldova de exemplu se ocupă de această Zonă de liber schimb cu UE în ultimii zece ani, dintre care în ultimii cinci ani foarte activ. Acest lucru costă și foarte mulți bani – Moldova a primit în ultimii ani de la UE cam 500 milioane de euro pentru refacerea sistemului de standardizare, de control, pentru pregătirea cadrelor etc. Dar este vorba despre un stat recunoscut, care a semnat toate actele necesare, care au fost acceptate de toate organele UE. Iar pentru Transnistria acest lucru este nerealist. S-a făcut ceva imagine politică din asta, dar din start a fost o propunere pur fantezistă.”

Europa Liberă: Dle Lițkai, dintr-o parte se vede foarte ciudat faptul că în Transnistria este o criză economică foarte profundă, din 1 ianuarie regulile de comerț cu UE se schimbă, ceea ce înseamnă că această criză va deveni și mai gravă, iar administrația pare să nu facă nimic. Cel puțin nu pare ca această să depună careva eforturi vizibile pentru a depăși situația de criză. Se creează impresia că mediul de afaceri acționează separat, executivul condus de Evghenii Șevciuk este separat, la fel și Sovietul Suprem.Și nu există niciun fel de comunicare pentru a soluționa această problemă foarte mare care îi va afecta în consecință pe toți. De ce se întâmplă acest lucru?

Valeri Lițkai: „Aș spune că anume pe acest subiect, într-adevăr, nu există comunicare și conlucrare. Dar în afară de mișcările oficiale mai există și diplomația neoficială care este una închisă prin definiție. Mă îndoiesc că toată lumea a orbit și a asurzit. Înseamnă că subiectul a trecut în zona diplomației neoficiale.

De exemplu, eu sunt absolut convins că Republica Moldova nu a dorit ca Transnistria să participe la negocieri la toate etapele. Doar la nivel oficial se spunea că Transnistria poate participa, că poate asista într-un colț, cineva din Transnistria chiar a stat într-un colț pe parcursul negocierilor, dar să spui că Transnistria a participat la aceste negocieri cu UE toți acești ani ar fi un neadevăr. Pe de o parte transnistrenii nici nu au fost invitați, pe de altă parte nici ei nu au prea vrut, așa că s-a intrat total în ceață. În Republica Moldova mulți politicieni au dorința de a sugruma Transnistria cu mâinile Uniunii Europene. „Și Ucraina va participa la asta, și UE, iar noi vom sta deoparte și vom privi”. Dar eu cred că este o politică foarte primitivă și că nimeni nu va putea rămâne deoparte. Și dacă va fi un conflict mare, chiar și unul economic, el va atinge foarte serios și Moldova.”

Europa Liberă: Aveți în vedere consecințe în plan economic?

Valeri Lițkai: „Trebuie să înțelegeți că atunci când începe o criză – în cazul nostru avem un punct de pornire economic – ulterior se merge ca într-un vârtej care are turații tot mai mari și atrage și alte domenii. Și se deteriorează situația și în plan politic, și ideologic, și diplomatic și tot așa. Legea conflictologiei spune că dacă lucrurile nu sunt oprite într-o anumită etapă, atunci se ajunge la o explozie în toate domeniile, inclusiv în cel militar.”

Europa Liberă: Adică, vedeți amenințări reale pentru perioada următoare?

Valeri Lițkai: „Trebuie să înțelegeți că dacă casa începe să se dărâme, la început se distruge o parte, după care alta, iar dacă nu consolidezi casa aceasta se va dărâma câte un pic până vor rămâne doar ruinele. Deocamdată toată lumea privește cu interes cum construcția începe să se clatine. Fiecare are gândurile sale secrete, aliați secreți… Șevciuk de exemplu acum este la Moscova. Nu-mi pot imagina că fiind acolo, la întâlnirile cu Rogozin, nu a ridicat problema, iar Rogozin nu i-a spus nimic… I-a spus în mod sigur, doar că informație oficială nu avem de nicio culoare…

Deci, ne aflăm în acest tablou complicat și data de 1 ianuarie nu o va putea anula nimeni. Seamănă foarte mult cu scena din Titanic – se vede în depărtare la orizont un aisberg, iar căpitanul dă comanda greșită: „Cu toată viteza înainte!”. Au fost și acolo oameni care l-au sfătuit să nu facă asta, pentru că este riscant și există riscul de a scufunda nava, dar el era sigur că nu se va scufunda și a comandat să se meargă înainte…”

Europa Liberă: Dar în acest caz Titanicul simbolizează Transnistria sau ambele maluri ale Nistrului?

Valeri Lițkai: „Nu există Transnistria separată, ca atare. Că doar nu este Australia. Există regiunea în ansamblu – regiunea de sud-est, din care face parte și Moldova, și Transnistria, și regiunea Odesa. Da, frontierele politice există, dar toate celelalte domenii funcționează împreună – transport, energie, comerț, cultură… Dacă scoți o bucată din această construcție, asta va afecta neapărat toată securitatea regională, obligatoriu. Se începe de la chestiunea securității regionale economice și apoi progresiv se ajunge la toate celelalte tipuri de securitate.

De obicei, practica internațională arată că dacă apare o astfel de catastrofă va trebui să se acționeze în situație de forță majoră – să se convoace vreun comitet din mai multe state interesate, să se adopte în regim de urgență careva măsuri extraordinare, pe scurt – să se alerge la ca incendiu…”

Europa Liberă: Alegerile în Sovietul suprem de la sfârșitul lui noiembrie vor schimba ceva?

Valeri Lițkai: „Alegerile deocamdată s-au soldat cu o luptă aprigă dintre Sheriff și partidul său Obnovlenie cu puterea executivă condusă de Evghenii Șevciuk. Acestea sunt cele două grupări de facto, altele nu sunt. Acestea au deputați care îi reprezintă și chiar au propriile lor ideologii. Șevciuk a ieșit cu un program anti-burghezie – jos oligarhii, jos burghezii,toți oligarhii trebuie deposedați de proprietăți, trebuie totul naționalizat și dat poporului. Asta e ideologia pe care a îmbrățișat-o. Cealaltă tabără îl acuză pe Șevciul de incapacitatea de a conduce, de greșeli economice, de bugete adoptate incorect etc. Aceste două ideologii se confruntă acum, au candidați pentru toate sectoarele, așa că luna noiembrie va fi tensionată.”

Europa Liberă: Îmi dau seama că în contextul celor discutate în acest interviu este destul de naiv să întreb despre perspectivele procesului de negocieri pentru reglementarea problemei transnistrene. Dar totuși vă voi întreba – cum vedeți situația actuală la negocieri?

Valeri Lițkai: „Nu există niciun fel de negocieri. De niciun fel. Formatul 5+2 este un format consultativ și oamenii care lucrează acolo nu au niciun fel de atribuții, nu pot adopta niciun fel de decizii. Sunt pur și simplu consultări, în diplomație acest lucru este unul normal – oamenii se întâlnesc să discute. Dar ei nu pot decide nimic și transmit problemele în grupurile de experți. Negocieri sunt atunci când se întâlnesc oameni care au împuterniciri, care au posibilitatea de a decide ceva și semnează acte. Ultimele întâlniri care mai mult sau mai puțin eficiente au fost cele cu primul ministru Vlad Filat acum trei ani, unde s-a semnat câte ceva și chiar s-au îndeplinit niște înțelegeri, după care a fost o întâlnire pur decorativă cu Leancă, după care în general nimic.

Iată de ce spun că negocieri nu sunt și trebuie să spunem direct că acest lucru este din cauza profundei crize politice interne din Moldova, o criză care durează deja de multă vreme și mă tem că o criză politică începe și în Transnistria. Adică negocieri din partea Moldovei nu pot fi duse. Timofti nu este admis nici de departe la aceste negocieri. Voronin – da, Lucinschi, da – aceștia se întâlneau, discutau, adoptau câte ceva. Țin minte bine acest lucru, am participat la acele negocieri. Iar președintele actual este pur și simplu în afara procesului. Primul ministru? Ați văzut ce se întâmplă cu primii miniștri. Ministerul de Externe de principiu nu se implică niciodată. Da, stă acolo Osipov. Dar ce poate decide Osipov? Nimic. El poate merge la primul ministru să-i raporteze ceva, doar că uite că nu-l găsește pe primul ministru… Deci, formatul 5+2 este o pură ficțiune, un joc pentru public. Despre rezultate ți-e și incomod să întrebi.

Deci, în Moldova e criză. Când se va ieși din această criză, când va fi un președinte care acționează și un prim-ministru eficient? Păi vedeți și voi că nu pare să vie prea degrabă. În Transnistria începe propriul ciclu electoral de criză, pentru că în acest an avem alegeri legislative, iar anul viitor – alegeri prezidențiale. Mă tem că alegerile prezidențiale vor decurge la fel în formă acută, cu tensiuni. Iată de ce pur și simplu nu are cine duce negocieri și nici despre ce, și asta, într-o perspectivă cât vezi cu ochii. Nu știu când se va încheia criza politică în Moldova, la noi sigur vom mai pierde cel puțin încă un an.”

Europa Liberă: Vedeți careva perspective optimiste pentru Transnistria, Moldova, regiune pe ansamblu, măcar într-o perspectiva medie sau lungă?

Valeri Lițkai: „Noi am avut - și încă mai avem în acest moment – o construcție destul de stabilă care a existat cel puțin în ultimii zece ani. În economie, în domeniul militar, în cultură, în relațiile interumane totul este bine. Și vreau să vă spun că în comparație cu alte zone de criză noi nu o ducem deloc rău. Dacă ne uităm la Donbass nici nu se pune în discuție diferența. Noi am reușit să ajungem la o anumită situație stabilă. Această situație stabilă dădea o posibilitate obiectivă pentru a duce negocieri cu privire la statutul Transnistriei. Acum pierdem această stabilitate, o pierdem vertiginos. Și odată cu asta pierdem și posibilitatea de a discuta cumva statutul. Iată de ce visul nostru de aur acum este cel puțin să nu distrugem ceea ce avem. Este un vis. Poate că vom lupta pentru asta. Dacă se va reuși. Dar eu ca specialist, ca diplomat, vă pot spune că va exista o înrăutățire a acestei stabilități, va fi o destabilizare a regiunii și tot așa mai departe, cu toate consecințele care decurg de aici.”

Europa Liberă: Opinia expertului din Tiraspol, Valeri Liţkai, consemnată de Lina Grâu.

***

Europa Liberă: În pofida crizei economice din stânga Nistrului, administrația transnistreană refuză în continuare să adere la Zona de liber schimb cu Uniunea Europeană, zonă instituită anul trecut prin semnarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere. Asta, chiar dacă actualele preferințe comerciale pe care le are cu principala sa piață de desfacere – cea a Uniunii Europene – expiră la sfârșitul acestui an. Cu ce provocări se poate confrunta economia regiunii, colega mea Valentina Ursu l-a întrebat pe fostul ministru adjunct de externe de la Chişinău, Iulian Groza, expert la Institutul pentru Politici și Reforme Europene.

Iulian Groza

Iulian Groza

Iulian Groza: „Realitatea economică arată că aproximativ 30% dintre exporturile care pleacă din regiunea transnistreană sunt orientate spre piaţa Uniunii Europene, mai mult de 40% de comerţ este în cadrul Republicii Moldova, cu agenţi economici din Republica Moldova. Respectiv, 70% din comerţul regiunii este orientat spre piaţa din Vest, la moment vorbind despre acea Zonă de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană.

Acest lucru a fost posibil până în prezent datorită preferinţelor comerciale autonome, care de mai mulţi au funcţionat şi care, deşi Acordul de Asociere a început să fie aplicat provizoriu începând cu 1 septembrie, s-a convenit atunci, în rezultatul negocierilor, ca preferinţele să fie extinse cel puţin până la sfârşitul anului 2015, lucru care s-a întâmplat. Respectiv, în momentul în care Acordul de Asociere şi partea care vizează comerţul liber cu Uniunea Europeană nu se va extinde spre regiunea transnistreană, în lipsa preferinţelor comerciale autonome, care nu vor mai fi prelungite, impactul economic asupra regiunii şi în general oportunitatea de afaceri pentru agenţii economici din regiunea transnistreană va avea de suferit.”

Europa Liberă: Situaţia din regiune ar putea să se agraveze. Dumneavoastră într-un studiu ziceţi că ar putea să se agraveze semnificativ. Pe de altă parte, şi cei de peste Nistru înţeleg această presiune, dacă putem să-i spunem așa, care se face asupra lor să accepte, drept ceva politic.

Iulian Groza: „Ceea ce trebuie să stea în capul mesei acum, în discuţiile care au loc la nivel oficial, la nivel neoficial, este interesul economic, interesul agenţilor economici din regiunea transnistreană. Or, datele statistice, inclusiv cele publicate de către aşa-numitul minister de dezvoltare economică din regiunea transnistreană arată foarte clar avantajul economic al comerţului cu Uniunea Europeană.

Evident că în momentul în care nu vom putea să extindem comerţul liber în regiunea transnistreană, acest lucru cu siguranţă va afecta negativ economia, bugetul regiunii, care şi aşa este unul deficitar. Conform unor studii făcute de colegii de la Expert-Grup, au arătat foarte clar că neaplicarea comerţului liber cu Uniunea Europeană în regiunea transnistreană ar putea însemna pierderi de aproximativ 50 de milioane de dolari anual.”

Europa Liberă: Dar care sunt argumentele autorităţilor de la Tiraspol că nu vor să accepte aceste prevederi comerciale?

Iulian Groza: „Deocamdată argumentele de neacceptare pe care le-am auzit noi de la oficialii de la Tiraspol sunt mai mult de ordin geopolitic. Nu am văzut în argumentarea celor de la Tiraspol date economice, mai mult elemente legate de dimensiunea politică, că viitorul lor şi-l văd aproape cu piaţa din Federaţia Rusă, vor să dezvolte afacerile acolo ş.a.m.d. Or, realitatea arată iarăşi că comerţul, în mare parte, este legat de Uniunea Europeană, chiar şi pentru agenţii economici din regiunea transnistreană cu care au investiţii din Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Dar Federaţia Rusă poate înghiţi toată producţia care se exportă pe piaţa comunitară de către agenţii economici din stânga Nistrului?

Iulian Groza: „La moment, conform acelor date statistice din regiunea transnistreană, exporturile din regiunea transnistreană pe piaţa Federaţiei Ruse reprezintă aproximativ 7,5%. Situaţia este inversă atunci când vorbim despre importuri, majoritatea importurilor în regiune este din Federaţia Rusă – peste 40%. Dar aceasta este explicabil prin faptul că de acolo vine, în mare parte, materia primă. Respectiv, materia primă vine în regiune, este prelucrată şi piaţa de desfacere este cea legată de Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Dar la ce ar trebui să se reducă acest dialog pragmatic între autorităţile de la Chişinău şi cele de la Tiraspol? Pentru că şi dumneavoastră insistaţi pe ideea identificării unui mecanism foarte clar care ar ajuta regiunea transnistreană să depăşească acest impas.

Iulian Groza: „Identificarea acestui mecanism era discutată chiar din momentul în care noi am început să punem în aplicare Acordul de Asociere anul trecut. Problema era că cei de la Tiraspol erau destul de reticenţi să se angajeze în anumite discuţii care presupun Zona de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Şi în ultimul timp, dumneavoastră cunoaşteţi, au fost mai mulţi experţi de la Bruxelles care au încercat în Republica Moldova, la Tiraspol să dialogheze cu cei de acolo, să le explice care sunt avantajele, care este posibilitatea, care este cadrul de implementare.

Spre exemplu, săptămâna trecută în Bavaria a avut loc o conferinţă, unde s-a discutat inclusiv acest aspect. Şi ceea ce ar fi trebuit să se facă acum, este să se analizeze acele cerinţe minime obligatoriu care trebuie să fie implementate începând cu 1 ianuarie, importante şi sensibile pentru cei din Uniunea Europeană, pe de o parte. Şi pe de altă parte, să fie identificat un plan de acţiuni cu anumite condiţionalităţi, cu anumiţi termeni de realizare, cu anumite tranziţii pentru a asigura implementarea acordului, de facto, şi în termen mediu, de jure, în regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Domnule Groza, poate reticenţa autorităţilor de la Tiraspol este alimentată şi de declaraţiile unor forţe de stânga din Parlamentul de la Chişinău, care cer revizuirea acestui Acord de Liber Schimb inclus în Acordul de Asociere pe care l-a semnat Moldova cu UE?

Iulian Groza: „Posibil. Din punctul meu de vedere, ceea ce mai mult influenţează poziţia celor de la Tiraspol este abordarea lor conceptuală, legată de Acordul de Asociere, ei repetă retorica celor din Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Domnul Medvedev, premierul rus, recent, în cadrul unui summit al primilor miniştri din cadrul CSI, a declarat foarte clar că economic un stat nu poate fi şi pe piaţa UE, şi pe piaţa CSI.

Iulian Groza: „Nu ştiu dacă este o abordare corectă, fiindcă Republica Moldova, ca Federaţia Rusă, face parte din Organizaţia Mondială a Comerţului. Or, Acordul de Asociere şi partea care ţine de comerţul liber aprofundat şi cuprinzător cu Uniunea Europeană este perfect conform cu acele prevederi şi standarde ale OMC. Pe de altă parte, Acordul de Liber Schimb în cadrul CSI, iarăşi, este conform cu prevederile OMC. Deci, teoretic şi practic, din punct de vedere al dreptului internaţional şi acordurilor care stabilesc acest lucru, este perfect posibil ca o ţară să menţină relaţii comerciale preferenţiale cu Uniunea Europeană şi cu ţările din cadrul CSI, având în vedere aceste prevederi.”

Europa Liberă: Realităţile sunt de altă natură. Moscova de ceva timp, instituind aceste embargouri pentru producţia din Republica Moldova, nu se grăbeşte să le ridice. Şi aceasta ar însemna o arătare din deget către autorităţile de la Chişinău: „Nu prea vă grăbiţi să menţineţi relaţiile comerciale economice doar cu Uniunea Europeană”.

Iulian Groza: „Republica Moldova întotdeauna a dorit şi doreşte în continuare să-şi dezvolte relaţiile comerciale cu ţările din Est. Faptul introducerii embargourilor asupra produselor din Republica Moldova care merg pe piaţa din Federaţia Rusă are mai mult o conotaţie politică, că din punct de vedere practic şi al realităţilor economice nu are nimic în comun. Datele arată foarte clar că cel care are de pierdut de pe urma acestor embargouri este, în primul rând, consumatorul din Federaţia Rusă. Fiindcă agenţii economici din Republica Moldova în ultima perioadă au început să se reorienteze, să-şi reorienteze piaţa de desfacere.

Or, vedem acum că statisticile oficiale arată: comerţul cu Uniunea Europeană a ajuns, practic, la 62%. Şi noi exportăm pe piaţa Uniunii Europene aproape 62% din produsele din Republica Moldova. Noi dorim să continuăm comerţul şi cu ţările din Est, vă spuneam că Acordul de Liber Schimb ne permite acest lucru. Este important ca Federaţia Rusă să înţeleagă acest fapt şi să se meargă pe o abordare pragmatică, să se dialogheze şi să se pună în aplicare fix aşa cum reuşim noi acum să ne dezvoltăm afacerea sau comerţul cu Belarus, o ţară care este şi ea membră a Uniunii Euroasiatice, care are o relaţie specială şi cu Federaţia Rusă, este membră CSI şi avem un acord semnat cu ei. Belarus este un exemplu foarte clar că ceea despre ce vorbeşte Federaţia Rusă la momentul dat este mai mult o argumentare politică.”

Europa Liberă: Dar clasa politică de la Chişinău este un exemplu pentru autorităţile din regiunea transnistreană la capitolul implementării prevederilor Acordului de Asociere, care include şi Acordul de Liber Schimb?

Iulian Groza: „Responsabilitatea clasei politice este să aibă grijă ca acele angajamente pe care Republica Moldova şi le-a asumat în raport cu Uniunea Europeană să facă tot posibilul ca acestea să fie aplicate.”

Europa Liberă: Şi cei de la Chişinău sunt un model?

Iulian Groza: „Rapoartele de evaluare a progresului de implementare a Acordului de Asociere arată că, din păcate, nu avem acea dinamică de implementare a Acordului de Asociere la care ne-am fi aşteptat. Aproape 20%, conform analizei din august, pe care am făcut-o noi la institut, arată că acesta a fost şi rezultatul implementării pe parcursul anului curent, deci, 20% din acele angajamente pe care ni le-am propus.”

Europa Liberă: Nu numai propus, dar şi asumat.

Iulian Groza: „Evident. Şi tendinţa până la sfârşitul anului artă că riscăm să avem o notă proastă la capitolul implementării prevederilor Acordului de Asociere. Aici nu vreau să mă axez dacă ceea ce avem noi în Republica Moldova trebuie privit ca un exemplu pentru cei de la Tiraspol sau nu.

În general, trenajul în implementarea Acordului de Asociere în Republica Moldova este legat de criza politică care s-a perpetuat în ultima perioadă, este legat de criza în sectorul financiar-bancar, de suspendare a suportului financiar din partea Uniunii Europene ş.a.m.d. Acum ce contează mai mult este să reuşim, având în vedere interesul economic şi interesul agenţilor economici din regiunea transnistreană, să facem tot posibilul, Chişinăul şi Tiraspolul, cu suportul celor de la Bruxelles, pentru ca să identificăm o serie de cerinţe minime care trebuie puse în aplicare la începutul lunii ianuarie 2016. Şi aici mă refer în primul rând la excluderea tarifelor de import pentru produsele din Uniunea Europeană care merg spre regiunea transnistreană, lucru posibil.

Doi, este important ca să fie asigurată certificarea originii bunurilor care sunt exportate din regiunea transnistreană spre piaţa Uniunii Europene, lucru care acum se face, având în vedere preferinţele comerciale cu Uniunea Europeană. Este nevoie doar de asigurat în continuare că autoritatea noastră vamală are acces la producătorii de acolo şi certifică originea bunurilor. Şi a treia condiţie, foarte importantă, legată de certificarea, standardele sanitare şi fitosanitare. A propos, acest lucru iarăşi se derulează în condiţiile actuale. Ceea ce contează acum, să fie uşurat sau facilitat acest proces în continuare.

Cei de la Tiraspol invocă că excluderea tarifelor de import ar putea să afecteze bugetul regiuni. Am dat exemplul statistic cu privire la importul din Uniunea Europeană, care reprezintă aproape 8%. Într-o perspectivă de un an-doi s-ar putea să crească, dar este şi perioada în care pot fi ajustate anumite lucruri. Şi soluţia despre care s-a discutat şi care poate fi oportună este, practic vorbind, înlocuirea sau acoperirea acestui element legat de tariful de import, cu instituirea taxei pe valoarea adăugată în regiunea transnistreană care nu există.

Deci, practic, soluţiile juridice sunt posibile, este important ca să existe voinţă politică la cei din Tiraspol şi aici la Chişinău, pentru a încerca să se apropie poziţiile şi astfel sunt premise pentru ca Acordul de Asociere să fie aplicat începând cu 1 ianuarie.”

Europa Liberă: Dacă autorităţile de la Tiraspol nu vor accepta aderarea la Acordul de Liber Schimb, vor avea un răspuns categoric, un „Nu” categoric, ce se întâmplă?

Iulian Groza: „Preferinţele comerciale cu Uniunea Europeană nu vor mai fi prelungite. Respectiv, în cazul lipsei implementării prevederilor Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană, Uniunea Europeană va fi nevoită să aplice principiul nepreferenţial, aşa-numit principiul clauzei naţiunii celei mai favorizate. Este o abordare, iarăşi, acest lucru ar putea să afecteze puternic agenţii economici, fiindcă ponderea de 30% de export spre Uniunea Europeană ar putea să fie afectată, fiindcă produsele respective vor fi taxate conform clauzei naţiunii cele mai favorizate. În consecinţă, aceasta va afecta economia regiunii, va afecta bugetul, dar cel mai important, va afecta comerţul agenţilor economici cu Uniunea Europeană, în situaţia în care comerţul cu Estul sau cu Federaţia Rusă reprezintă aproximativ 7,5%.”

Europa Liberă: Dar acest Acord de Liber Schimb mai poate fi renegociat între Chişinău şi Bruxelles­?

Iulian Groza: „Acordul de Asociere prevede o clauză, în termen de trei ani de zile după începutul implementării posibilitatea de revizuire, de actualizare a prevederilor acestuia. Însă mai avem până atunci. În orice caz, cadrul existent, prevederile prezentului acord, având în vedere perioadele de tranziţie, contingentele tarifare care există la moment nu necesită o renegociere din punct de vedere practic. Și în acest sens, dacă vorbim despre aplicarea prevederilor în regiunea transnistreană, nu prea avem ce renegocia, ce modifica.”

Europa Liberă: Dar de ce trebuie Chişinăul să-i convingă pe cei de la Tiraspol despre beneficii, dacă ei nu acceptă acest lucru­?

Iulian Groza: „Nu aş fi categoric, cel puţin la momentul actual, că ei nu ar accepta. Eu sunt sigur că cei de la Tiraspol sunt conştienţi de avantajul economic oferit de Acordul de Asociere. Lucrul care îi mai frânează este elementul politic. Şi aici este important ca toţi actorii vizaţi să fie destul de creativi, ca să pună accent nu pe forma acestui proces, dar pe conţinut. Aceasta contează mai mult.”

Europa Liberă: Iulian Groza, expert la Institutul pentru Politici și Reforme Europene de la Chişinău, a răspuns la întrebările Valentinei Ursu.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG