Linkuri accesibilitate

Când politicienii se întâlnesc cu protestatarii în stradă, nu mai există reguli și totul devine un joc și o confruntare între tupeul unora și flerul celorlalți.

Democrație și puterea străzii

Incă de la Revoluția franceză și căderea Bastiliei le-a devenit clar politicienilor că puterea străzii nu este de neglijat și că ea trebuie fie luată în seamă, fie manipulată și folosită. Strada, la rândul ei, a învățat că politicienii trebuie verificați și și-a pus la punct mijloace empirice de a-i filtra.

Uriașele manifestații care au dus la căderea comunismului sau, în ultimii ani, a unor regimuri arabe autocratice, sunt doar cele mai recente exemple ale influenței strazii, a maselor, a mulțimii.

Sigur, încă se mai poartă discuții în ce măsură acele manifestații erau spontane, sau provocate chiar de către structuri ale regimului decise să scape de lideri dușmăniți și incomozi. E știut, de pildă, că la Praga în 1989 nemulțumirea manifestanților a sporit exponențial după ce s-a răspândit zvonul despre moartea unui tânăr în înfruntările cu forțele de ordine…incident care s-a dovedit ulterior a fi fost inventat.

La fel, istoricii, ba chiar și martorii oculari și participanții discută și astăzi în ce măsură Revoluția română din decembrie 1989 a fost sau nu o mizanscenă în care mulțimea s-a lăsat manipulată de echipa lui Iliescu și a primilor “revoluționari" care au sfârșit prin a pune mâna pe putere…cu prețul a 1.000 de morți.

Evident, se pune problema cum poate mulțimea, contestatarii, protestatarii, să recunoască sinceritatea unui politician? Că un provocator poate fi convingător dacă e bun orator se știe încă din Antichitate, de la Cicero. Dar cum să știi, precum în cazul celor întâmplate zilele acestea la București, unde președintele Iohannis a cerut să se întâlnească cu reprezentanți ai societății civile, cum să știi dacă aceștia sunt de încredere sau nu, cum să verifici dacă intenționează să facă ce promit și dacă nu cumva târâie după ei cine știe ce ghiulele?

Sigur, în mai toate țările politicenii ajunși la putere trebuie să treacă prin multe filtre de verificare a integrității lor, nu doar cel al presei care le scormonește trecutul și personalitatea, dar chiar și filtre legale: declarații de avere, verificarea posibilelor conflicte de interes, patrimoniul expus public pe internet, buletin de sănătate publicat în mod regulat.

Asta însă în condițiile funcționării politice normale. In stradă, însă, în fața mulțimii, când politicienii se întâlnesc cu protestatarii, nu mai există reguli și totul devine un joc și o confruntare între tupeul unora și flerul celorlalți.

---------

Finalitatea protestelor din centrul Chișinăului, ale căror protagoniști revendică, între altele, debarcarea tuturor partidelor de la putere, nu s-a conturat încă.

În 2009 sub presiunea străzii guvernarea comunistă a fost înlocuită cu una pretins democratică şi pro-europeană. Acum sloganul cel mai vocal „Alegeri anticipate!” trage preșul de sub picioarele puterii, dar nu-i oferă nimănui o minimă certitudine. În opinia mai multor analişti, un scrutin electoral anticipat în primăvara viitoare ar însemna un risc major. Noile formațiuni care eventual ar vrea să participe la scrutin nu vor avea timp de campanie electorală, iar partidele parlamentare, contestate în stradă, vor avea din nou prima şansă. Numai că balanța ar înclina spre partidele de stânga, pro-ruse, a căror popularitate crește constant.

Ceea ce li se reproșează frecvent organizatorilor protestelor, liderilor Platformei „Demnitate şi Adevăr”, e că nu au oferit din start populației nemulțumite o alternativă politică viabilă. Într-o intervenţie recentă pentru Europa Liberă preşedintele Fundaţiei Moldova de la de la Washington, Vlad Spânu nu excludea că există şi o agendă ascunsă a celor care au scos oamenii în stradă:

„O astfel de platformă civică cum s-a creat în Republica Moldova platforma „DA” ar trebui să-şi facă o strategie un plan cel puţin pe cinci ani. Toate acţiunile care există acum sunt tactice. Chestia strategică este de a pune mâna pe putere sau de a crea un vacuum politic pentru a veni alte partide la putere. Cine vine la putere? Sunt sigur că ei nu s-au gândit înainte de a crea platforma „DA” și a organiza aceste acțiuni de amploare de a aduce la putere un Usatîi sau un Dodon, pro-ruși. Sau a fost o lipsă de gândire strategică sau a fost o agendă ascunsă prin care vor să propulseze alte partide cu care nu au vrut să arate că sunt conectați.”

În presa de la Chişinău s-au vehiculat mai multe pretinse legături ale Platformei „DA” cu oamenii de afaceri Victor Ţopa şi Viorel Ţopa, cu PLDM, legături infirmate de părţi. Strada pare deocamdată să nu aibă preferințe politice, deşi e reprezentată de mai mulţi lideri. Acest element deosebește protestele de la Chişinău de manifestaţiile spontane din Bucureşti, observă comentatorii.

Se fac auzite tot mai multe voci că Moldova nu mai poate evita alegeri parlamentare anticipate, oricare ar fi factorul decisiv care le va declanșa - presiunea străzii, blocajul politic din parlament sau combustibilul rezultat din cumularea ambelor ingrediente.

XS
SM
MD
LG