Linkuri accesibilitate

Iulian Groza: „Neaplicarea comerţului liber cu UE în regiunea transnistreană ar putea însemna pierderi de cca. 50 de milioane de dolari anual”


Interviul dimineții cu moderatorul pentru „politici de integrare europeană” în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene.

În pofida crizei economice din stânga Nistrului, administrația transnistreană refuză în continuare să adere la Zona de liber schimb cu Uniunea Europeană, zonă instituită anul trecut prin semnarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere. Asta, chiar dacă actualele preferințe comerciale pe care le are cu principala sa piață de desfacere – cea a Uniunii Europene – expiră la sfârșitul acestui an. Cu ce provocări se poate confrunta economia regiunii, aflăm de la Iulian Groza, moderator „politici de integrare europeană” în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene.

Iulian Groza: „Realitatea economică arată că aproximativ 30% dintre exporturile care pleacă din regiunea transnistreană sunt orientate spre piaţa Uniunii Europene, mai mult de 40% de comerţ este în cadrul Republicii Moldova, cu agenţi economici din Republica Moldova. Respectiv, 70% din comerţul regiunii este orientat spre piaţa din Vest, la moment vorbind despre acea Zonă de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană.

Acest lucru a fost posibil până în prezent datorită preferinţelor comerciale autonome, care de mai mulţi au funcţionat şi care, deşi Acordul de Asociere a început să fie aplicat provizoriu începând cu 1 septembrie, s-a convenit atunci, în rezultatul negocierilor, ca preferinţele să fie extinse cel puţin până la sfârşitul anului 2015, lucru care s-a întâmplat. Respectiv, în momentul în care Acordul de Asociere şi partea care vizează comerţul liber cu Uniunea Europeană nu se va extinde spre regiunea transnistreană, în lipsa preferinţelor comerciale autonome, care nu vor mai fi prelungite, impactul economic asupra regiunii şi în general oportunitatea de afaceri pentru agenţii economici din regiunea transnistreană va avea de suferit.”

Europa Liberă: Situaţia din regiune ar putea să se agraveze. Dumneavoastră într-un studiu ziceţi că ar putea să se agraveze semnificativ. Pe de altă parte, şi cei de peste Nistru înţeleg această presiune, dacă putem să-i spunem așa, care se face asupra lor să accepte, drept ceva politic.

Iulian Groza: „Ceea ce trebuie să stea în capul mesei acum, în discuţiile care au loc la nivel oficial, la nivel neoficial, este interesul economic, interesul agenţilor economici din regiunea transnistreană. Or, datele statistice, inclusiv cele publicate de către aşa-numitul minister de dezvoltare economică din regiunea transnistreană arată foarte clar avantajul economic al comerţului cu Uniunea Europeană.

Evident că în momentul în care nu vom putea să extindem comerţul liber în regiunea transnistreană, acest lucru cu siguranţă va afecta negativ economia, bugetul regiunii, care şi aşa este unul deficitar. Conform unor studii făcute de colegii de la Expert-Grup, au arătat foarte clar că neaplicarea comerţului liber cu Uniunea Europeană în regiunea transnistreană ar putea însemna pierderi de aproximativ 50 de milioane de dolari anual.”

Europa Liberă: Dar care sunt argumentele autorităţilor de la Tiraspol că nu vor să accepte aceste prevederi comerciale?

Iulian Groza: „Deocamdată argumentele de neacceptare pe care le-am auzit noi de la oficialii de la Tiraspol sunt mai mult de ordin geopolitic. Nu am văzut în argumentarea celor de la Tiraspol date economice, mai mult elemente legate de dimensiunea politică, că viitorul lor şi-l văd aproape cu piaţa din Federaţia Rusă, vor să dezvolte afacerile acolo ş.a.m.d. Or, realitatea arată iarăşi că comerţul, în mare parte, este legat de Uniunea Europeană, chiar şi pentru agenţii economici din regiunea transnistreană cu care au investiţii din Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Dar Federaţia Rusă poate înghiţi toată producţia care se exportă pe piaţa comunitară de către agenţii economici din stânga Nistrului?

Iulian Groza: „La moment, conform acelor date statistice din regiunea transnistreană, exporturile din regiunea transnistreană pe piaţa Federaţiei Ruse reprezintă aproximativ 7,5%. Situaţia este inversă atunci când vorbim despre importuri, majoritatea importurilor în regiune este din Federaţia Rusă – peste 40%. Dar aceasta este explicabil prin faptul că de acolo vine, în mare parte, materia primă. Respectiv, materia primă vine în regiune, este prelucrată şi piaţa de desfacere este cea legată de Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Dar la ce ar trebui să se reducă acest dialog pragmatic între autorităţile de la Chişinău şi cele de la Tiraspol? Pentru că şi dumneavoastră insistaţi pe ideea identificării unui mecanism foarte clar care ar ajuta regiunea transnistreană să depăşească acest impas.

Iulian Groza: „Identificarea acestui mecanism era discutată chiar din momentul în care noi am început să punem în aplicare Acordul de Asociere anul trecut. Problema era că cei de la Tiraspol erau destul de reticenţi să se angajeze în anumite discuţii care presupun Zona de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Şi în ultimul timp, dumneavoastră cunoaşteţi, au fost mai mulţi experţi de la Bruxelles care au încercat în Republica Moldova, la Tiraspol să dialogheze cu cei de acolo, să le explice care sunt avantajele, care este posibilitatea, care este cadrul de implementare.

Spre exemplu, săptămâna trecută în Bavaria a avut loc o conferinţă, unde s-a discutat inclusiv acest aspect. Şi ceea ce ar fi trebuit să se facă acum, este să se analizeze acele cerinţe minime obligatoriu care trebuie să fie implementate începând cu 1 ianuarie, importante şi sensibile pentru cei din Uniunea Europeană, pe de o parte. Şi pe de altă parte, să fie identificat un plan de acţiuni cu anumite condiţionalităţi, cu anumiţi termeni de realizare, cu anumite tranziţii pentru a asigura implementarea acordului, de facto, şi în termen mediu, de jure, în regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Domnule Groza, poate reticenţa autorităţilor de la Tiraspol este alimentată şi de declaraţiile unor forţe de stânga din Parlamentul de la Chişinău, care cer revizuirea acestui Acord de Liber Schimb inclus în Acordul de Asociere pe care l-a semnat Moldova cu UE?

Iulian Groza: „Posibil. Din punctul meu de vedere, ceea ce mai mult influenţează poziţia celor de la Tiraspol este abordarea lor conceptuală, legată de Acordul de Asociere, ei repetă retorica celor din Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Domnul Medvedev, premierul rus, recent, în cadrul unui summit al primilor miniştri din cadrul CSI, a declarat foarte clar că economic un stat nu poate fi şi pe piaţa UE, şi pe piaţa CSI.

Iulian Groza: „Nu ştiu dacă este o abordare corectă, fiindcă Republica Moldova, ca Federaţia Rusă, face parte din Organizaţia Mondială a Comerţului. Or, Acordul de Asociere şi partea care ţine de comerţul liber aprofundat şi cuprinzător cu Uniunea Europeană este perfect conform cu acele prevederi şi standarde ale OMC. Pe de altă parte, Acordul de Liber Schimb în cadrul CSI, iarăşi, este conform cu prevederile OMC. Deci, teoretic şi practic, din punct de vedere al dreptului internaţional şi acordurilor care stabilesc acest lucru, este perfect posibil ca o ţară să menţină relaţii comerciale preferenţiale cu Uniunea Europeană şi cu ţările din cadrul CSI, având în vedere aceste prevederi.”

Europa Liberă: Realităţile sunt de altă natură. Moscova de ceva timp, instituind aceste embargouri pentru producţia din Republica Moldova, nu se grăbeşte să le ridice. Şi aceasta ar însemna o arătare din deget către autorităţile de la Chişinău: „Nu prea vă grăbiţi să menţineţi relaţiile comerciale economice doar cu Uniunea Europeană”.

Iulian Groza: „Republica Moldova întotdeauna a dorit şi doreşte în continuare să-şi dezvolte relaţiile comerciale cu ţările din Est. Faptul introducerii embargourilor asupra produselor din Republica Moldova care merg pe piaţa din Federaţia Rusă are mai mult o conotaţie politică, că din punct de vedere practic şi al realităţilor economice nu are nimic în comun. Datele arată foarte clar că cel care are de pierdut de pe urma acestor embargouri este, în primul rând, consumatorul din Federaţia Rusă. Fiindcă agenţii economici din Republica Moldova în ultima perioadă au început să se reorienteze, să-şi reorienteze piaţa de desfacere.

Or, vedem acum că statisticile oficiale arată: comerţul cu Uniunea Europeană a ajuns, practic, la 62%. Şi noi exportăm pe piaţa Uniunii Europene aproape 62% din produsele din Republica Moldova. Noi dorim să continuăm comerţul şi cu ţările din Est, vă spuneam că Acordul de Liber Schimb ne permite acest lucru. Este important ca Federaţia Rusă să înţeleagă acest fapt şi să se meargă pe o abordare pragmatică, să se dialogheze şi să se pună în aplicare fix aşa cum reuşim noi acum să ne dezvoltăm afacerea sau comerţul cu Belarus, o ţară care este şi ea membră a Uniunii Euroasiatice, care are o relaţie specială şi cu Federaţia Rusă, este membră CSI şi avem un acord semnat cu ei. Belarus este un exemplu foarte clar că ceea despre ce vorbeşte Federaţia Rusă la momentul dat este mai mult o argumentare politică.”

Europa Liberă: Dar clasa politică de la Chişinău este un exemplu pentru autorităţile din regiunea transnistreană la capitolul implementării prevederilor Acordului de Asociere, care include şi Acordul de Liber Schimb?

Iulian Groza: „Responsabilitatea clasei politice este să aibă grijă ca acele angajamente pe care Republica Moldova şi le-a asumat în raport cu Uniunea Europeană să facă tot posibilul ca acestea să fie aplicate.”

Europa Liberă: Şi cei de la Chişinău sunt un model?

Iulian Groza: „Rapoartele de evaluare a progresului de implementare a Acordului de Asociere arată că, din păcate, nu avem acea dinamică de implementare a Acordului de Asociere la care ne-am fi aşteptat. Aproape 20%, conform analizei din august, pe care am făcut-o noi la institut, arată că acesta a fost şi rezultatul implementării pe parcursul anului curent, deci, 20% din acele angajamente pe care ni le-am propus.”

Europa Liberă: Nu numai propus, dar şi asumat.

Iulian Groza: „Evident. Şi tendinţa până la sfârşitul anului artă că riscăm să avem o notă proastă la capitolul implementării prevederilor Acordului de Asociere. Aici nu vreau să mă axez dacă ceea ce avem noi în Republica Moldova trebuie privit ca un exemplu pentru cei de la Tiraspol sau nu.

În general, trenajul în implementarea Acordului de Asociere în Republica Moldova este legat de criza politică care s-a perpetuat în ultima perioadă, este legat de criza în sectorul financiar-bancar, de suspendare a suportului financiar din partea Uniunii Europene ş.a.m.d. Acum ce contează mai mult este să reuşim, având în vedere interesul economic şi interesul agenţilor economici din regiunea transnistreană, să facem tot posibilul, Chişinăul şi Tiraspolul, cu suportul celor de la Bruxelles, pentru ca să identificăm o serie de cerinţe minime care trebuie puse în aplicare la începutul lunii ianuarie 2016. Şi aici mă refer în primul rând la excluderea tarifelor de import pentru produsele din Uniunea Europeană care merg spre regiunea transnistreană, lucru posibil.

Doi, este important ca să fie asigurată certificarea originii bunurilor care sunt exportate din regiunea transnistreană spre piaţa Uniunii Europene, lucru care acum se face, având în vedere preferinţele comerciale cu Uniunea Europeană. Este nevoie doar de asigurat în continuare că autoritatea noastră vamală are acces la producătorii de acolo şi certifică originea bunurilor. Şi a treia condiţie, foarte importantă, legată de certificarea, standardele sanitare şi fitosanitare. A propos, acest lucru iarăşi se derulează în condiţiile actuale. Ceea ce contează acum, să fie uşurat sau facilitat acest proces în continuare.

Cei de la Tiraspol invocă că excluderea tarifelor de import ar putea să afecteze bugetul regiuni. Am dat exemplul statistic cu privire la importul din Uniunea Europeană, care reprezintă aproape 8%. Într-o perspectivă de un an-doi s-ar putea să crească, dar este şi perioada în care pot fi ajustate anumite lucruri. Şi soluţia despre care s-a discutat şi care poate fi oportună este, practic vorbind, înlocuirea sau acoperirea acestui element legat de tariful de import, cu instituirea taxei pe valoarea adăugată în regiunea transnistreană care nu există.

Deci, practic, soluţiile juridice sunt posibile, este important ca să existe voinţă politică la cei din Tiraspol şi aici la Chişinău, pentru a încerca să se apropie poziţiile şi astfel sunt premise pentru ca Acordul de Asociere să fie aplicat începând cu 1 ianuarie.”

Europa Liberă: Dacă autorităţile de la Tiraspol nu vor accepta aderarea la Acordul de Liber Schimb, vor avea un răspuns categoric, un „Nu” categoric, ce se întâmplă?

Iulian Groza: „Preferinţele comerciale cu Uniunea Europeană nu vor mai fi prelungite. Respectiv, în cazul lipsei implementării prevederilor Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană, Uniunea Europeană va fi nevoită să aplice principiul nepreferenţial, aşa-numit principiul clauzei naţiunii celei mai favorizate. Este o abordare, iarăşi, acest lucru ar putea să afecteze puternic agenţii economici, fiindcă ponderea de 30% de export spre Uniunea Europeană ar putea să fie afectată, fiindcă produsele respective vor fi taxate conform clauzei naţiunii cele mai favorizate. În consecinţă, aceasta va afecta economia regiunii, va afecta bugetul, dar cel mai important, va afecta comerţul agenţilor economici cu Uniunea Europeană, în situaţia în care comerţul cu Estul sau cu Federaţia Rusă reprezintă aproximativ 7,5%.”

Europa Liberă: Dar acest Acord de Liber Schimb mai poate fi renegociat între Chişinău şi Bruxelles­?

Iulian Groza: „Acordul de Asociere prevede o clauză, în termen de trei ani de zile după începutul implementării posibilitatea de revizuire, de actualizare a prevederilor acestuia. Însă mai avem până atunci. În orice caz, cadrul existent, prevederile prezentului acord, având în vedere perioadele de tranziţie, contingentele tarifare care există la moment nu necesită o renegociere din punct de vedere practic. Și în acest sens, dacă vorbim despre aplicarea prevederilor în regiunea transnistreană, nu prea avem ce renegocia, ce modifica.”

Europa Liberă: Dar de ce trebuie Chişinăul să-i convingă pe cei de la Tiraspol despre beneficii, dacă ei nu acceptă acest lucru­?

Iulian Groza: „Nu aş fi categoric, cel puţin la momentul actual, că ei nu ar accepta. Eu sunt sigur că cei de la Tiraspol sunt conştienţi de avantajul economic oferit de Acordul de Asociere. Lucrul care îi mai frânează este elementul politic. Şi aici este important ca toţi actorii vizaţi să fie destul de creativi, ca să pună accent nu pe forma acestui proces, dar pe conţinut. Aceasta contează mai mult.”

XS
SM
MD
LG